Page 39 - 1960-03

f*f. m 2 DRUMUL S O a m S M U L U ) Pag. 3

P B M P A G A M B P I B S T n i J l l I8JSI SPO RT TELEGRAME EXTERNE

Pregătirea şi expunerea lecţiei Minerul lupeni — Declara|ia primarului oraşului San | Este p o sib ilă lansarea

Ia cercu l d e în v ă |ă m în t Metalurgistul Tg„ M 9-3 Francisco despre vizsîa sa în U.R.S.S. unei rachete în
planetele Marte
„Să n e cu n o a ştem patria'I I La Lupeni s-a disputat joi un MOSCOVA 10 (Agerpres). tribui la realizarea aceloraşi ţe­
îneci amical de fotbal între Mi­ TASS anunţă : Ziarul „Moskov- luri. şi Venus
nerul şi echipa din campionatul
La1 recomandarea organiza­ disciplinei muncii, întreţinerea dînci, Alexandru Siancu şi regiunii Craiova, Metalurgistul skaia Pravda“ a publicat la 10 Referindu-se la impresiile sale Declaraţiile savantului
Laur Dobra, macaragişti, Tra- Tg. Jiu. Meciul s-a desfăşurat în martie interviul acordat de Geor­ despre Moscova, George Chris­ sovietic Boris Kukarkin
ţiei de partid, organizaţia de şi îngrijirea utilajelor, folosirea ian Hărău, electrician şi alţii 3 reprize a 30 minute. Minerii! ge Christopher, primarul oraşu­ topher a declarat că dezvolta­
sînt fruntaşi la . învăţătură şi a desfăşurat un joo bun, mai tr­ lui San Francisco, oare se află rea acestui oraş este impresio­ MOSCOVA (Agerpres). — TASS
bază U.T.M. mi-a încredinţat din plin a agregatelor şi a tim­ în producţie. Brigada utemistă ies pe tripletă, reuşind să com­ în vizită în Uniunea Sov•iietică. nantă. Oamenii dfn întreaga lu­ anunţă: Eminentul astronom sovie­
de muncă patriotică din schim­ bine frumos înscriind de 9 ori Christopher a declarat: Am fost me năzuiesc să construiască ca­ tic, prof. Boris Kukarkin, vicepreşe­
sarcina de propagandist la în- pului de lucru — la creşterea bul nostru, în care sînt înca­ prin Milea (5) Szoke, Sima, Ni­ fericit să mă întllnesc din nou se noi şi să îmbunătăţească dinte al Uniunii astronomice inter­
draţi toţi cursanţii, a 'colectat si peănu şi Leahevici. Pentru cu şeful guvernului sovietic şi condiţiile de locuit. Moscova naţionale, a acordat un interviu unui
văţămîntu] politic. producţiei de laminate, a avuţiei în.primele două luni ale anului ¦oaspeţi au înscris Petresc-u, Flo- să am cu el o convorbire în ca­ face acest lucru pe scară uriaşă corespondent al revistei „Priroda’1
200 tone fier vechi, organizaţia rian şi Gernătoiu. Scorul fin a l: drul căreia am constatat din nou şi în triod organizat, şi aş dori („Natura"), organ lunar al. Acade­
In primul an am fost propa-; obşteşti a ţării. Le vorbesc tine­ U.T.M. din secţia noastră fiind '9—3 ( 3 - 0 , 2— IV 4—2) pentru să folosesc îa San Francisco miei de Ştiinţe al U.R.S.S. Interviul
gandist la un cerc de studiere rilor despre datoria de a parti­ fruntaşă pe combinat în acţi­ M inerul. Lupeni. multe lucruri pe care le-am vă­ este consacrat perspectivelor in dome­
a Statutului U.T.M., apoi1 timp cipa' la acţiunile obşteşti între­ unea de colectare a fierului
de doi ani. am condus un cerc prinse pentru înfrumuseţarea vechi. Acest meci s-a disputat. în ve­
de studiere a Istoriei P.M.R. In combinatului, a secţiei, a oraşu­ derea verificării echipei Minerul
prezent sînt propagandist la lui şi a cartierului unde locuim. Numeroşi tineri utemişti au Lupeni înaintea meciului cu Di­
fost primiţi în rîndul membri­ namo Bucureşti.
cercul „Să ne cunoaştem patria“. Consider că de un mare folos lor şi candidaţilor de partid. bunăvoinţa, energia, comunicati­ zut aici. {' niul studierii Cosmosului. După
Organizaţia de bază U.T.M. din I. C1QRTEA vitatea şi clarviziunea sa. Am părerea profesorului Kukarkin, există
Din cercul pe care îl conduc în expunerea lecţiilor, mai ales schimbul nostru numără 38 de corespondent discutat pe teme de interes ge­ In teatrele dv., a spus în con­ toate temeiurile să se creadă că poate
tineri din care aproape jumătate neral şi îmi dau seama că con­ fi realizată precizia necesară a in-
iac parte 25 de tovarăşi, din la cercurile noastre, este folosi­ sînt membri şi candidaţi de par­ Victoria Căîan — cetăţenii mei s-ar bucura de o tinuare Christopher, am vizionat tilnirii anei rachete lansate de pe
tid. In primele două luni ale a- Minerul Deva 2-8 (2-4) Pămint cu planetele Marte şi Venus
care 22—23 de tineri participă rea materialului intuitiv ca: nului noi am recomandat pen­ spectacole interesante, am ascul­
tru a ti primiţi candidaţi de Gele două echipe s-au întîlnit
cu regularitate la învăţăm îni hărţi, planşe, grafice, ghiduri partid pe utemiştii Ştefan Cră­ pentru a doua oară în acest se­ tat o muzică fermecătoare şi
ciun. tehnician şef de schimb, zon, înaintea' începerii campio­
Lipsesc doar acei care sînt în turistice etc. Eu, în măsura po­ G:. Mihai şi Pop Drăgăli-n, ma­ natului regional de fotbal. Jocul nouă vizită a fui N. S. Hruş- am văzut dansuri admirabile. intr-un moment şi intr-un loc dinainte
caragişti. în general a plăcut. Linia de a-
concediu de odihnă sau au zi sibilităţilor, folosesc aceste ma­ tac a echipei Minerul a funcţio­
Consider că desfăşurînd o nat bine, reuşind să înscrie "de
liberă şi locuiesc în altă loca­ teriale. muncă şi mai susţinută de edu­ 6 ori prin Enderle {'2) Belea (3) ciov, care desfăşoară o activi­ Dacă toate acestea ar putea fi stabilite. Această părere, a arătat Ku­
care comunistă şi patriotică'a şi Lasca. Pentru Victoria Gălao tate atît de bogată pentru o în­ prezentate în Statele Unite, Ţa­ karkin, se întemeiază pe experienţele
litate. Discuţiile în cadrul cercului tineretului vom putea obţine au înscris Culă şi Gălin. ţelegere între noi şi pentru pa­ ra sovietică ar avea şi mai mulţi; efectuate cu succes in domeniul lan­
succese şi" mai importante în în­ cea generală. Sper că vizita pe prieteni. Plecăm din U.R.S.S. \ sărilor unei puternice rachete balistice
Pentru a .putea pregăti şi ex­ pe care-1 conduc sînt vii şi in­ deplinirea sarcinilor pe care Partida s-a caracterizat prin care preşedintele nostru urmea­ sovietice spre o regiune a Pacificului.
partidul le pune în faţa noas­ dinamism şi abundenţă de faze ză să o facă în U.R.S.S. va con­
pune lecţia, pentru a conduce teresante. La aceasta s-a ajuns, tră, a tineretului. spectaculoase la' poartă.

