Page 40 - 1960-03

Pag. 4
juiilm ele şlircl • xdtlmAbs şliri. • julixm ele şjtiri *juüiraets ştiri-
Vizita unui grup de specialişti
romîni In Afganistan
KABUL. (Agerpres). — Intre
22 februarie şi 8 martie, ing.
Iancu Horaţiu, secretar general
în Ministerul Industriei Petro­
lului şi Chimiei, însoţit de un
grup de specialişti romîni, au
făcut o vizită. în Afganistan.
Cu acest prilej, grupul de
specialişti romîni a luat contact
cu inginerii şi tehnicienii romîni
care colaborează cu cei sovie­
tici, cehi şi afgani la lucrările
de prospecţie şi explorări petro­
lifere în partea de nord a Af­
ganistanului.
In timpul vizitei, oaspeţii ro­
mîni au fost primiţi de primul
ministru al Afganistanului,
Muhammed Daud, de Muham-
med Naim, vicepreşedinte ai
Consiliului de 'Miniştri, dr.
Muhammed lussuf, ministrul
Minelor şi Industriei, precum
şi de alţi membri ai guvernu­
lui afgan. Personalităţile afga­
ne şi-au exprimat mulţumirile
lor pentru ajutorul acordat de
către guvernul romîn Afganis­
tanului, precum şi pentru felul
cum se desfăşoară munca gru­
pului de specialişti romîni. La
Newsweek“ despre înfiinţarea noii universităţi
pentru prietenia popoarelor de îa Moscova
NEW YORK 11 (Agerpres).
Dacă în ultimii ani „progresele
şi iniţiativele Uniunii Sovietice
au luat deseori S.U.A. prin sur­
prindere“, scrie ziaristul ame­
rican Ernst Lindley, în artico­
lul publicat de revista „New­
sweek“, o recentă hotărîre a
statului sovietic a pus pe gîn-
duri pe mulţi în Statele Unite.
Este vorba de înfiinţarea noii
universităţi pentru prietenia po­
poarelor menită să ajute ţări­
lor din Asia, Africa şi America
Latină să-şi formeze cadre na­
ţionale de intelectuali — în spe­
cial constructori şi metalurgişti,
fizicieni, matematicieni şi me­
dici. De ce această iniţiativă „a
surprins“ atît de mult Occiden­
tul ? Prin însăşi concepţia care
stă îa baza ei şi condiţiile ma­
teriale (toate cheltuielile pen­
tru o perioadă de şcolarizare de
4-8 ani complect plătite, inclu­
siv transportul dus şi întors la
Moscova) care vor asigura stu­
denţilor, proveniţi din păturile
N» 5 . H ru şc io v o a sp e te
Peste cîteva zile N. S. Hruş­
ciov va fi oaspetele Franţei. In­
vitat de preşedintele Republicii
în toamna anului trecut, şeful
guvernului sovietic este aştep­
tat cu fcăldură şi prietenie de
masele largi ale poporului fran­
cez, vizita sa este salutată de
cele mai diverse cercuri politi­
ce. Ea îmbracă o semnificaţie
deosebită în perspectiva viitoa­
rei conferinţe la nivelul cel mai
înalt şi trezeşte speranţa în po­
sibilitatea realizării unei înţele­ în Franţa evocă sentimentele
geri Est-Vest asupra probleme­
lor internaţionale care aşteaptă
o rezolvare urgentă.
Declaraţia făcută de primul
ministru francez Debré în par­
lamentul francez în octombrie
trecut, lasă să se întrevadă im­
portanţa pe care cercurile con­
ducătoare franceze o acordă
convorbirilor care vor avea loc.
cu acest prilej între N. S. Hruş­
ciov şi preşedintele De Gaulle.
Aceste schimburi de vederi,
spunea atunci Debré, nu vor
privi numai raporturile franco-
sovietice ci şi chestiuni ca Ger­
mania sau problema dezarmă­
rii, care vor figura pe ordinea
de zi a viitoarei conferinţe Esi-
Vest.
