Page 44 - 1960-03
P. 44
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N r . li»23
Declaraţia agenţiei T A S S lU tim e ie s ü ju • juillrriA le s liri. •ju ltlm e le juiilnrijela ş iir i
MOSCOVA (Agerpres). — forţelor armate ale U.R.S.S., şi* cembrie 1959, ministrul de Răz
Agenţia TASS transmite urmă anume cu 1.200.000 de oameni, boi vest-german Strauss, a ce
toarea declaraţie: adică cu o treime. In întreaga rut mai insistent ca oricine
La 2 martie a. c. generalul lume, această acţiune a Uniunii crearea unor torţe nucleare ale
Norstad, comandantul suprem Sovietice întreprinsă în mod N.A.T.O. Reiese că în momen
al Forţelor armate ale N.A.T.O. unilateral, a fost apreciată ca o tul de faţă Norstad face ceea ce
în Luropa, a declarat că în contribuţie importantă la crea a spus ieri Strauss, şi orice pas
al N.A.T.O. spre înfăptuirea ce
cursul acestui an în Europa oc rea premiselor pentru asigura rerilor revanşarzilor şi milita- Poporul francez întîmpinâ Pentru eliberarea
cidentală vor fi constituite rea succesului apropiatelor tra riştilor vest-germani nu face de- cu căldură şi încredere lui Manolis Glezos
forţe mobile multinaţionale ale tative între state în problema cît să complice situaţia înain apropiata vizită
N.A.T.O., cu destinaţie specială, dezarmării generale şi totale şi tea apropiatelor tratative cu
dotate cu armament nuclear. La în alte probleme internaţionale privire la dezarmare care vor
început, a declarat Norstad, în actuale. Am saluta adoptarea
aceste forţe vor fi incluse uni unor măsuri asemănătoare de avea Ioc în Comitetul celor zece PRAGA 12 (Agerpres). — său eliberarea imediată a erou
a lui N. S. Hruşciov în Franţatăţi militare americane, engleze către puterile occidentale. După cum anunţă agenţia lui naţional al Greciei.
state si la conferinţa ia nivel
şi franceze, iar apoi şi unităţi Trebuie însă să constatăm că înait. CETEKA, secretariatul Federa Membrii brigăzii „Manolis
militare ale altor state membre pe linia N.A.T.O. se elaborează Declaraţia generalului Nor PARIS 12 (Agerpres). TASS mului. Uniunea Sovietică a în ţiei Sindicale Mondiale a adre Glezos“ de la Combinatul
ale N.A.T.O. şi se înfăptuiesc în prezent mă stad că forţele nucleare mixte anunţă: Sub titlul „Ce ne poate vins în pofida distrugerilor şi sat ministrului Justiţiei al Gre Schwartze-Pumpe au cerut eli
In legătură cu aceasta, agen suri orientate într-o direcţie dia aie N.A.T.O. din Europa vor fi aduce această vizită ?“ ziarul suferinţelor inexprimabile, dato ciei o telegramă în care pro berarea eroului naţional grec.
ţia TASS este împuternicită să metral opusă. Cum poate fi ca create în decurs de 12 luni a- ,Le Monde“ a publicat un ar rită hotărîrii sale ferme de a în testează cu hotărîre împotriva Ei şi-au exprimat indignarea'
lificat altfel noul plan, enunţat rată că cercurile militare ale ticol semnat de preşedintele a- vinge, datorită patriotismului şi noii condamnări a lui Manolis în legătură cu faptul că sînt
declare următoarele:
In prezent, evoluţia relaţiilor de generalul Norstad, cu privi N.A.T.O. se grăbesc, temîndu-se sociaţiei „Franţa-U.R.S.S.“, ge eroismului poporului şi armatei. Glezos. Federaţia Sindicală executaţi oameni care au con
internaţionale a intrat într-o e- re la crearea în Europa occi că apropiatele tratative cu pri neralul Petit care între anii 1942 Iar apoi, lecuindu-şi rănile şi Mondială se alătură glasurilor tribuit la eliberarea patriei lor
tapă de o excepţională răspun dentală a unor forţe mixte în vire la dezarmarea generală şi şi 1945 a fost comandantul mi ridieîndu-se din ruine în mai tuturor organizaţiilor sindicale de sub jugul fascismului.