bine convorbirile, particip la şe­ aşa cum am amintit, folosind PETRE BARBULEA i. SIMION cu cele mai calde sentimente^ După ce a amintit că la prima lan­
corespondent
dinţele de pregătire a propagan­ materialul intuitiv, făcînd expu­ propagandist la cercul „Să ne
FRANCISC V AI­
diştilor, studiez diferite cărţi şi neri clare, pe înţelesul cursan­ cunoaştem patria“ — laminorul DA conduce •o bri­ a declarat George Christopher.^ sare racheta a deviat cu mai puţin de
gadă de mineri la V doi km. de punctul stabtilit prin cal­
broşuri care au o strînsă legă­ ţilor, dezvoltînd interesul aces­ de 800 mm. de la C. S. mina Ghelar. Ea îşi
depăşeşte lunar sar­
tură cu lecţiile, citesc presa şi tora, pentru studiu, pentru a Hunedoara cinile de plan la cul, prof. Kukarkin a sp u s: Această
înaintări cu 5-6 metri
sînt întotdeauna la curent cu cunoaşte cît mai bine ţara în liniari de galerie. Poporul spaniol îşi intensifică lu pta precizie este întrutotul suficientă pen­
Acest lucru se da­ tru ca să devină reală întilnirea unei
documentele noi elaborate de care trăim şi muncim, şi ai că­ toreşte îndeosebi fe­
partid si guvern şi de G.G. al rei fii sîntem. Nu am folosit ni­ lului in care iov. îm potriva dictaturii franchiste rachete cu Marte şi Venus la o dis­
Vaida organizează tanţă calculată dinainte, cu o abatere
U.T.M. ciodată metoda întrebărilor şi munca brigăzii.

