Page 45 - 1960-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
mámüáimái
Anu! KlI Nr. 1624
tJiemista Grăcîunifa Bi-
riş se numără printre cele
mai îndemînatice munci­
toare de la filatura Lu-
peni. Ea îşi depăşeşte zil­
nic norma cu cîte 5 kg.
fire de mătase.
C o le c tiv iş ti!
însăm în|@ ază
Membrii gospodăriei agricole
cloective „16 Februarie“ din
comuna Cristur au început pri­
mii* in raionul Hunedoara lu­
crările agricole de primăvară.
In zilele de 17 şi 12 martie ei
au inşămînţat 4 hectare cu orz.
1 hectar cu ovăz şi 4 hectare cu
trifoi în cultură ascunsă. In
aceste zile, însămînţatul cultu­
rilor din urgenţa I-a continuă.
Prin munca depusă la însă-
mînţări s-au evidenţiat colecti­
viştii Ioan Ghilea, Gheorghe
Murar, Ludovic Tuşa, Petru Da-
vid, Abel Trif, Arpad Furca,
Dionisie Furca şi alţii.
Veşti din gospodăriile
[W V W W W V colective Amaaaaaaa^
Curăţă păşunea
Colectiviştii din Silvaşu in­
ferior au prevăzut în pla­
nul de producţie pe anul
în curs, o serie de măsuri ca­
re să contribuie la asigura­
rea hranei animalelor de
care dispune gospodăria a-
gricolâ colectivă. Printre mă­
surile propuse este şi aceea
privitoare la curăţirea celor
70 hectare de păşune.
Trecînd la înfăptuirea pre­
vederilor planului de produc­
ţie, colectiviştii au şi cură­
ţit, prin muncă voluntară,
o suprafaţă de peste 10
hectare păşune.
La chemarea consiliului de
conducere şi a organizaţiei de
partid, au răspiins majorita­
tea colectiviştilor. Printre
cei care s-au evidenţiat în
această acţiune, sint colecti­
viştii Gheorghe Vasiu sepi,
Gheorghe Munteanu Ruja,
Gheorghe Munteanu Tolac şi
alţii.
Îşi însuşesc reguiiie
agrotehnice
Pentru cunoaşterea reguli­
lor agro-zootehnice care tre­
buie aplicate in creşterea a-
nimalelor şi cultivarea de
legume, la G.A.C. „Ţara Ha­
ţegului“ din Haţeg au fost
deschise în toamna anului
1959 două cercuri — unul
cu caracter zootehnic, iar
celălalt cu caracter legumi­
col.
Fină acum cîteva zile, la.
cercul zootehnic (lector dr.
veterinar Valentin Soăor),
fuseseră predate 12 lecţii.
Printre acestea, am intim :
?S/^ys/\/VVr\/vyv%y\y\ 'v"/W W n/'V' .
LA REPETIŢIE
Marţi 15 martie 1960
CU ACELEAŞI AGQCGATL
'''* M IIT im A !W m S Î
Actuala situaţie de Sa ajustajul laminorului
de 650 mm trebuie îmbunătăţită
Actuala, situaţie de la ajusta--
jul laminorului de 650 mm. al
C. S. Hunedoara, nu este deloc
mulţumitoare pentru colectivul
nostru. Laminatele sint îngră­
mădite dezordonat, mai ales
în dreptul meselor de pistolare,
iar sortarea, stivuirea şi expe­
dierea lor se face cit se poate
de greoi.
In luna ianuarie s-au luat
o serie de măsuri menite să
ducă la îmbunătăţirea acestei
situaţii. Fiecare şef de schimb,
maistru şi şef de echipă, au pri­
mit sarcini concrete în ce pri­
veşte deblocarea şi punerea la
punct a ajustajului. In schim­
bul tineretului, de pildă, pe ca-
re-1 conduc eu, a fost numit un
maistru care se ocupă de aran­
jarea şi stivuirea materialelor
pe calităţi. La patul de răcire
a fost. numit un şef de echipă
însărcinat cu dirijarea materia­
lului spre cele două evacuări.
„Despre rasele de animale,
producţia ce o dau ele şi
combaterea diferitelor boli la
animale“, „Rasele de găini
specifice locului“, „Cum se
hrănesc şi cum se îngrijesc
animalele“ etc.