dere. A apărut posibilitatea zestrate cu armament nuclear ? totală ar putea duce la reliza- siunii militare iraceze în puţin de 5 ani, U.R.S.S. a ob democrate care cer anularea
reală de a se rezolva problema Este doar cît se poate de lim rea unui acord în această pro U.R.S.S. In articol se spune în ţinut as.qpicnea victorii îneît sentinţei Tribunalului militar şi *
dezarmării generale şi totale şi pede că este vorba de concen blemă care, se înţelege de la tre altele * realizările sale ştiinţifice şi e- punerea în libertate a lui Ma ROMA 12 (Agerpres). — In
de a se pune astfel capăt pen trarea armelor de exterminare sine, ar pune capăt înarmărilor „Ştirea despre apropiata vi conomice se află constant în nolis Glezos şi a tovarăşilor legătură cu noua sentinţă pro
tru totdeauna cursei înarmări in masă într-o regiune unde şi prin urmare înfăptuirii pla zită în Franţa a primului minis centrul atenţiei întregii lumi. F.a lui. nunţată împotriva Iui Manolis
lor şi pericolului unui război sînt concentrate încă de pe a- nurilor militare ale N.A.T.O., a- tru Hruşciov a fost primită de a devenit ţara sateliţilor şi ra k Glezos şi cu apropiata judecare
care ar putea aduce omeni cum puternice forţe armate ale tît de periculoase pentru popoa majoritatea populaţiei Franţei chetelor interplanetare. BERLIN 12 (Agerpres). — a recursului lui la Tribunalul
rii nenorociri nemaiîntîlnite. N.A.T.O. şi unde au fost create re. De aici şi dorinţa de a rea cu o mare satisfacţie şi entu Succesele rapide şi însemnate Reprezentanţii diferitelor pături suprem din Grecia, în Italia se
Destinderea atmosferei interna numeroase baze militare consti liza mai repede aceste planuri ziasm. In diferite cercuri a fost obţinute de Uniunea Sovietică ale populaţiei din Republica De desfăşoară o vastă mişcare pen
ţionale are consecinţe favorabi tuind una din principalele cau şi, totodată, nu numai de a da aprobată în întregime invitaţia în toate domeniile nu au egal. mocrată Germană cer elibera tru apărarea patriotului grec.
le asupra relaţiilor dintre state. ze ale încordării în Europa. un nou impuls cursei înarmări făcută dc preşedintele Republi Astfel, primul ministru Hruş rea lui Manolis Glezos şi a ce Pe adresa Iui Karamanlls, pri
Datorită eforturilor statelor şi Acum cercurile conducătoare afe lor, ci şi de a ridica noi piedici cii Franceze, preşedintelui Con ciov este un reprezentant demn lorlalţi patrioţi greci.
mul ministru al Greciei, a 'mi
popoarelor iubitoare de pace în N.A.T.O. se străduiesc în mod în calea rezolvării problemei de siliului de Miniştri al U.R.S.S. a! itnej mari ţări care păşeşte In numele celor 5.000 de zia nistrului Justiţiei al Greciei, şi
cep să se risipească ideile pre vădit să accentueze şi mai mult zarmării. Toţi francezii ştiu că în în neobosit înainte. rişti din R.D. Germană, se ambasadei greceşti de la Roma
concepute pe care unele state starea de încordare şi să agra In Uniunea Sovietică se aş făptuirea sarcinilor luptei pentru Poporul nostru se pregăteşte spune în rezoluţia de protest au fost trimise numeroase scri
le aveau faţă de altele. Princi veze relaţiile dintre statele eu teaptă ca puterile occidentale, pace Uniunea Sovietică ocupă să-l întîmpine cu entuziasm. adoptată de Uniunea ziariştilor sori şi telegrame prin care se
piul coexistenţei paşnice a sta ropene. Este (impede pentru ori si în primul rînci puterile parti un loc dc frunte. Toţi ştiu că Ce ne poate aduce vizita pre din R.D. Germană, cerem anu cere punerea în libertate a lui
telor cu sisteme social-economî- cine că această politică a cipante la apropiatele tratative începînd din anul 1917 poporul şedintelui Consiliului de Miniş larea sentinţei Tribunalului mi Manolis Glezos şi a tovarăşi?