Atunci cînd pregătesc lecţia răspunsurilor. Eu pun proble­ PARIS (Agerpres). Sub titlul „Va­ vreme figurează nume ca Louis Gţuy- de. citeva-m ii de km.
studiez bine tema din manual ma în discuţie şi invit cursanţii lul de represiuni se intensifică în tisolo, scriitor, care nu este comufliist,
şi bibliografia indicată. Pe baza să ia cuvîntul. După ce unui a Spania“, ziarul francez „Combat” pu­ . Savantul sovietic a subliniat că a-
studiului făcut întocmesc un discutat în jurul problemei res­ blică un articol în legătură cu re­ după cum comunişti nu sînt nici ?poe­ ceste experienţe remarcabile au des­
plan-conspect pe care îl îmbo­ pective, dau cuvîntul altora care centele manifestaţii antifrandiiste în -, tul catalan Joaquim Marco, n ici) pic­ chis şi alte posibilităţi în astronomie,
registrate atît în Spania cît şi în u- Este evident, a declarat el, că înfăp­
nele oraşe din străinătate. După ce
găţesc cu cifre şi fapte extrase fac complectări pînă la epuiza­ arată că în ultimele săptămîni au fost torul Ballesterog, şi mulţi alţii. 1 tuirea zborurilor la distanţe mari va
arestaţi în Spania aproximativ 400
din cărţile şi documentele citite, rea temei. După aceea pun o de muncitori, intelectuali, artişti şi De fapt, a arătat în încheieiţfe E- permite in viitor să se transporte a-
studenţi, „Combat“ aminteşte de ma­
îl exemplific cu fapte din munca nouă problemă în discuţie nifestaţia de protest organizată de dnard Teii, „mulţi intelectuali se opun ; proape de suprafaţa unor planete, in­
studenţii de la universităţile din Bru­
şi activitatea noastră, cu sarci­ ş.a.m.a. Am însă grijă ca la dis­ franchismului“. Recent au fost ares-; strumentele, aparalaful şi mijloacele

nile de producţie ale secţiei şi cuţii să participe toţi cursanţii. pentru transmiterea informaţiilor pe
taţi pentru acelaşi motiv sculptorul I, Pămint. El d arătat că aceasta va
schimbului. Gînd expun lecţia La sfîrşit obişnuiesc să fac o
Joaquim Fernandez Palazuelos* precum j permite să se obţină despre Venus
în faţa cursanţilor nu fac o sim­ scurtă concluzie şi să eviden­

plă înşiruire o bogăţiilor şi fru­ ţiez pe cei care s-au prezentat şi mai mulţi studenţi de la univers!-)’ trecut nici nu.

museţilor ţării, ale regiunii noa­ bine pregătiţi. tatea din Barcelona“. , 1 şi Marte date ta care în

stre, ci arăt cum au fost create Care sînt rezultatele practice ( ¦ se putea visa.
aceste bogăţii — rod al muncii ale activităţii cercului nostru '?
xelles în faţa ambasadei Spaniei din ‘HH--- ----------

poporului — arăt că în anii re­ Invăţămîntui politic a contri­ acest oraş. Asemenea manifestaţii au Documente care demască activitatea
gimului demoorat-popular ţara buit la creşterea conştiinţei po­ avut loc şi în faţa ambasadei fran­
noastră şi-a schimbat complet litice a tinerilor, a răspunderii
chiste din unele ţări ale Americii c r im in a lă a j u d e c ă t o r i l o r şi p r o c u r o r ilo r
înfăţişarea, devenind o ţară in- lor faţă de sarcini. Astfel; nici de sud. nazrfştr