Reluînd aceeaşi idee, Ghaban
Delmas, preşedintele Adunărij
Naţionale franceze îşi exprimă
părerea că întîlnirea Hruşciov-
De Gaulle „va exercita o mare
influenţă asupra apropiatei con­
ferinţe la nivel înalt“. Această
îniîlnire, mai spunea omul de
stat francez, poate şi trebuie să
fie un element de excepţională
importanţă în îmbunătăţirea si­
tuaţiei în lume.
Acest punct de vedere este
împărtăşit atît de poporul so­
vietic cît şi de cel francez şi co- Uniunea ' Sovietică,' dezvoltarea
respumfe întrutotul năzuinţelor
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Alartie nr. 0. Telefon: 188 j 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P1.T.R. nr, 26,1.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Po ligraiică „1 Mai“ — Deva.
5 martie, Constantin Constan-
tinescu, însărcinat cu Afaceri
ad-interlm al R.P. Romîne la
Teheran, care se află în Kabul
în cadrul unei vizite, a oferit
în saloanele hotelului guverna­
mental din Kabul, o recepţie în
cinstea grupului de specialişti
romîni, condus de ing. Iancu
Horaţiu. La recepţie au parti­
cipat personalităţi de seamă,
printre care dr. Muhammed
lussuf, ministrul Minelor şi In­
dustriei, Muhaihmed Murid,
ministrul Comunicaţiilor, Boa-
hel, ministrul Presei şi Infor­
maţiilor şi alţii.
La 7 martie, dr. Muhammed
lussuf a oferit un dineu în cin­
stea oaspeţilor romîni, la care
au luat parte membri ai guver­
nului afgan, diferite persona­
lităţi şi ziarişti.
Au fost de asemenea pre­
zenţi şefi ai misiunilor diploma­
tice acreditaţi la Kabul.
+ TASS anunţă : Spaniolii care lo­ franchistă — a spus Rapp —
KABUL’ (Agerpres). — La 6
înartie. la Kabul a fost orga­
nizată o gală de filme romîneşti
la care a participat un numeros
public.
cele mai sărace, să-şi asigure o
pregătire temeinică.. După cum
se ştie, şi acest lucru este ară­
tat şi de Lindley, în universită­
ţile din metropole, în S. U. A.,
Anglia, Franţa şi alte ţări stu­
diază un număr mare de tineri
din cele trei continente menţio­
nate mai sus. Cum însă în lu­
mea capitalistă învăţământul su­
perior este un apanaj doar ai
celor cu stare, numai păturile
cele mai avute ale burgheziei şi
moşierimii din Africa, Asia sau
America Latină îşi permit să
trimită fiii la studii. Noua ini­
ţiativă a U.R.S.S. pune în fapt
capăt unui monopol în educa­
rea tineretului din ţările slab
dezvoltate, deţinut pînă acum
de Occident. Lindley scrie că
„universitatea de la Moscova
loveşte direct în unele din cele
mai mari avantaje“ aie modului
de viaţă occidental. Cu acest
prilej ei constată şi marile de­
fecţiuni existente în sistemul de
învăţămînt pentru studenţii stră­
spre pace âle întregii omeniri.
Majoritatea poporului francez
leagă 3e vizita lui N. S. Hruş­
ciov dorinţa puternică de a ve­
dea realizată o apropiere fran-
co-sovietică, de a vedea stabili­
tă o colaborare mai strînsă a
acestor două ţări între care e-
xistă multiple fire ale unei tra­
diţionale prietenii. Pentru foarte
mulţi sosirea lui N. S. Hruşciov
puternice născute în anii sum­
bri ai celui de-al doilea război
mondial, cînd Stalingradul a în­
semnat şi pentru francezi înce­
putul destrămării ceţei brune a
ocupaţiei hîtleriste. Alianţa fr-an-
co-sovietică născută în focul
luptei împotriva hitlerismuiui
capătă o nouă semnificaţie, ac­
tuală şi vie, în aceste, zile cînd
forţele militariste de la Bonn
reiau făţiş vechiul drum parcurs
de Hitler, manifestînd, tără nici
un tel de restricţii,' periculoase
tendinţe expansioniste. Apropia­
ta vizită a lui N. S- Hruşciov ă
determinat pe mulţi să reflecteze
la făptui relevat şi de ziarul
„Le Monde“ că „între Franţa
şi Uniunea Sovietică aproape
că nu există divergenţe însem­
nate... Intre Hruşciov şi De
Gaulle' există un anumit teren
pentru apropierea punctelor de
vedere“.