O activitate rodnică sr-a
desfăşurat şi la cercul legu­
micol unde tehnicianul A-
lexandru Roşea a vorbit
cursanţilor despre 1importan­
ţa economică pe care o are
cultivarea de legume în gos­
podăriile agricole colective,
despre îngrijirea răsaduri­
lor. foloasele ce le aduc în-
grăşămintele naturale şi
chimice în legumicultura
etc.
Şi la acest cerc 's-au pre­
dat pîriă acum 12 lecţii. In
prezent, la ambele cercuri
se fac pregătiri pentru în­
cheierea învăţămînt ului.
O nouă remiză
Prin colectivizarea în în­
tregime a satului Peşteniţa,
numărul de atelaje şi unel­
te agricole cum era şi firesc, ?
a crescut simţitor. Ca urma- <
re. remiza pe care o aveau <,
relativiştii a devenit nein- <
căr,f':,''~rr Ţ)v aceea, ei au ;
h otărîs' -7 încă s
o remiză. Cu puţin timp în /
urmă, ei au cioplit lemnul }
necesar, au săpat gropile şi t
au început construcţia re- \
mizei. In numai cîteva zile,
construcţia care are o lungi­
me de 60 metri şi o lăţim.e
de 5 metri, a fost terminată.
S.IDONIA RUSAN
F. PETRE
corespondenţi >
r.VVWW'V\yV\/VVA\ AA/Wa
Seară de martie. In apropie­ de care dă dovadă, se pare că „in revistă“ pe noii compo­
va reuşi. nenţi ai echipei. Apoi, execu­
4 pagini 20 bani rea Zlatnei, pe fondul cenu­ tară împreună ansamblul de
şiu al înserării, se conturează — Acum, să repetăm cu figuri. întoarse formaţia in
FIER VECHI PEITRU OTELĂRII! culmi ascuţite, golaşe. De pe fiecare în parte — continuă rină de cîte unu, ocoli cu ea
IIIIIIIIIIII cleanţuri, boarea rece se stre­ instructorul. Să începem cu sala, îi opri, îi controlă din
coară spre Valea Ampoiului. Coriolan. nou.
Oamenii muncii din industrie tivitate au obţinut şi brigăzile i
şi agricultură s-au alăturat cu de muncă patriotică formate din Dinspre o clădire ascunsă Lăcătuşul Coriolan Ţiţei nu — Pauză zece m inute! \
entuziasm chemării patriotice a ţin e ri. petrolişti de la rafinăria după un şir de copaci înalţi, rs-a lăsat îmbiat. Mai stîn- îmbujoraţi, tinerii cerură a- \
oţelarilor hunedoreni de a colec­ nr. 1 Ploeşti, schela Momii, străbate sunet de vioară. La gaci la început, apoi din ce în probarea 'să joace o învîrtită.
ta şi trimite oţelăriilor patriei precum şi minerii din oraşul început molcom, apoi din ce ce mai hotărît, înlănţuia fi­ Fetele, grupate într-un colţ al
cantităţi sporite de fier vechi. Vulcan. în ce mai săltăreţ. Tovarăşul gurile frumosului joc ce ur­ sălii, abia aşteptară să-şi ara­
Repede Titu, directorul cămi­ ma să fie pus pe scenă, la un te şi ele măiestria. Ana Da-
Im cadrul acestei acţiunii, ti­ In regiunea Bucureşti, din i- nului cultural din Zlatna, ne spectacol nu prea îndepărtat. mian, Maria Iancu, Sofia Că-
nerii de la Uzinele „Electropu- niţiativa Comitetului regional al informează: răbeţ şi Ana Tanislav sînt
tere“ — Graiovă au trimis in­ femeilor, a fost organizată o — Toate bune, Coriolane, meştere in joc. Vor fi şi ele
dustriei siderurgice în lunile ia­ largă acţiune de colectare a — Acolo este căminul cultu­ rămîi însă ceva în urmă cu prezente pe scenă cu ocazia
nuarie şi februarie fier vechi din metalelor vechi. Au fost strânse ral. Echipa de dansuri a că­ bătaia dublă şi cu întoarcerea noului program pe care for­
care se poate elabora oţel nou astfel peste 30 vagoane de fier minului se află la repetiţii. A- spre dreapta a corpului. Să-l maţiile căminului cultural din
pentru 61 de strunguri tip ,J o ­ vechi care au fost trimise oţe- vem cîţiva tineri proaspăt in­ vedem însă pe Simian... Zlatna îl pregătesc.