' dustrial-agrară, mai frumoasă, un tînăr din cercul pe care-1 „Combat" reproduce declaraţiile fă­

mai bogată. conduc nu absentează nemoti-

In cadrul expunerilor pun în­ vat de la lucru. Majoritatea cute unui corespondent al ziarului de PRAGA. Corespondentul Ager- ne... judecători“, cuprinde o par­
totdeauna problema : Ce trebuie cursanţilor sînt fruntaşi în pro­ către studentul spaniol Eduard Teii, pres tran sm ite: Asociaţia Ceho­ te infimă din documentele care
delegat general în exil al organizaţiei slovacă a luptătorilor antifas­ demască activitatea foşti Iot ma­
să facem noi,, utemiştii şi tine­ ducţie şi îşi aduc o importantă Federaţia naţională a studenţilor din cişti a dat publicităţi o broşu­ gistraţi hitferişti, un imens ma­
Catalonia. ,*0 largă mişcare se con­ ră car.e se referă ta activitatea terial fiind reţinut de centrul de
rii în general, pentru ca patria contribuţie ia îndeplinirea şi de* turează nu numai în rîndul emigra­ criminală a 230 judecători şi documentare din Berlin aflat sub
ţilor, ci şi în masele largi populare procurori nazişti pe teritoriul o- control american. După cum s-a
noastră să fie tot mai bogată, păşirea planului de sfat, în ac- din Spania care cer o schimbare a re­ subliniat, ascunderea acestor
gimului îranchist — a spus Teii. Spa­ cupat al Cehoslovaciei. Toţi a- documente constituie-o flagrantă
să devină tot mai frumoasă, tiunea patriotică de colectare a niolii s-au săturat de dictatură şi ea încălcare a acordurilor încheia­
nu se mai menţine decît pentru că se ceşti criminali de război, care te între marile puteri din coali­
care sînt sarcinile noastre con- fierului vechi, bazează pe forţă, şi pe represiuni... A- ţia antihitlerist!, acorduri care
ceastă mişcare, a subliniat Teii în au pe conştiinţă mii de asasina­ stipulează principiile generale
crete, cum putem noi contribui Tineri ca Iustin Pop si loan continuare, nu cuprinde numai pe co­ te bsstialle, servesc astiăzi în or­ pentru judecarea şi condamna­
munişti, ci a luat un caracter larg de rea’ celor care au săvîrşit cri­
în mod practic — prin întărirea Dănilă, fochişti la cuptoarele a- masă. Pe lista celor arestaţi în ultima ganele 'judiciare din Germania me îtnpotr/iva umanităţii.
Federală. Gu prilejul unei con­
-m .~
ferinţe de presă organizată de
Să se contracteze cu statul
Asociaţia Cehoslovacă a luptă­
roduse agricole
torilor antifascişti, s-a arătat că
pe măsura OF
broşura in titu lată: „Li se spu­
Fruntaşe în alte acţiuni, kg. porumb şi 18.000 kg. cartoii con­
codaşe la contractări tractată cu statul este mult prea mică
faţă de puterea economică a gospo­