„Interesele Franţei şi cele ale
Uniunii Sovietice nu se cioc­
nesc. — se arată într-o decla­
raţie a Biroului Politic al G.G.
al Partidului Comunist FrarL
cez. înţelegerea între aceste
două ţări ar constitui cea mai
bună garanţie a securităţii Fran­
ţei. înţelegerea între Franţa şi
relaţiilor economice şi culturale
între' ţările noastre corespund
intereselor Franţei“.
DRUMUL SOCI Al.JSMil LUI Nr. 1522
tiasBaxmv&m i
SEKU TURE: „Am făcut o breşă importantă
în sistemul colonial al im perialism ului
în Africa"
CONAKRY (Agerpreş). — netară. înainte de introducerea
Luînd cuvîntul la Conakry în monedei guineeze, a spus Seku
căciuli conferinţei naţionale a Ture, nu am avut nici o eco­
Partidului Democrat din Gui­ nomie nici finanţe. Acum însă
In preajm a vizitei lui N.S. Hruşciov în Franţa neea, Seku Ture, secretarul gene­ economia Guineei este o realita­
ral al acestui partid, preşedintele te pe care nimeni n-o poate con­
republicii şi guvernului din Gui­ testa. Totodată fără o nouă mo­
neea, a vorbit despre recentele nedă nu ne-am fi putut planifica
transformări economice din ţară dezvoltarea economiei.
' şi îndeosebi despre reforma mo­
PARIS 11 (Agerpres). — vietic, fapt explicabil prin inte­ rii unei vieţi fericite pentru
Pentru opinia publică franceză
apropiata vizită Ia Paris şi în resul crescînd manifestat faţă omenire“. Regizoru! sovietic Serghei Bondarciuc
diferite regiuni ale Franţei a de Uniunea Sovietică în ajunul In z iaru l,,l’Humanité“, Jean Ca-
preşedintelui Consiliului de Mi­ s-a înapoiat în patrie
niştri al Uniunii Sovietice, N. S. vizitei fui N. S. Hruşciov. zaibou, secretar generai al Aso­
Hruşciov, constituie un eveni­ Ziarul „Le Monde“ din 11 ciaţiei „Franţa-URSS“, semnea­ MOSCOVA (Agerpres). — La zistenţă. Serghei Bondarciuc in­
ment deosebit de important. Pe ză un articol în caLe subliniază 10 martie s-a înapoiat în pa­
măsură ce se apropie ziua de 15 martie scrie : „Ca număr de lu­ importanţa deosebită pe care o trie, venind din Italia, artistul terpretează in acest film rolul
martie, data sosirii Ia Paris a crări, publicate recent, dl. Hruş­ va avea vizita lui N. S. Hruşciov şi regizorul sovietic de filme,
şefului guvernului sovietic, zia­ ciov şi Uniunea Sovietică tre­ în Franţa pentru îmbunătăţirea Serghei Bondarciuc. El a parti­ unui sergent din armata sovie­
rele comentează tot mai larg buie să ocupe primul Ioc în vi­ relaţiilor franco-sovietice. Decla­ tică care a fost luat prizonier.
această vizită, au loc manifes­ trinele librăriilor". raţii asemănătoare semnează în cipat la realizarea filmului re­
tări, numeroase personalităţi „l'Humanité“, sculptorul M. Gi- de către trupele germane fas­
semnează declaraţii favorabile. Ziiefe acestea Uniunea femei­ mond şi alţii. gizorului italian Roberto Ros-
Pe zidurile caselor din Paris lor franceze a dat publicităţii ciste, iar apoi a evadat dintr-un
au apărut afişe pitoreşti. S-a a- un apel în care subliniază că „Vizita Iui N. S. Hruşciov în sellini — „La Roma era noap­ lagăr de concentrare hitlertst şt
nunţat că au fost vîndute peste „femeile din Franţa salută cu ţara noastră este un eveniment a participat la mişcarea de re­
90.000 de exemplare din numă­ bucurie vizita în această ţară a te“, consacrat mişcării de re­ zistenţă din Italia.