şii Rangheţ“. Şi mecanizatorii de larilor hunedoreni. S-au eviden­ traţi în formaţie. învaţă două .„Afară, boarea rece se face
la S.M.T. Caracal au colectat ţiat în mod deosebit raioanele jocuri noi. Operatorul chimist Simion şi mai simţită. Orăşelul pare
luna trecută 15 tone de fier vechi. Roşiori, Olteniţa, Călăraşi, Giur­ Vodă. repetă şi el cu înăemî- adormit. Dinspre căminul cul­
In vederea obţinerii unor noi giu-oraş. Ne-am îndreptat paşii spre nare figurile ce i s-au arătat. tural, străbate melodia jocului
succese, brigăzile utemiste de căminul cultural. In sala de pus în repetiţie. Băieţii şi fe­
muncă patriotică din oraşul In total, în primele două luni repetiţii am găsit lume mul­ — Nu e rău — îl încurajea­ tele vor să fie la înălţime...
Graiova au declarat luna mar­ ale acestui an au fost trimise tă. Tineret din Zlatna. Muzi­ ză Diaconescu. Să urmăreşti
tie „Lună a strîngerii fierului industriei siderurgice aproxima­ cantul, un localnic mai în vîrs- mai cu atenţie poziţia picioru­ GH. LUPAN
vechi“. tiv 14.500 tone de fier vechi, tă, mînuia cu pricepere arcu­ lui drept. îl ţii ca pe un semn
precum şi însemnate cantităţi de şul. Patru tineri chipeşi, aşe­ de întrebare...
Rezultate bune în această ac­ deşeuri de fontă şi neferoase. zaţi în linie, îl urmăreau cu
atenţie pe instructor. Cu miş­ Pe rină, instructorul ii trecu
cări graţioase, dar hotărîte şi
precise în acelaşi timp. in­
structorul le arăta „novici­
lor“ figurile componente ale
jocului. După două-trei „pon­
turi“, se oprea şi explica:
— Principalul în „Fecioreas­
că“ este să te încadrezi în
ritm, să faci bătaia la timp.
Apoi, la fiecare evacuare, au Un alt neajuns care ne pro­ Nu uitaţi că poziţia corpului
trebuie să fie tot timpul dreap­
tă şi frumoasă. N-aveţi ce cău­
ta cu privirea în pămînt. Fi­
nalul fiecărei grupe de figuri
se încheie cu bătaia pe picio­
rul drept, perfect întins la
orizontală. Practic, cele ce vă
spun arată cam aşa...
Ioan Diaconescu, electrician
de meserie şi instructor al e-
chipei de dansuri, ieste artist
în „Fecioreşti“. Zlătnenii l-au
mai văzut pe scenă şi l-au
răsplătit cu dărnicie prin a-
plauze îndelungate. Vrea să
facă la Zlatna o echipă „pe
cinste“, şi, după însufleţirea
fost numiţi cîte doi şefi de e- voacă mari greutăţi este acela
chipă, ce răspund de felul în că vagoanele defecte sint decla­ Gheorghe Heiea este şef
care se face stivuirea şi expe­ rate necorespunzătoare abia du­ de echipă în hala de tur­
pă ce sînt încărcate, fiind ast­ nare a oţelăriei Martin nr.
dierea materialelor. 1 din G. S. Hunedoara.
Cu toate acestea, după cum fel nevoiţi să le descărcăm. Ca­ Montind cu grijă oalele la
am arătat, mai sus, ajustajul re este explicaţia ? Revizia nu turnare, el evită pierderile
n-a fost pus în întregime se face niciodată înainte, ci du­ de oţel şi astfel contribuie
la punct iar stivuirea ordonată pă încărcare. Este adevărat, că la depăşirea planului de
şi expedierea materialelor conti­ uneori, vagoanele se defectea­ producţie al secţiei.
ză şi în timpul încărcării din
nuă să se facă greoi. Cauzele neatenţia macaragiilor. Dar a-
sînt mai mult de natură subiec­
tivă. O parte din ele ne apar­ cest. lucru se întîmplă foarte -sssasi-
ţin nouă, iar o parte ferovia­ rar şi nu justifică cu nimic
măsura de a se face revizia
rilor uzinali. garniturii de vagoane numai Fiecare zi clştigată înseamnă
după ce este încărcată.