Silvăşenii sînt cunoscuţi ca fiind dăriei, mai ales dacă ţinerii seama

printre cei mai buni gospodari din de faptul că anul acesta, colectiviştii &rctica. O dimineaţă ceţoa- Pentru a salva nn om... a fost reparată, avionul are
raionul Haţeg. Intr-un singur an, gos­ din Peşteniţa au cultivat cu grîu o să, — primul prevestitor al din nou „ochi“. Ofiţerul navi­
podăriile agricole colective din Silyaşu suprafaţă de 80 ha., iar alte 41 şi, d e A. B E D O U S O V gator verifică din nou itinera-
Inferior şi Silvaşu Superior au obţi­ respectiv, 12 ha. vor fi însămijiţate cu sfîrşitului îndelungatei nopţi riul — totul este în regulă.
nut rezultate deosebit de frumoase, porumb şi cartoii. polare. In eurînd, pentru pri­ întreţine legătura permanentă pe viscolul“... Ciclonul despre echipajului lui Kulaghin îi fră-
care au contribuit ca aceste unităţi ma dată după o iarnă lungă, cu Diclcson şi alte staţii polare. care fuseseră preveniţi încă mînta acum cu totul alt gînd: Aviatorii polari din echipa­
să se dezvolte din toate punctele de Cînd nu există preocupare va apare soarele. Deocamdată Curînd, de pe Nagurslt, una din la decolare i-a întîmpinat pe omul trebuie salvat cu orice jul avionului „Li-2“ 'se aflau
vedere. însă totul în jur este cufundat insulele Pămîntului lui Prânz aviatorii polari la jumătatea preţ. Pînă la insulă au mai ră­ ăe peste 16 ore în aer, luptînd
Şi gospodăria colectivă din satul în semiîntuneric... iosef. s-a comunicat că a în­ drumului de la NagursK la mas 10 minute ăe zbor, dar pentru viaţa unui om. Peste
Dar, deşi are mari posibilităţi, gos­ Tuştea, comuna Berthelot, este una ceput o furtună magnetică: Victoria. Norii . la început cum să aterizeze fără buso­ 16 ore n-au părăsit aparatele
podăria colectivă din Silvaşu Inferior, din cele mai mari gospodării din ra­ Anul trecut, trei curajoşi oa­ „legătura prin radio cu Vic­ rari, se îndeseau treptat, vi­ lă? Insula are în total 2-3 raăiotelegrafiştii staţiilor po­
bunăoară, n-a contractat cu statul de­ ion. Colectiviştii de aici au însămînţat meni sovietici au rămas să ier­ toria nu este sigură. Ciclonul zibilitatea se înrăutăţea, a în­ Icm. lungime, aproximativ 1 lare, strâăuinău-se să-i ajute
cît 25.000 kg. grîu, 17.500 kg. po­ cu plante cerealiere mari suprafeţe neze pe mica insulă Victoria, se află la 60 lcm. de insulă şi ceput să ningă. Km. lăţime şi are forma unei pe aviatori în timpul zborului.,
rumb şi 30.000 kg. cartofi. Dacă ţi­ de teren. Numai cu grîu, de pildă, situată între pămîntul lui înaintează eu o viteză de 120 cupole ăe gheaţă, riăicindu-'se să le uşureze munca. In acea­
nem seama că aici s-au însămînţat cu s-au însămînţat în toamna anului tre­ Prânz Iosef şi Spitzbergen. Re­ Tem. pe oră. „Grăbiţi-vă“. Des­ — îngheaţă motorul,, — ra­ cu 105 m. deasupra nivelului stă luptă pentru viaţa unui
grîu de toamnă 117 ha. şi că se vor cut 130 hectare. Alte 80 ha. vor fi cent însă s-a primit de la ei pre înrăutăţirea timpului s-au portează comandorului ofiţerul mării. om au învins oam.eni sovietici
mai însămînţa încă 60 ha. cu grîu cultivate în această primăvară cu po­ o raăiogram,ă: unul dintre a- primit comunicări şi de pe navigator Forai. Şi dintr-oda- curajoşi şi puternici, care nu
de primăvară, rezultă destul de lim­ rumb, iar 11 ha. cu cartofi. Cu toate ceştia — V. Bucin, s-a îmbol­ istmul Jelania — punctul cel tă, ca şi cină s-ar fi înţeles — Fă legătură cu Victoria, se sperie ăe greutăţi. Echipa­
pede că ceea ce s-a contractat este acestea, gospodăria colectivă nu a în­ năvit grav şi era necesară o mai nordic de pe Novaia cu natura, s-a defecto.t buso­ ordonă Kulaghin radiotelegra­ jul lui Kulaghin a fost primul