rul special al publicaţiei lunare
„Etudes Soviétiques“, consacra­ preşedintelui Consiliului cîe Mi­ deosebit de important — scrie Spaniolii care locuiesc !a Moscova
tă vizitei lui N. S. Hruşciov în niştri ai U.R.S.S. Femeile do­ „l’Humanité. Ea are o uriaşă în­
Franţa. resc ca prietenia dintre popoare semnătate atît pentru Franţa cît
să permită copiilor să se întîi- şi pentru întreaga omenire. Vizi­
Intr-un tiraj de 100.000 de e- nească nu pe cîmpul de luptă, ta este premergătoare conferinţei protestează împotriva teroarei
xemplare a apărut biogralia lui ci în tabere pentru copii, în la­ fa nivel înalt... Este vorba de
N. S. Hruşciov, preşedintele boratoare, în universităţi, unde întărirea păcii, de ziua de inîi- franchiste
Consiliului de Miniştri ai să se întreacă pe calea creă- ne a întregii omeniri“.
U.R.S.S. Cartea cuprinde 45 de
MOSCOVA (Agerpres). — nui tratament inuman. Teroareş
fotografii, publicate pentru pri­
ma oară în Franţa.
Noi baze americane de lansarea cuiesc la Moscova protestează este o ruşine pentru Spania se­
In ultimul timp în Franţa împotriva represiunilor din Spa­ colului a! XX-lea.
nia franchistă. Sute de emigranţi Şoferul Matias Campusano d
s-au editat numeroase diferite rachetelor pe insula Okinawa spanioli au participat la 9 m ar­ spus că emigranţii spanioli care
cărţi despre Uniunea Sovietică tie la un miting care a. avut loc s-au repatriat sînt torturaţi în
şi despre şeful guvernului so- TOKIO 11 (Agerpres). — Pentru construirea acestor 8 la Casa de cultură „Cikaîov". închisori pentru că îşi exprimă
La 10 martie, înaltul comisar baze de lansare a rachetelor, Cei care au luat cuvîntul au dragostea sinceră lată de Uniu­
al Statelor Unite în Okinawa, autorităţile militare americane arătat că în Spania nu sînt re­ nea Sovietică — cea de-a doua
Donatd Booth, a declarat că vor rechiziţiona o suprafaţă de cunoscute drepturile elementare patrie a lor.
autorităţile militare americane 525 acri, în afară de marile în­ ale om ului; în ultimele luni su­ Pavel Salo Aţin, antrenorul
vor amplasa în insula Okinawa tinderi deja rechiziţionate de te de patrioţi, printre care nume­ echipei de fotbal „Torpedo“, a
0 baze de lansare pentru ra­ armata americană pentru sco­ roşi repatriaţi din U.R.S.S. au protestat în numele miilor de
chetele americane teleghidate puri militare. fost arestaţi şi aruncaţi în în­ muncitori ai uzinei de automobi­
de tip „Hawk“. Pe această in­ De Ia semnarea acordului mi­ chisori. Eloila Rapp, conferen­ le „Lihacev“ din Moscova. In
sulă sînt deja amplasate ra­ litar dintre S.U.A. şi Japonia ţiară Ia Universitatea din Mos­ această echipă a jucat timp de
ini din S.U.A.: „Chiar şi îna­ chete de tip „Nike Hercules“, Statele Unite îşi întăresc ba­ cova a vorbit cu îngrijorare des­ mai mulţi ani cunoscutul fotba*
inte de lansarea noii provocări Alte două baze de lansare pen­ zele (or militare din Japonia şi pre soarta fratelui ei care acum list Augustin Gomez, un adevă»
sovietice (N.R. — termen înce­ tru noile rachete teleghidate vor cîteva săptămîni a fost arestat rat patriot. In prezent Gomez
tăţenit în anumite cercuri occi­
dentale pentru chemarea la în­ ii instalate pe insuia Tokashiki. Okinawa. fără nici un motiv şi supus u- este întemniţat într-o închisoare
trecere paşnică lansată de
U.R.S.S. în diferite domenii) -stssas- franchistă.