ce diferite este aprobat acum N.A.T.O. nu urmăreşte să vină cu privire la dezarmare care I sovietic a fost nevoit să înfrun tri ai U.R.S.S., N. S. Hruşciov? litar de la Atena şi eliberarea lor lui.
de majoritatea oamenilor de în sprijinul apropiatelor trata vor avea Ioc în Comitetul celor te greutăţi uriaşe, să lupte cu In primul rînd o cunoaştere imediată a Iui Manolis Glezos O delegaţie a asociaţiei na
stat şi găseşte o expresie con tive cu privire la dezarmare, ci zece şi fa conîerinţa ia nivel ruina — moştenire a primului mai largă şi mai precisă a po şi a tovarăşilor săi.
ţionale a partizanilor italieni a
cretă în dezvoltarea considerabi să complice situaţia în preaj înalt, să aprecieze cu răspunde război mondial — cu foametea, poarelor între ele, ceea ce va Hans Karl Kreissig, preşedin făcut o vizită la ambasada
lă a relaţiilor economice, cultu ma acestor tratative, plinind lu rea cuvenită urmările tuturor să ducă lupte pe teritoriul său înlătura ideile preconcepute şi tele organizaţiei din districtul greacă, unde a remis o decla
rale şi altor relaţii prieteneşti mea în faţa unor noi fapte îm acţiunilor viitoare îndreptate si că muncind neobosit, cu toa atitudinile ostile — aceste roa Gera a Partidului liberal-demo raţie de protest împotriva mă
între aceste state, în contactele plinite în domeniul cursei înar spre intensificarea cursei înar te că nu a avut mijloacele ma de ale ignorantei şi dezinfor crat din Germania, a cerut în surilor luate împotriva lui Ma
mărilor. mărilor şi să se abţină de !a teriale necesare, el a reuşit să-si numele membrilor partidului nolis Glezos.
la nivel înalt, în acordul cu pri asemenea măsuri pentru a fa creeze o industrie şi o economie mării.
vire Ia ţinerea conferinţei şefilor Nu încape nici o îndoială că cilita realizarea unui acord cu 3 - n u tîim p m m ^ a c e le i d e - a
de guverne. La 15 martie a. c. noul pian de creare a unor forţe privire Ia dezarmarea generală proprie. Guvîntările eminentului om de
încep lucrările Comitetului pen nucleare mobile multinaţionale si totală, care să ofere garanţii Toţi ştiu că în perioada celui stat sovietic vor permite com 4 0 -a aaw evM ud a a M d a la i
tru dezarmare al celor 10 state, ale N.A.T.O. în Europa occi reale că războiul va fi exclus patrioţilor noştri bine intenţio
în faţa căruia stă sarcina de a dentală este destinat în mare şi că pe pămînt va ii instau de-al doilea război mondial Uni naţi să înţeleagă aprofunzimea m a n i i i d i n c A u tic a U a
transpune în cel mai scurt timp măsură să fie o nouă formă de rată o pace trainică. unea Sovietică a participat cel gîndirii, starea de spirit, năzu
măreaţa idee a dezarmării ge camuflaj pentru înzestrarea cu mai activ la cucerirea victoriei inţa spre pace a tuturor cetă
de către aliaţi asupra hitleris- ţenilor sovietici şi respectul lor
nerale şi totale într-un acord arme nucleare a militariştiior „E ste mai bine să ne întrecem in cursa sincer faţă de independenţa po CAMBERRA 12 (Agerpres). lor cu sisteme sociale diferite.