Macaralele tehnologice scapă o mare cantitate de produse
de multe ori barele. Aceasta, Ar fi bine ca organele C.F.U.
deoarece suprafaţa de contact a să ia măsuri pentru executarea siderurgice peste plan
degetelor magneţilor este mică reviziei înaintea încărcării. E-
şi n-au putere suficientă de re­ ventual, să se facă apoi o revi­ Realizarea planului de pro­ chipe de pe toate şantierele recţie, şefii grupurilor de -şan­
ţinere. De aceea, am propus în­ zie sumară şi după încărcare. ducţie pe anul 1959 în propor­
locuirea degetelor actuale, care In felul acesta, ne-ar ajuta ţie de 100,09 la sută a produc­
sînt în formă de T, cu altele în foarte mult. tivităţii muncii in proporţie de
formă de dublu T, cu o supra­ 97,17 la sută, darea în folosin­
faţă de contact mai mare. Cu Expedierea materialelor mai ţă a 83 obiective industriale, f.G.S.H. Pentru ca rezultatele tiere, au coordonat şi : contro­
aproape 260 apartamente con­
cit conducerea laminorului va este îngreunată şi de faptul că struite în Oraşul muncitoresc întrecerii să fie pe măsura aş­ lat activitatea ' şantierelor ; din
Hunedoara, aproape 8.000.000
urgenta executarea şi monta­ actualul sistem de introducere lei economii la preţul de cost — teptărilor, colectivele de munci­ birou, deplasîndu-se pe teren
acesta este pe scurt bilanţul ac­
rea lor, cu atît descongestiona­ a garniturilor goale în ajustaj tivităţii membrilor de sindical tori, ingineri şi tehnicieni s-au doar în situaţii excepţionale.
din cadrul întreprinderii de con­
rea ajustajului se va realiza nu asigură întrutotul încărca­ strucţii siderurgice Hunedoara străduit să găsească noi pro­ Consfătuirile dc producţie, lip­
(I.G.S.H.), bilanţ prezentat în
mai repede. rea întregii producţii dintr-un faţa participanţilor la conferinţa cedee şi - metode de muncă în site de asistenţă tehnică califi­
pentru alegerea noului comitet
Sînt foarte frecvente cazuri­ schimb. Intre scoaterea garni­ sindical pe întreprindere. cată (inginerii şi tehnicienii care
le cînd vagoanele încărcate ni turilor încărcate şi introduce­
se trimit înapoi de la cîntar, rea celor goale, există de obi­ Pe marginea acestui bilanţ, Conferinţa sindicală răspundeau de ele din partea
pentru a le complecta sau a mai cei un interval de cîteva ore. s-au purtat discuţii vii şi intere­ de la Î.C.S. Hunedoara direcţiei’ generale,' de cele mai
descărca din ele. Schimbul nos­ sante. Au fost scoase în eviden­ multe ori lipseau), nu şi-au a-
tru, bunăoară, a primit înapoi Cea mai bună soluţie pentru ţă lipsurile existente în activi­
în luna februarie aproximativ ieşirea din acest impas ar fi, tatea vechiului comitet. tîfis întotdeauna scopul.