puţin. Şi cantităţile de porumb şi car­ cheiat pînă în prezent contracte decît intervenţie chirurgicală ur- Zemlea. la. Avionul a rămas fără „ochi“. fistului — să semnalizeze cu care în condiţiile nopţii polare
tofi care au fost contractate sînt cu pentru 20.000 kg. grîu, 10.500 kg. po­ g-entă. Oare pilotul nu va rătăci dru­ rachete. a aterizat pe o insulă necu­
mult sub posibilităţile economice de rumb şi 20.000 kg. cartofi. Aceste can­ Şi intr-adevăr timpul s-a mul, va putea el oare rsă ducă noscută — Victoria.
care dispune această gospodărie co­ tităţi nu sînt pe măsura posibilităţilor Primind această radiogramă, înrăutăţit brusc. Acest lucru avionul la ţintă ? Această în- jn su la trebuie să apară din
lectivă. existente în gospodărie. directorul aeroportului l-a îl indica printre altele faptul *¦ minut în minut. Kulaghin S olnavul era aşteptat. Totul
chemat pe comandantul de că avionul începuse să balan­ Din viafa a coborît la maximum, dar era pregătit pentru ope­
Slab stau lucrurile şi Ia Silvaşu Su­ •A- aeronavă Vladimir Kulaghin, seze. Dat fiind vremea proastă cercetătorilor zăpada acoperă lotul. Nu se văd raţie. Nu încetase încă zbîr-
perior. Gospodăria colectivă de aici care efectua zboruri obişnuite şi posibilităţile ăe a se înrău­ luminile pistei de aterizare. năitul motoarelor cînd o ma­
a contractat numai 15.000 kg. grîu, Avînd în vedere că fiecare om al de transport, şi i-a dat dis­ tăţi şi mai mult, s-a hotă- polari sovietici Toţi stau la ferestre şi urmă­ şină sanitară s-a. şi apropiat
10.000 kg. porumb şi 20.000 kg. car­ muncii de la sate are datoria patriotică poziţie să plece urgent spre rît să se aterizeze la Na- resc dacă nu ’se vede vreo ra­ de avion pentru a lua în pri­
tofi. in cazul cînd s-ar fi analizat te­ de a contribui cît mai mult la al­ Victoria. gursK pentru o nouă alimen­ trebare îi neliniştea acum nu chetă. Insula rămîne undeva mire bolnavul.
meinic posibilităţile de care dispune cătuirea fondului centralizat de pro­ tare a rezervoarelor cu ben­ numai pe aviatori, ci şi pe toţi în urmă. Trebuie să întoarcă.
gospodăria colectivă şi dacă s-ar fi duse agricole, este necesar ca membrii — De la vest vine ciclonul, zină. cercetătorii polari care urmă­ Dar ăintr-odată ţîşnesc una — Acum să vă odihniţi, să
ţirrut seama de importanţa pe care gospodăriilor agricole colective din l-a prevenit el. In prezent reau cu atenţie zborul lor. după alta citeva rachete. A- dormiţi — a dat dispoziţie
o prezintă pentru stat contractarea de Tuştea, Silvaşu Inferior, Silvaşu Su­ el se află în regiunea Spitz­ O ' NagursK şi ăin nou la drum, voinul. a ajuns la ţintă, un comandantul membrilor echi­
cereale şi produse agricole, această u- perior şi Peşteniţa să privească cu mai bergen. Ştiu că este foarte direct spre Victoria. Dar le­ — Comandantule, ia-o dea­ viraj împotriva vîntului şi mo­ pajului său, cînd aceştia ex­
nitate ar fi putut contracta cel puţin multă răspundere problema contractă­ greu să ajungi pe insulă îna­ gătura cu această insulă rse supra norilor — sfătuieşte Po- torul micşorîndu-şi la maxi­ trem ăe obosiţi au intrat în
de trei ori mai mult decît a contrac­ rilor, să analizeze posibilităţile eco­ inte de începerea viscolului, întrerupea tot timpul din cau­ rai. Să ne orientăm după apa­ mum viteza se apropie de plăcuta cameră ăe odihnă. El
tat. nomice de care dispun şi, pe baza dat altă ieşire nu există. O- za furtunii magnetice care se ratele astronomice. pista de aterizare. O zgudui- n-a rostit nici un cuvînt des­