era evident că programul nos­ Participanţii fa miting au a»
tru de schimb de studenţi era Scurte ştiri «Scurte ştiri «Scurte ştiri doptat un apel adresat Or­
inadecvat faţă de necesităţile ganizaţiei Naţiunilor Unite,
ţărilor noi şi faţă de propriile U.N.E.S.C.O., Federaţiei Sindi­
noastre interese naţionale. Nu KIEV. — Oamenii de ştiinţă, Iosu (Coasta de sud a Coreei), narea păcii şi solidarităţii ţă­ cale Mondiale şi Federaţiei Mon­
acordăm destule, burse şi multe sovietici au realizat un tomo- a ucis pe unul din conducătorii rilor din Extremul Orient şi din diale a Tineretului Democrat. In
din ceţe acordate sînt pe dit- graf orizontal — aparat Roent­ organizaţiei locale a partidului Asia de sud-est. apel se cere eliberarea Imediată
rată de un singur an sau nu gen stabil, capabil să execute democrat. Un alt reprezentant a patrioţilor întemniţaţi, garan­
acnoeră toate cheftuilile“. într-o singură repriză 5 radio­ al conducerii organizaţiei lo­ VARŞOVIA. — La 10 martie
grafii,. astfel incit fiecare să cale a acestui partid, care se a avut loc la muzeul „V. I. Le­ tarea drepturilor civile, amnis­
Recunoscînd că Uniunea So­ Întipărească un strat situat lă afla împreună cu el, a fost nin“ din Varşovia, inaugurarea tierea condamnaţilor politici.
vietică este hofărîtă să concu­ o anumită adîncime a porţiu­ grav rănit. expoziţiei grafice închinate lui
reze cu ţări ie occidentale „ca nii examinate a corpului ome­ V. I. Lenin. Expoziţia a fost or­ Participanţii la miting au a-
centru de învăţămînt, cu alte nesc. WASHINGTON. — Preşedin­ ganizată cu prilejul apropiatei dresat de asemenea o scrisoare
cuvinte să ofere un cămin spi­ tele Eisenhower a prezentat sărbătoriri a 90 de ani de la compatrioţilor lor repatriaţi din
ritual fărifo’- insuficient dezvol­
tate“. Lindley subliniază că Uniunea Sovietică. Ne exprimăm
noua iniţiativă a U.R.S.S. va
crea o spărtură oe un front TOKIO. —. După cum au co­ spre ratificare senatului Tra­ naşterea lui V. I. Lenin. indignarea faţă de teroarea Iui
„foarte important, poate cel
mai important dintre toate" — municat reprezentanţii munici­ tatul de colaborare reciprocă şi OSLO. — Organizaţia pacifis­ Franco atît noi. spaniolii care
acel al învătămîntului.
palităţii din Tokio, la 1 fe­ securitate americano-japonez. tă „Pace unică“ a organizat o locuim în U.R.S.S., se spune în
bruarie, populaţia oraşului To­ După cum se ştie, acest tratat adunare de protest Împotriva scrisoare, cît şi întregul popor
sovietic.
kio era de 9.185.000 de locuitori. a fost semnat de premierul Kişi fabricării şi experimentării ar­ La miting a luat parte Dolo-
NEW YORK.— Coresponden­ la 19 ianuarie în timpul vizitei mei nucleare. La adunare au
sale la Washington. luat cuvîntul deputaţii în Stor­ res Ibaruri.