concret al statelor cu privire la şi revanşarzilor vest - germani. poarelor. — TASS anunţă : Oamenii mun Timp de 40 ani partidul
măsurile pentru realizarea ei. Norstad nu a îndrăznit să enu ospitalităţii decit în cursa înarm ărilor“ cii din Australia se pregătesc
Popoarele aşteaptă destinderea mere în mod direct Germania Totodată domnul Hruşciov îşi să sărbătorească în octombrie comunist a luptat neobosit pen
continuă a încordării interna occidentală printre cele şase, Declaraţia lui Christopher, primarul oraşului va putea tace o părere despre a.c. cea de-a 40-a aniversare de tru unitatea mişcării muncito
ţionale şi transformarea îmbu opt sau mai multe state mem San Francisco ţara noastră în admirabila ei la înfiinţarea Partidului Comu reşti. Multe din revendicările
nătăţirii relaţiilor, care s-a con bre ale N.A.T.O. ale căror uni varietate şi să înţeleagă senii- nist din Australia. Ziarul „Tri partidului comunist sînt spri
turat, într-o pace trainică. tăţi militare, după cum a spus MOSCOVA 12 (Agerpres). — Referindu-se în continuare la menfeie umane şi generoase ale bune“ a publicat rezoluţia Co jinite în prezent de o mare
el, vor fi incluse în forţele nu TASS anunţă: Ziarul „Sovet- problema extinderii comerţului poporului nostru, spiritul său mitetului Central al Partidului parte a populaţiei ţării.
Nu se poate să nu se vadă cleare mixte ale N.A.T.O. Poate skaia Rossia“ publică interviul direct între San Francisco şi de dreptate şi năzuinţa sa fier Comunist din Australia în care
că în aceste condiţii capătă o oare exista însă cea mai mică acordat unui corespondent al Vladivostok, dl. Christopher a binte spre pace. se subliniază că partidul comu In cei 40 de ani, partidul co
importanţă deosebită acţiunile îndoială că este vorba în pri ziarului de dl. G. Christopher, arătat că reprezentanţii oraşu nist s-a aflat întotdeauna în a- munist a devenit o organizaţie
statelor urmărind însănătoşirea mul rînd tocmai de R. F. Ger primarul oraşului San Francis lui său s-au adresat în repeta Această vizită, după toate vangarda luptei pentru dreptu strîns legată de popor şi care
continuă a atmosferei interna mană ? Presa vest-germană co co, înainte de a se reîntoarce te rînduri Departamentului de probabilităţile, va duce la îm rile oamenilor muncii. Una din se bucură de mare influenţă
ţionale şi crearea unor condiţii mentează încă de pe acum de în patrie. Stat al S.U.A.. dar deocamdată bunătăţirea relaţiilor noastre o- principalele sarcini ale Parti în rîndurile maselor de oameni
cît mai favorabile pentru rezol claraţia lui Norstadîn sensul această problemă îşi mai aş conomice si a relaţiilor în do dului Comunist, se spune în re ai muncii.
varea în ce! mai scurt timp a că acum lumea trebuie să se Am cules foarte multe impre teaptă rezolvarea. In princi meniul ştiinţei si culturii, spre zoluţie, este lupta pentru pace,
problemei fundamentale şi de obişnuiască cu ideea că germa sii, a spus dl. Christopher. Am piu, a subliniat el, noi ne pro binele ambelor ţări. pentru dezarmare şi pentru in Partidul Comunist din Aus
cea mai mare importanţă care nii vor poseda arma atomică. vizitat uzine, fabrici, colhozuri nunţăm pentru extinderea le terzicerea armei nucleare, pen tralia cheamă pe toţi oamenii
stă în faţa omenirii —¦ proble Se ştie că Bundeswehrului vest- şi sovhozuri. Tot ce am văzut găturilor comerciale în special In noi va încolţi o nouă spe tru coexistenţa paşnică a ţări- muncii australieni să lupte pen
ma dezarmării generale şi to german i s-a rezervat locul confirmă părerea noastră că între San Francisco şi Vladi ranţă de paee dacă vom arăta tru pace, pentru majorarea sa
tale. După cum se ştie în lu principal în forţele armate ale Uniunea Sovietică păşeşte rapid vostok. în mod clar că Înţelegerea şi lariilor şl împotriva asupririi
mea întreagă, Uniunea Sovieti N.A.T.O. înEuropa şi nu în- înainte. Primarul oraşului San atitudinea noastră prietenească monopolurilor.