acestora, să contracteze cantităţi co­ mul trebuie salvat... deslănţuise în eter. S-a inten­ tură, a doua, a treia... Alune- pre zborul ce se terminase
De ce numai atît? respunzătoare. sificat şi vintul. Curenţii ăe In curînd trebuie să fie pe cînd puţin pe terenul ăe ghea­ chiar atunci: aceasta era pen­
Directorul aeroportului ştia aer, înconjurînă pămîntul lui aproape Victoria, dar ultima ţă, avionul 'se opreşte. tru el şi tovarăşii lui o cursă
Gospodăria agricolă colectivă din Organizaţiile de partid din aceste că „poveţele“ sale sînt ăe pri­ Franz Iosef în formă ăe cu­ ştire de acolo este îngrijoră­ Au fost necesare numai ci­ obişnuită. Dar... nu apucaseră
satul Peşteniţa se numără printre cele unităţi trebuie să desfăşoare o susţi­ sos, că piloţii polari nu-şi polă, formau virtejuri chiar toare : viscoleşte... teva minute pentru a lua pe bine să se odihnească cînd în
mai vechi gospodării colective din ra­ nută muncă politică, să lămurească pe părăsesc niciodată tovarăşii la ţărm. Avionul ba cădea în- bord bolnavul şi din nou în cameră a intrat directorul ae­
ionul Haţeg. In cei 8 ani de existenţă colectivişti despre importanţa politică tr-un gol de aer, ba 'se lăsa Grozav lucru este viscolul. aer, din nou luptă. Staţiile roportului :
ea s-a consolidat mult din punct de şi economica ce o prezintă pentru stat în nenorocire, chiar dacă ar pe o parte. Era al S-lea ceas Vintul puternic ridică în aer polare Bolşaia Zemlea, Mosco­
vedere economic şi organizatoric. A contractările, să-i facă pe colectivişti fi nevoiţi să-şi rişte viaţa pen­ ăe zbor, iar ţinta era încă de­ miriade de fulgi care acoperă va cereau 'din oră în oră in­ — îmi pare rău, băieţi, —
crescut mult şi conştiinţa colectivişti­ să înţeleagă că prin vînzarea către tru aceasta. parte. La fiecare 15 minute. şi aşa cerul întunecat, te do­ formaţii ’despre starea bol­
lor de aici. Dacă cantităţile de pro­ stat ă produselor agricole, ei reali­ Volodea Smolenţov îi îhmînea- boară din picioare. Pe o ast­ navului. Avionul îşi urma a spus el cu un ton vinovat.
duse agricole contractate de această zează mari venituri băneşti. Exemplul A vionul şi-a luat zborul. în ză comandantului radiograme fel de vreme oamenii de obi­ cursa orientînău-se după lu­
unitate sînt totuşi mici, acest lucru se pe care îl oferă gospodăriile agricole F* afară de Vladimir Kulaghin alarmantei „grăbiţi-vă înce­ cei nu riscă să pornească prin nă şi stele. Au trecut citeva Dar trebuie să zburaţi din nou.
datoreşte în primul rînd conducerii gos­ colective cum sînt cele din satele Reia se mai aflau pe bordul său tundră şi stau acasă. Rareori minute şi smolenţov comunică
podăriei colective care nu a acordat din raionul Haţeg, Sîniandrei din ra­ ofiţerul navigator iuri Forai, un pilot va fi de acord rsă ştirea îmbucurătoare 1 busola Pe insula „Pravda“ din arhi­
atenţia cuvenită acţiunii de asigurare ionul Hunedoara, Geoagiu din raio­ mecanicul ăe bord Vladimir zboare pe viscol spre un loc
nul Orăştie şi multe altele care sînt necunoscut. Dar pe membrii pelagul NordensKgold, s-a ră­
a fondului centralizat de produse a- fruntaşe Ia contractări, trebuie să fie Mihailov şi radiotelegrafistul
gricole. urmat de toate gospodăriile agricole tăcit un cercetător polar.
colective din raionul Haţeg. Volodea Smolenţov ~ toţi bă­
ieţi tineri. Limita nopţii polare — Din nou zbîrniie motoa­

a rămas în urmă, este întu­ rele, din nou în Arctica pentru

neric beznă. a salva un om...

Radiotelegrafistul Smolenţov

Cantitatea de 5.000 kg, grîu, 5,000 FELICIA PĂUN -Wv W -„..-Z V - N —,