tul din Seul a) agenţiei Asso­ ting, H. Seipe, T. A. Tande, pre­
ciated Press relatează că la 9 LONDRA. — La 10 martie, o cum şi F. Devie, doctor în me­ „0 formulă
martie, o bandă de huligani din delegaţie a membrilor organiza­ dicină, care au condamnat cursa
ţiei engleze „Mişcarea foştilor
j combatanţi — luptători pentru înarmărilor nucleare. de compromis“ la
pace“ a făcut o vizită la amba­ CARACAS. — Sindicatele
al Franţei sada R.F. Germane din Londra muncitorilor petrolişti din Ti- conferinţa experţilor
pentru a protesta împotriva in­ gre, Anaco şi portul La Cruz au occidentali ou privire
tenţiei guvernului vest-german înaintat societăţii americane
Animată de această convin­ • vestita cîmpie unde a avut loc de a interzice organizaţia pro­ „Atlantic Oii Company“ o mo­ ia problema dezarmării
gresistă Uniunea persoanelor ţiune în care se arată că dacă
gere, Franţa se pregăteşte să-l în cursul primului război mon­
persecutate de nazişti. în termen de 6 zile societatea nu PARIS (Agerpres). — După,
primească sărbătoreşte pe înal­ dial bătălia de la Verdun. La RANGOON. Prezidiul Frontu­ va reangaja muncitorii conce­ cum anunţă agenţia Reuter, la
diaţi în ultimul timp, toţi mun­ 10 martie un purtător de cu-
tul său oaspete. Ignorînd încer­ capătul acestei călătorii N. S. lui unităţii naţionale a Birma- citorii acestei companii vor de­ vînt al N.A.T.O. a declarat zia­
niei a dat publicităţii o decla­ clara grevă. Această acţiune riştilor că Frederich Eaton, de­
cările anumitor grupuleţe fas­ Hruşciov se va întîlni din nou raţie prin care condamnă nou! se bucură de tot sprijinul Con­ legatul S.U.A. la conferinţa ex­
tratat de securitate japono-a- federaţiei oamenilor muncii -şi perţilor occidentali pentru pre­
ciste şi ale unor cercuri catolice cu generalul De Gaulle la cas­ merican. Acest tratat, se sub­ Federaţiei muncitorilor petro­ gătirea unui plan occidental de
liniază în declaraţie, cuprinde lişti din Venezuela. dezarmare, a comunicat Consi­
ultrareacţionare de a tulbura at- telul Rambouillet, unde în stipulaţii care urmăresc submi­
mosiera, oraşele şi satele Fran­ cursul ultimelor două zile vor
ţei salută în persoana lui N. S. ti reluate convorbirile între cei
Hruşciov pe reprezentantul unei doi oameni de stat.
ţări a cărei politică consecven­ Din toate locurile înscrise pe m- liului permanent al N.A.T.O. că
între cele 5 delegaţii occidenta­
tă de pace şi ale cărei măsuri traseul vizitei sale în Franţa C e r c u r i l e p o lit ic e şi presa v e s f - g e r m a n ă
le reprezentînd Statele Unite,
practice în această direcţie, ara­ precum şi din localităţi prin
tă în mod convingător că este care înaltul oaspete nu va tre­ Marea Britanie, Canada, Fran^
ţa şi Italia, s-a căzut de acord
posibilă coexistenţa paşnică a ce, sosesc zilnic scrisori expri- critică hotărîrea ultimativă a guvernului
statelor cu regimuri politice şi mînd satisfacţia şi bucuria po­ de la Bonn fajă de Guineea asupra planului comun care va
fi prezentat conferinţei pentru
sociale diierite, că este posibilă porului francez de-al găzdui pe
evitarea unui nou război. setul guvernului sovietic. Per­ BONN (Agerpres). — Hotă­ stabilirea de relaţii diplomatice dezarmare a celor zece ce se
Programul vizitei pe care o sonalităţi cunoscute ale vieţii rîrea guvernului R. F. G. de a cu ţările socialiste. va deschide la 15 martie la Ge­
va tace timp de două săptămîni politice şi culturale a Franţei
în Franţa N. S. Hruşciov este trimit la redacţiile ziarelor scri­ rupe relaţiile diplomatice cu Ziarul „Deutsche Volkszei- neva. Purtătorul de cuvînt nu
deja cunoscut marelui public sori şi declaraţii exprimînd sim­ Republica Guineea dacă ea nu tung“ arată într-un articol de a dat alte amănunte asupra
din amplele prezentări publice patia pe care poporul francez o va declara oficial că nu recu­ fond că doctrina lui Hallstein planului dar, potrivit agenţiei
în ziarele franceze. N. S. Hruş­ nutreşte pentru oaspetele său.