că a adoptat recent în acest tîmpiăţor la ultima sesiune a Francisco a subliniat că a fost Ţările noastre, a spus în con faţă de domnul Hruşciov şi po
scop hotărîrea de a efectua o Consiliului N. A. T. O. din de- deosebit de impresionat de os tinuare dl. Christopher, nu au porul sovietic sau intensificat şi Protestul organizaţiilor politice din Okinawa
nouă şi importantă reducere a pitalitatea sovietică. încă din A- motive de vrajbă. Consider că că în prezent ele sînt mai pu împotriva aducerii de proiectile
teleghidate americane
ternice decîl oricine! deoarece
merica am aflat foarte multe relaţiile dintre noi trebuie să numai în condiţiile armoniei,
despre această ospitalitate, a fie foarte bune. Putem face co colaborării prieteneşti şi înţele
spus el, dar nu bănuiam că merţ, putem fi prieteni. Am gerii reciproce cu U.R.S.S. noi
voi fi înconjurat de o aseme venit în U.R.S.S. pentru a în
Răspîndirea larga a nemuritoarelor nea cordialitate din toate păr tinde oamenilor sovietici o mi putem si trebuie să obţinem TOKIO 12 (Agerpres). După arată postul de radio, va ne
ţile, începînd cu dl. Hruşciov şi nă prietenească din San Fran în mod metodic statornicirea cum transmite postul de radio cesita rechiziţionarea de noi
opere ale lui Lenin alte personalităţi oficiale şi ter- cisco, pentru a stabili relaţii păcii în lumea întreagă şi asi Tokio, în insula Okinawa, tran loturi de pămînt cu o suprafa
minînd cu oamenii simpli pe de prietenie cu voi. sformată într-o bază militară a ţă totală de aproximativ 180
MOSCOVA 12 (Agerpres). _ re au fost editate în 26 de limbi care i-am întîlnit pe stradă. gurarea grabnică a securităţii S.U.A., organizaţiile politice lo hectare.
Un succes noastre, precum şi a întregii
TASS anunţă: institutul de străine. In afară de diferitele Nu sînt un reprezentant ofi al chirurgiei F.urope. cale se pronunţă cu hotărîre Pină şi partidul liberal de
cial al guvernului, a subliniat împotriva aducerii de proiectile mocrat din Okinawa, partid pro-
marxism-leninism de pe lingă cărţi şi broşuri în limba rusă dl. Christopher, dar dacă mi se Tată ce cred eu că putem noi guvernamental, ia atitudine îm
C.C. al P.C.U.S. va edita în cu- şi in limbile popoarelor U.R.S.S., să aşteptăm de pe urma vizitei teleghidate americane „Hawk“. potriva amplasării în Okinawa
în Franţa a oaspetelui nostru a proiectilelor „Hawk“. Partidul
rînd cartea „Editarea şi difu se editează opere şi culegeri de şi de pe urma rnn vorbiri lor din Amplasarea de rampe pentru socialist din Okinawa a dat pu
tre De (jaulle si Hruşciov. blicităţii o declaraţie de pro
lansarea proiectilelor „Hawk“, test ; Liga pentru apărarea de
mocraţiei a declarat că aduce
zarea operelor lui V. 1. Lenin“. opere ale lui V. I. Lenin In mai va permite să fac o propunere Cehoslovace rea în Okinawa a proiectile
aş spune că mai bine să ne în- lor „Hawk“ va intensifica şl
Această carte va oglindi răspin- multe volume. trecem în cursa ospitalităţii de- PRAGA 12. Corespondentul A- Sate distruse în apropierea oraşului Agadîr mai mult încordarea în Extre
cît în cursa înarmărilor. gerpres anunţă: Intr-o clinică mul Orient. Această organiza
direa largă a nemuritoarelor In străinătate operele lui Le de chirurgie din Brno, prof. dr. ţie intenţionează să constituie
Reforma agrară Jan Narvil experimentează un comitet special de luptă şi
opere ale lui Lenin, triumful nin au fost editate in 39 de din Indonezia transplantarea inimii la clini. RABAT 12 (Agerpres). Dup.'i cum rccane au trimis detaşamente de aju să desfăşoare o mişcare de pro
anunţă agenţiile de presă, în urma toare în satele sînistcate. Există te test.