20-25 de vagoane. după părerea mea, introducerea
ia începutul fiecărui schimb în Să fie îmbunătăţită vederea . scurtării duratei de Participanţii la discuţii au ă-
Această stare de lucruri se ajustaj a unui număr de vagoa­ organizarea întrecerii construcţie.. Aşa a. apărut în ca­
datoreşte faptului că noi, şefii ne care să satisfacă întreaga drul grupului IV şantiere con­ rătdt că pentru realizarea. sar­
de schimb, apreciem greutatea producţie din schimbul respec­ socialiste strucţii,. metoda construirii blo­ cinilor spirite ce stau în faţa
încărcăturii din ochi, după nu­ tiv. Acest lucru este pe deplin curilor- în lanţ, iar în cadrul întreprinderii în anul 1960 şi a
mărul de bare încărcate, con- In decursul anului 1959, au grupului III construcţii şi mon­ angajamentelor 'privind reduce­
siderîndu-le pe toate de aceeaşi posibil. fost antrenate în întrecerea so­ rea termenelor de dare în fo­
lungime. In realitate, într-un cialistă peste 300 brigăzi şi e- losinţă a construcţiilor . indus­
vagon se încarcă bare de lun­ Actuala situaţie de la ajusta­ taj Călan, -metoda preluării şi triale şi realizarea de economii,
gimi diferite, şi deci, calculul jul laminorului de 650 mm. PAU LINA ST IRC predării lucrului la .lucrările de
greutăţii încărcăturii este ero­ poate fi îmbunătăţită. Cu cit lucrează la fabrica bază, •c u . proces verbal. este necesar c-a în organizarea
conducerea secţiei şi organele chimică din Orăş- şi urmărirea întrecerii socialiste
nat. C.F.U. vor urgenta măsurile de tie. Folosind raţio­ Dacă. constructorii au desfăşu­ să se facă o cotitură radicală,
înlăturare a /deficienţelor exis­ nal timpul de lu­ rat o întrecere entuziastă, obţi- întrecerea va trebui să ia anul
tente, cu atît posibilităţile noas­ cru şi îngrijind cu nînd pe unele şantiere rezultate acesta un caracter de masă, să
atenţie maşina, îşi bune, comitetul sindical a ră­ <fie organizată pe profesii', cu. o-
depăşeşte cu regu­ mas în urmă. El n-a găsit cele biectjve concrete. Vor trebui ex­
laritate norma zil­
Tot aici se mai adaugă şi lip­ tre de sporire a producţiei în nică cu 8-10 pro­ mai judicioase forme de organi­ tinse iniţiativele şi metodele noi
sa de calificare suficientă a cente, dind în ace­ zare şi urmărire a acestei în­ de muncă. De asemenea, este
cantaragiilor şi lipsa lor de a- anul 1960. vor fi mai mari. laşi timp lucru de treceri. necesar să se organizeze schim­
calitate.
tenţie, mai ales la cîntărirea Ing. ALEXANDRU PETERFI — La conducta de gudroane, buri de experienţă între şantiere
vagoanelor lungi care nu încap de la laminorul de 550 mm. al brigăzile lucrează cu multă în­ şi brigăzi, cu demonstraţii prac­
pe platforma cîntarului. Combinatului siderurgic din Hunedoara sufleţire — spunea sudorul A- tice.
-sissas —------- lexandru Velioi, de la grupul de Comitetul sindical şi condu­
şantiere instalaţii şi montaj. In cerea întreprinderii, sub îndru­
numai trei săptămîni, s-a ajuns
p.u lucrările în stadiul de fini­ marea comitetului de partid, tre­
sare. Realizările lor- însă nu le buie să antreneze personalul di­
urmăreşte nimeni. feritelor servicii ale direcţiei ge­
nerale, spre o oît. mai strînsă
Asemenea iui au vorbit mulţi legătură cu terenul. Serviciul de
participanţi la conferinţă. Din organizare a muncii trebuie să
cele relatate, rezultă că înirece- instruiască pe normatori în sco­
ica socialistă a fost lăsată să pul urmăririi îndeaproape a în­
se desfăşoare la întîmplare, fă­ trecerii socialiste. Conducerile
ră a fi urmărită şi îndrumată grupurilor de şantiere, conduce­
de comitetul sindical. Pe unele rile şantierelor şi personalul
şantiere, nici nu se cunoşteau tehnic a! acestora, trebuie să
planurile de producţie. Norma- fie orientate spre sprijinirea în
torii n-au fost îndrumaţi de că­ mai mare măsură a grupelor
tre serviciul de organizare a sindicale în organizarea consfă­
muncii să urmărească realizări­ tuirilor de producţie.
le obţinute de echipe, brigăzi
etc., graficele rămînînd astfel Timpul de lucru trebuie
necomplectate. folosit din plin
La această stare de lucruri a Unul din principalii factori
contribuit în mare măsură şi care contribuie la reducerea ter­
faptul că grupele sindicale de pe menului de dare în folosinţă
şantiere au fost lipsite de ajuto­
rul calificat al inginerilor şi teh­ GH. COMŞUŢA
nicienilor. Conducerea Întreprin­ (Continuare în pag. IIl-a)
derii, şefii de servicii de la di­