ciov şi persoanele oare îl vor Oameni politici ca Edgar Faure, noaşte R. D. Germană, este ca­ a fost supusă unei critici seri­ Associated Press „una din ce­
însoţi vor sosi la 15 martie pe fost preşedinte al Consiliului de
aeroportul Orly din Paris şi Miniştri, senatorul Marcel Pal- lificată de aproape toate ziarele oase chiar de Ia programarea ei le 5 delegaţii a prezentat un
chiar în aceeaşi zi vor avea loc lenc, Louis Terrenoire, ministru
convorbiri cu preşedintele De al Informaţiilor, scriitori ca vest-germane drept un ultima­ în 1952, deoarece ea a însem­ plan separat, ceea ce arată că
Gaulle. Primele trei zile vor ti Sart-re şi Codeau, oameni de
de altfel consacrate în cea mai teatru ca Barsaco şi mulţi alţii tum. nat un amestec în politica ex­ de fapt nu s-a ajuns la un a-
mare parte acestor convorbiri. au salutat vizita în Franţa a
Tot în aceste zile şeful guver­ şefului guvernului sovietic. Această măsură a guvernului ternă a statelor independente. cord deplin asupra tuturor
nului sovietic va cunoaşte P a­ vest-german este criticată în Mai curînd sau mai tîrziu, scrie punctelor“. Venind cu precizări,
risul, va lua contact cu diferite In cele mai multe localităţi cercurile politice şi în presa ziarul, India, Indonezia, iranul, agenţia Ansa arată că la reu­
personalităţi ale vieţii publice ale Franţei au fost deschise R.F.G. După cum a declarat un Republica Arabă Unită şi alte niunea experţilor s-au ivit di­
şi politice franceze. „Cărţi de aur“ în care de cî­ reprezentant al fracţiunii din ţări unde R.D.G. îşi are misi­ vergenţe între punctul de ve­
teva zile semnează mii de fran­ Bundeswehr a partidului liber uni comerciale oficiale vor sta­ dere american şi cel francez
I'ncepînd de la 18 martie N. S. cezi. urînd de pe acum bun so­ democrat, ruperea relaţiilor cu bili şi ele relaţii diplomatice cu şi că de-abia la şedinţa din 9
Flruşciov îşi va începe călătoria sit oaspetelui sovietic. Republica Guineea în conformi­ Berlinul răsăritean. Oare atunci martie s-a putut realiza „o for­
sa prin Franţa. Ea îl va duce tate cu aşa-zisa doctrină a lui guvernul Federal va voi să ru­ mulă de compromis“, care a
pe la . vechi, castele de pe ma­ Poporul nostru acordă o deo­ Hallstein, constituie un proce­ pă relaţiile şi cu aceste ţări ? fost prezentată tîrziu, în sea-
lul Loirei, prin .oraşele Bor­ sebită atenţie rezultatelor pe deu greşit ai politicii externe. Aceasta ar fi o izolare ale că­ rea aceleiaşi zile, Consiliului de
deaux, P au ,' prin marele port care' le vor avea convorbirile Ziarele „Süddeutsche Zeitung“ rei urmări politice şi economice Miniştri francez prezidat de ge­
Marsilia. Oaspeţii sovietici vor dintre N, S. Hruşciov şi preşe­ şi „Stuttgarter Zeitung“ cer să ar fi greu de prevăzut. neralul De Gaulle.
trece de asemenea prin Lyon, dintele De Gaulle şi îşi exprimă
Dijon. Nancy, Reims, Lilie, speranţa “că ele vor contribui la se renunţe la această „doctrină“.
Rouen. In drumul lor ei vor vi­ înseninarea atmosferei interna­ Ele subliniază evidenta lipsă de „Alias“ a explodat la lansare
ţionale şi la uşurarea lucrărilor realism a politicii de rupere a
viitoarei conferinţe “ l-a nivel relaţiilor cu ţările care au re­ NEW YORK 11 (Agerpres). — s-a produs o explozie de o for­
zita' uzine, fabrici, monumente înalt. cunoscut R.D.G., politică dusă Corespondentul agenţiei Asso­ ţă uriaşă, a cărei flacără a lu­
pînă în prezent de guvern în ciated Press transmite de Ia minat o localitate situată la cî­
ş i' lăcaşuri ele cultură precum şi R. LUPU baza acestei doctrine. După pă­ Cape Canaveral că Ia 11 martie teva mile. Explozia a format
rerea ziar.ufui „Syddeutsche Zei­ a explodat la lansare o rache­ un uriaş nor în formă de ciu­
tung“, doctrina lui Halistein tă „Atlas“. Racheta se ridicase percă, asemănător norului for­
trebuie aruncată peste bord prin numai cu cîteva picioare cînd mat de exploziile nucleare.