ideilor leniniste în toate ţările limbi — in toate limbile euro DJAKARTA 12 (Agerpres). - TASS La prima operaţie de acest cutremurului catasirofai care a tran meri că numărul victimelor din aceste
anunţă: La Djakarta au luat sfîrşit fel, dinele cu două inimi a sformat în ruine oraşul Agadîr, Ia 29 sate se ridică la mai multe sute. Opinia publică
lumii. Ziarul „Pravda“ din 11 pene şi in numeroase limbi o- lucrările sesiunii Consiliului Suprem trăit numai 48 de ore. Cel de-al februarie, provocînd moartea a circa daneză cere
Consultativ a! Indoneziei care a dis doilea cîine cu două inimi tră 12.000 persoane, au fosf distruse de a- Pe de altă parte se anunţă din Ra
martie a publicat unele date rientale. ieşte de două săptămini. semenea trei sate din regiunea mun bat că Ia l i zile după dezastrul de ia interzicerea
toasă din apropiere de Agadîr, locuite Agadîr au fost găsiţi alţi doi supra armelor
extrase din această carte. In străinătate a căpătat o de populaţia berberă. Autorităţile ma- vieţuitori în ruinele oraşului. nucleare
303.813.600 exemplare — a- mare răspîndire culegerea de COPENHAGA 12 (Agerpres).
TASS anunţă: Ziarul „Land Og
cesta este tirajul global al o- opere ale lui V. I. Lenin in 6 Folk“ relatează că Comitetul
danez al Federaţiei europene
perelor lui Lenin, editate in 88 volume, tradusă după o ediţie împotriva înarmării atomice a
întreprins o campanie pentru
de limbi in Uniunea Sovietică sovietică. Această culegere a a- strîngerea de semnături pe un
apel adresat guvernului şi Fol-
din 1917 pină in 1959. Dintre părut in limba engleză la Lon ------------------------------------------ 5B5âS------------------------------------------- ketingului (Parlamentul) ce-
rindu-Je să aprobe proiectul u-
acestea 17.000.000 de exempla- dra şi New York şi a fost edi cutat propunerile cu privire la efec nei convenţii elaborate de fe
tuarea reformei agrare în ţară. Se deraţie cu privire la împiedica
tată de asemenea in Olanda, siunea şi-a desfăşurat lucrările sub In preajma „alegerilor“ prezidenţiale rea folosirii armei nucleare şi
declararea acestei arme în afara
Ţările afro-asiatice Japonia, Danemarca, Suedia, conducerea lui Sukarno, preşedintele din Coreea de sud legii.
Norvegia. Consiliului Suprem Consultativ şi a
cer convocarea unei Ediţia cea mai răspîndită de
sesiuni speciale opere alese ale lui Lenin a fost vicepreşedintelui Consiliului Suprem PHENIAN 12 (Agerpres). A- mocrat aflat in opoziţie — nu guvernului lislnmanlst va fi za
a Adunării Generale in ultimii ani o culegere de Consultativ al Indoneziei, Ruslan Ab- genţia centrală telegrafică co sînt exponenţii intereselor na darnic.
opere in două volume care a dulgani. reeană anunţă: La 11 martie a ţionale ale poporului coreean, şi
O. N. U. apărut la Londra. New York. avut loc la Phenian o confe se pronunţă împotriva reunifi- Cercurile guvernante din Co
După cum a declarat Abdulgani, re rinţă de presă in legătură cu cării paşnice a Coreei pe baze reea de sud, căutină să conso
NEW YORK 12 (Agerpres). — Atena. Milano. Tokio, precum forma agrară în Indonezia este îndrep apropiatele alegeri prezidenţiale democratice in condiţiile retra lideze poziţiile clicii lislnmants-
TASS anunţă : La 10 martie, la şi In India şi alte ţări. tată spre lichidarea tuturor drepturilor din Coreea de sud, alegeri care gerii trupelor americane din te, crează prin ameninţări şi
O.N.U. a avut loc o şedinţă a străinilor asupra pămîntului, inclusiv a vor avea loc la 15 martie. Li Coreea de sud. şantaj tot felul de obstacole ac
reprezentanţilor unui număr de Buletinul ..Index Translatîo- concesiilor şi a exploatării feudale de Klu II, şeful departamentului tivităţii partidului democrat in
29 ţări din Asia şi Africa — vum“ editat de UNESCO arată la sate, spre întărirea şi extinderea de presă a Ministerului Afaceri La rindul lor, a declarat Li ajunul alegerilor. Lucrurile au
membre ale Organizaţiei Naţiu că din cele 24.000 de opere ale drepturilor tuturor cetăţenilor din In lor Externe al RP.D. Coreene, Kiu II, S.U.A. fac tot ce le stă ajuns pină acolo incit unul din
nilor Unite. literaturii progresiste editate donezia şi îndeosebi ale ţăranilor asu a declarat că păturile largi ale in putinţă pentru a asigura conducătorii organizaţiei locale
in 55 de ţâri in amil 1955, pri pra pămîntului. oamenilor muncii din Coreea de victoria în alegeri a lui Li Sin din oraşul Iosu a acestui par
După şedinţă delegatul Suda mul loc l-au ocupat operele lui sud nu manifestă interes faţă Man, promotor devotat al poli tid a fost asasinat de către o
înfăptuirea reformei agrare, a de de aceste alegeri, întrudt s-au ticii lor In Coreea de sud. A- bandă de huligani neinăentifi-
nului, preşedintele acestui grup, Lenin: în diferite ţâri au fost clarat Abdulgani. este una din cele cest lucru este dovedit, printre cată.Este semnificativă, de a-
a declarat corespondenţilor că traduse şi editate 371 de opere mai importante sarcini ale revoluţiei
grupul ţărilor afro-asiatice a ale lui Lenin.
hotărît să ceară secretarului ge In prezent cea de-a patra e- din Indonezia. convins In repetate rînduri prin altele, de o declaraţie a ziaru semenea. o ştire transmisă de Revista „Frit Danemarc“ scrie
neral al O.N.U., Hammarskjoeld, ăiţie sovietică a operelor lui Abdulgani a comunicat că au fost experienţă proprie că alegerile lui „Washington Post Ană Ti postul de radio din Seul care că acestui apel i s-au alăturat
să convoace în viitorul cel mai Lenin se traduce in Italia, Fran elaborate principiile de bază ale re nu aduc nici un fel de îmbu mes Herald“ care scrie că dacă anunţă că autorităţile lisînma- sindicatul muncitoarelor din
apropiat o sesiune specială a ţa, Argentina, Grecia. In Japo formei şi că efectuarea ei va asigura nătăţiri condiţiilor lor de trai aceste alegeri nu vor fi in fa niste au hotărît ca în perioada Copenhaga, sindicatul şoferilor
Adunării Generale pentru dis nia a apărut o culegere de o- industrializarea confinuă şi strămu Cele două principale partide ri de autobuse din Copenhaga,
cutarea problemei experienţelor pere ale lui Lenin in 36 de tarea locuitorilor din insula Jawa pe vale — partidul liberal aflat voarea americanilor atunci uria 12-17 martie să decreteze starea secţia din Copenhaga a sindica
nucleare franceze în Sahara. 1 volume. alte insule. la conducere, şi partidul ăe- şul ajutor american acordat excepţională in ţară. tului muncitorilor tipografi.
Redacjia şi administraţia ziarului: sir. 6 Martie nr, 9. Telefon: 188 ISO 75. Taxa plătifă în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale