Page 46 - 1960-03

Pag. 2
îngrijirea sen ti naturifor de toam nă
sarcină de m are răspundere
In vederea obţinerii unor pro­
ducţii mari de cereale la cultu­
rile de toamnă, este necesar
să se execute în primăvară o
serie de lucrări de întreţinere,
Pe măsură ce timpul se în­
călzeşte, se formează ape stag­
nante .atît pe semănături cit şi
pe terenurile destinate însămîn-
ţăriior de primăvară. Această
apă are un efect deosebit de
dăunător asupra plantelor, de­
oarece le sufocă. Pe celelalte
terenuri, stagnarea apei întîr-
zie executarea lucrărilor în ve­
derea însămînţărilor de primă­
vară.
Acolo unde apa se strînge şl
bălteşte pe semănături sau pe
terenurile neînsămîrtţate, tre­
buie luate imediat măsuri de
îndepărtare a ei. Pe terenurile
care sînt uşor înclinate, scurge­
rea apei se face prin brazde
trase cu plugul sau prin şăn­
ţuleţe săpate cu cazmaua în
josul pantei. Pe terenurile joa­
se de pe Care apa stagnantă
nu poate fi scursă cu ajutorul
brazdelor sau şănţuleţelor, tre­
buie făcute puţuri absorbante.
Puţurile absorbante sînt foarte
uşor de executat. Ele sînt nişte
gropi simple, adinei pînă la
stratul de nisip. Aceste puţuri
se umplu cu bolovani, pietre şi
nuiele. Prin ele apa se scurge
pînă la stratul de nisip în care
se infiltrează.
îngheţul şi dezgheţul repetat
din timpul iernii, a produâ pe
unele parcele descălţarea cul­
turilor. Plantele au rămas cu
nodul de înfrăţire şi o parte
din rădăcini la suprafaţa solu­ Primăvara trebuie controlat
lui, fiind supuse pieirii. Pentru
înlăturarea acestor pierderi,
culturile' care sînt descălţate,
trebuie tăvălugite. La tăvălugire
Din activitatea organizaţiilor
U.T.M. de la întreprinderea
minieră Săcărîmb - Certej
Acţiuni patriotice
Cele 3 brigăzi utemiste de muncă
patriotică ' de la Întreprinderea minieră
Săcărîmb-Gertej, au obţinut însemnate
realizări. Brigadierii au efectuat sute
de ore de muncă voluntară. In prezent,
28 de tineri utemişti Sînt purtători
ai insignei „Brigadier al muncii pa­
triotice“. ,
Tinerii brigadieri s-au angajat ca
în cursul acestui an să realizeze eco­
nomii în valoare de 170,000 lei.
Pentru realizarea acestor economii,
se vor întreprinde o serie de acţiuni
pentru colectarea fierului vechi, ame­
najarea unei noi baze sportive, plan­
tarea de puieţî, lucrări pentru înfru­
museţarea comunei, participarea la
muncile agricole în timpul campaniilor
etc.
încă din primele luni ale anului,
angajamentele tinerilor au început să
fie traduse în fapte. Pînă în prezent,
s-a predat la I.G.M. cantitatea de
8.000 kg. fier vechi, iar cantitatea de
11.000 kg. este colectată, urmînd să
•fie predată zilele acestea. Cu acest
prilej, s-au evidenţiat tinerii Valeriu
Pop, Adrian Mihuţ, Filimon Jurj, Ro­
man Pleter şi alţii.
SIMION MĂRGUŞ
corespondent
Cresc rîndurile
organizaţiei de tineret
Primirea de noi membri în rîndurile
organizaţiilor de tineret, constituie pen­
tru comitetul U.T.M. al întreprinderii,
una din preocupările de seamă.
Astfel, în cursul anului trecut, au
99Clubul Gurabarza trebuie să pornească
pe un dram bun“
Cu două luni în urmă, a apă­
rut în ziarul nostru un articol
intitulat „Clubul din Gurabar-
za trebuie să pornească pe un
drum bun“, in care se arătau,
pe lingă o serie de realizări,
unele aspecte negative din ac­
tivitatea clubului. Dacă la acea
dată activitatea clubului era
redusă, dacă munca se desfă­
şura la voia întîmplării, acum
lucrurile stau cu totul altfel.
Noul director al clubului, tînă-
rul Viorel Bocan, fiind spriji­
nit în permanenţă ăe către co­
mitetul de partid al întreprin­
derii miniere Barza şi în special
de tov. Dionisie Kalman, secre­
tarul comitetului, a reuşit să
realizeze o serie ăe lucruri fru­
moase. Brigada artistică de agi­
taţie care îşi încetase activi­
tatea, a fost reorganizată şi a
început pregătirile în vederea
prezentării unui program. Tex­
tul brigăzii este ¦bine orientat,
cuprinzînă aspecte din munca
şi viaţa muncitorilor din între­
prindere şi a cetăţenilor din lo­
e bine să folosim un tăvălug
ghimpat care pe lingă faptul
că pune în contact rădăcinile
plantelor cu pămîntul, el nu-1
bătătoreşte. In caz că nu avem
la dispoziţie un tăvălug ghim­
pat, se pot folosi şi tăvălugi
netezi, dar îndată ce plantele
s-au înrădăcinat şi au devenit
mai groase, terenul trebuie gră-
pat pentru a distruge crusta
formată prin tăvălugire. Pentru
ca tăvălugirea să aibă efectul
dorit, e necesar ca semănăturile
descălţate să fie tăvălugite a-
cum cit terenul mai are încă
umiditate. Dacă îşi va pierde u-
miditatea, pămîntul nu va mai
adera la rădăcini şi plantele se
vor usca.
O altă lucrare de întreţinere
a semănăturilor de toamnă ca­
re se efectuează primăvara şi
care aduce sporuri însemnate
de producţie, este grăpatul.
Prin grăpat se distruge crusta
formată în timpul iernii, se îm­
piedică pierderea apei prin e-
vaporare şi se uşurează pătrun­
derea aerului în sol. Grăpatul
nu trebuie făcut decît la plan­
tele ieşite din iarnă viguroase
şl bine înfrăţite. Nu se vor gră-
pa culturile descălţate. Lucra­
rea se execută cu grapa stelată
sau cu o grapă uşoară cu dinţi
înclinaţi înapoi, perpendiculari
pe direcţia rîndurilor. Această
lucrare e foarte necesară cul­
turilor, dar momentul aplicării
ei trebuie foarte bine ales. 'Gră­
patul trebuie să se facă numai
cînd pămîntul este potrivit de
umed.
foarte atent lanul şi în caz că
pierderile suferite depăşesc 30
Ia sută, trebuie să se facă neîn-
tîrzlat supraînsămînţarea.
fost primiţi în rîndurile U.T.M. un nu­
măr de 26 tineri, iar în primele 2 luni
ale anului 1960, au fost primiţi încă
12 tineri.
Organizaţiile de bază U.T.M., în­
drumate îndeaproape de către organi­
zaţiile de partid, au recomandat pe cei
mai buni tineri utemişti pentru a de­
veni candidaţi de partid.
In ultimele luni, au fost discutaţi
şî primiţi în rîndurile candidaţilor de
partid peste 30 de tineri. Printre aceş­
tia se numără. Traian Roşea, maistru
Ia uzina de preparare, Valeriu Pop,
lăcătuş la atelierul mecanic, Emanoil
Dudaş, tractorist la secţia transporturi
Cornel Voica, dulgher ia mina Sâcă-
rîrab şi alţii.
ST. PATAGHE
corespondent
Desfăşurarea
învăţăSîiîutului U.T.M.
In cadrul organizaţiilor U.T.M. de aproape în fiecare toamnă şi primăvară,
Ia întreprinderea minieră Săcărîmb- cînd creşte debitul de apă, se revarsă,
Certej, funcţionează 7 cercuri serale inundînd o bună parte din terenurile
de înyăţămînt politic U.T.M., unde din jur şi provocînd în felul acesta,
sînt cuprinşi' peste 80 de tineri.
De ia primele lecţii, tinerii cursanţi, mitetul comunal de partid şi comite­
au manifestat interes deosebit pentru j tul executiv al sfatului popular comu­
însuşirea materialelor predate. Datorită nal, au luat iniţiativa de a se construi
frecvenţei bune, lecţiile sînt predate un dig care să stăvilească apele în­
la zi.
Se evidenţiază în mod deosebit cercul
de la atelierul mecanic, condus de un mare număr de cetăţeni, care au
propagandistul Andrei Roca şi cel dc prestat peste 1.300 de ore muncă vo­
Ia mina Săcărîmb, condus de tov. luntară, digul, care se întinde pe o
Gheorghe Bedea.
Ing. TRAIAN BUGNARU proape ierminat. S-au remarcat, în a-
corespondent
?AS-
calitate. Pentru a-şi atinge sco­
pul propus, conducerea clubu­
lui a hoiărît ca brigada să pre­
zinte spectacole la ieşirea din
şut a minerilor. Pină acum, bri­
gada a făcut zece repetiţii. Mi­
nerii vor avea astfel prilejul să
vadă la lucru pe artiştii ama-
m T e « A 4 4 tL é U !
PUBUCATE
tori Gheorghe Bonţa, Dumitru
Aslău, Lucia Teoc, Eugenia Pop
şl Stanca Floruţă. din brigada
artistică de agitaţie.
In ultimul timp, au mai luat
fiinţă un cerc de balet la care
participă 40 de copii între 5 şi
12 ani, un cerc ăe artă plasti­
că, au fost¦reorganizate forma­
ţia corală şi echipa ăe teatru,
»-
O lucrare indispensabilă, cul­
turilor de toamnă ieşite slab
dezvoltate din iarnă, este îngră-
şarea suplimentară. Ingrâşarea
suplimentară Se face cit îngră­
şăminte chimice sau organice,
uşor solubile în apă. Putem fo­
losi cu succes 3.000—4.000 leg.
mraniţă la ha., sau 1.500—2.000
litri must de bălegâr, diluat cu
3.—4 părţi apă la ha., sau 500—
600 kg. gunoi de păsări la ha.,
sau 400—500 kg. cenuşă la hec­
tar.
Dintre îngrăşămintele chimi­
ce, efect favorabil au superfos-
sfatul, azotatul de amoniu şi
sarea potasică. în funcţie de in-
grăşămîntui de bază aplicat în
toamnă, se dau la fiecare hec­
tar cîte 100—150 kg. superfos-
fat, 1 0 0 — 120 kg. azotat de amo­
niu şi 60—80 kg. sare potasică.
îngrăşămintele aplicate trebuie
să fie bine mărunţite şi împrăş­
tiate uniform. Administrarea lor
să se facă pe timp liniştit, fără
vînt, şi cînd pămîntul mai este
încă îngheţat. După îngrăşare
e necesar să se aplice o grapă
uşoară.
Aplicînd culturilor de toamnă
toate aceste lucrări de întreţi­
nere, vom obţine o producţie
sporită la hectar.
Ing. I, COSTEA
O, fa m ilie d e fr u n ta ş i
Comunistul Seres Gheorghe,
> forjor, este cunoscut ca unul
< dintre fruntaşii de seamă ai
> Uzinei de reparat utilaj mi-
> nier din Petroşani. El are de-
l păşiri de plan lunare de 20—
/ 25 la sută, iar piesele făurite
/ de mîinile sale sînt de cea
< mai bună calitate.
\ De curînă, forjorul Seres
s-a afirmat din
nou în faţa co-
; lecttvului de W sfsp o m iim u i construit-o cu ( nică şi" metodica- învăţării a-
/ muncitori din
{ uzină. El a cerut să i se re-
< ducă timpul de lucru la for-
L jarea braţelor de cuplare, de
< la aparatele de cuplare ale fu-
t nicularului. de la 300 minute
/ — cit era planificat — la
< 200 minute. In felul acesta,
? preţul de cost a fost redus
cu 653 lei.
i Soţia tov. Seres Gheorghe,
luliana, este sudoriţă tot 1a.
? U.R.U.M. Petroşani. Ea se
menţine de asemenea printre
fruntaşii în producţie.
} Cu cîteva zile în urmă, iu-
/vW W >
la i e®srcst™ift aaro dllgg
Rîul Sibişel, care trece prin comuna Cornel Bălică, Petru Purece şi Corne!
Sîntămăria-Orlea din raionul Haţeg, Zăvoianu.
pagube locuitorilor. De curînd însă, co­ In atenţia
volburate.
Datorită muncii voluntare depuse de
lungime de peste 100 metri, este a-
ceastă importantă acţiune locuitorii
iar ansamblul artistic îşi con­
tinuă activitatea. Conducerea
clubului mai are în plan să or­
ganizeze o orchestră de muzicu­
ţe şi una ăe mandoline, precum
şi un cerc al micilor muzicieni.
Un obiectiv asupra căruia tre­
buie să insiste mai mult con­
ducerea clubului, este acela al
propagandei tehnice prin con­
ferinţe. De la 1 februarie, la
club au fost ţinute 6 conferin­
ţe dintre care numai două cu
caracter tehnic.
La clubul din Gurabarza se
simte o înviorare a activităţii
cultural- artistice. Au luat fiinţă
formaţii noi, altele au fost reor­
ganizate. Important de arătat
este faptul că aceste formaţii
se pregătesc cu seriozitate du­
pă un plan bine alcătuit. Toate
acestea se ăatoresc îndrumării
atente date de către comitetul
de partid al întreprinderii mi­
niere Barza, muncii depuse ăe
către noul director al clubului
şi faptului că se lucregză după
un plan de muncă.
DRUfflUn WGIMISMÜLU! IVr. 1624
EaaaBHEBBBBag
2B/A33
Cercul literar să vină
in sprijinul activităţii
culturale de* masă
La şcoala de 7 arii nr. 1 din Petroşani, la Clasa a ÎÎI-a A, Pe lîngă casa raională ’de cul­ interesante, procese literare etc.
este învăţătoare tovarăşa Maria Mototolea. Datorită sîrguinţei tură din Sebeş funcţionează de Or, multe din aceste forme nu
de care dă dovadă în pregătirea elevilor, clasa acesteia se nu­ oîţiva ani un cerc literar. An de au fost puse în practică de mul­
mără printre clasele fruntaşe pe şcoală. an, acesta a atras noi membri tă vreme. Spre exemplu, ultimul
dornici să-şi pună în valoare proces literar a fost organizat cu
IN CLIŞEU : Maria Mototolea, la o oră de meditaţie cu ele­ înclinaţiile lor literare. Acum oîţiva ani în urmă. Cît despre
vii mai slabi. cercul literar din Sebeş cuprinde simpozioane, trebuie spus că a-
20 de persoane, oameni cu di­ nui trecut şi în primele luni ale
ferite preocupări i muncitori, im» acestui an, n-a fost organizat
telectiţali, activişti etc. nici măcar unul.
Fără îndoială că cercul lite­ Sprijină cercul
rar din Sebeş, al cărui secretar
este tov. profesor Valeriu Oros, acfivitaîea artiştilor
a înregistrat unele rezultate bu­
ne. In şedinţele ţinute pînă a- am atori ?
cum, au fost analizate numeroa­
se lucrări originale contribuind In raionul Sebeş, ca şi pe în»
astfel la îndrumarea tinerelor tveg cuprinsul regiunii noastre,
talente în domeniul prozei şi activează numeroase formaţii ar­
poeziei tistice de amatori ale căminelor
culturale, colţurilor roşii, clubu-
In vitrinele librăriilor Răsfoind mapa' cu lucrări ale ri/°,r; ,^s*e cunosCut faptul că la
membrilor cercului, se constată al V-lea concurs artistic, multe
Gimnastica în producţie pentru iiecare exemple de pro­ că în oraşul şi raionul Sebeş, formaţii au reprezentat regiunea
grame. există torţe suficiente pentru a Hunedoara în faza interregiona­
de prof. Efrem Cheifes, se desfăşura o activitate bogată lă sau chiar finală, fiind’apre­
Dr. Dorel Mihail Programele sînt alcătuite pen­ şi permanentă. Cu toate acestea, ciate de publicul spectator din
tru diferite profesii şi împărţite considerăm că cercul literar alte regiuni.
In această lucrare sînt pre­ potrivit specificului lor, în cele „Mihail Sadoveanu“ mai are
zentate formele gimnasticii în 4 grupe. încă multe de făcut avînd în ve­ Membrii cercurilor literare tre­
producţie: gimnastica de angre­ dere că ei constituie mijlocul de buie să sprijine activitatea ar­
nare, pauza de gimnastică, exer­ Capitole speciale sînt destina­ atragere şi valorificare a talen­ tiştilor amatori prin crearea de
ciţiile practicate individual în te pregătirii instructorilor volun­ telor din raion. texte pentru brigăzile artistice
timpul muncii, gimnastica după tari, măsurilor organizatorice şi de agitaţie, să îndrume colecti­
încetarea lucrului, dîndu-se Să nu ne limiîăm numai vele de croaţie prin analizarea
activităţii propagandistice. textelor scrise dc acestea, prin
la anumite aspecte invitarea creatorilor de texte ia
Volumul cuprinde numeroase şedinţele de lucru ale crecurilor,
ale muncii etc.
desene ce ilustrează exerciţiile
Una din preocupările cercului Ce a rezolvat din toate acestea
descrise literar din Sebeş a fost ţinerea cercul literar din Sebeş ? In mai
cu regularitate a şedinţelor de
Probleme de antrenament discutare a diferitelor lucrări.- bine de un an, au fost create
Dar dacă analizăm, pe baza fap­ două texte pentru brigăzile ar­
în gimnastică telor, felul cum au decurs a- tistice de agitaţie şi a fost anali­
zat un text al brigăzii artistice
Lucrarea cuprinde un număr ceste şedinţe, constatăm că ele de agitaţie din satul Deal. Atît!
liana a trecut prin momente de zece articole scrise de u'n nu au contribuit în măsura po­ Activitatea cercului literar din
emoţionante: a fost confir­ colectiv de profesori ai Institu­ sibilităţilor la creşterea nivelului Sebeş trebuie îmbunătăţită. Pen­
mată candidată de partid. tului de' cultură fizică „I. V. artistic al lucrărilor« prezentate. tru aceasta este necesar ca cer­
Recent, a fost aleasă în co­ Stalin“ din Moscova. Aceasta datorită faptului că în­ cul să fie reorganizat. Secreta­
mitetul femeilor din uzină. drumările date tinerelor condeie rul cercului, tov. prof. Valeriu
In cuprinsul acestor articole nu au fost totdeauna cele mai Oros, dispune de cunoştinţe bo­
Seres luliana vorbeşte cu \ este relevată experienţa îndelun­ competente. In plus, creatorii au gate în domeniul literaturii şi
Mînărie şi mulţumire despre ; gată a sportivilor sovietici în a- fost puţin stimulaţi din punct de ar putea să îndrume tinerele ta ­
grija ce o poartă partidul şi ceastă disciplină, experienţă i- vedere moral. Membrii cercului lente. Dar, după cum afirma şi
guvernul, oamenilor muncii: lustrată printr-o serie de cerce­ nu au avut prilejul să citească
din lucrările lor la diferite şeză­ el timpul rezervat pentru
— In curînă, ne vom muta tori literare publice, deoarece bunul mers al cercului este limi­
asemenea manifestări nu s-au tat datorită multiplelor sale sar­
în casă nouă, tări privind clasificarea exerci- mai organizat de multă vreme cini profesionale şi obşteşti, Tre­
la casa raională de cultură din buie căutat deci un alt tovarăş
pe care am ţiilor de gimnastică, analiza teh­ Sebeş. Este adevărat că la Casa care să dedice acestei munci
de cultură au fost organizate şe­ cea mai mare parte a timpului
zători literare, cu temă, închinate său liber.
,,ynor, scriitori romîni şi străini,
împrumut ăe ) numitor exerciţii libere sau pe dar la aceste şezători membrii De asemenea, trebuie să se
cercului şi-au adus o mică con­ acorde o atenţie mai mare ridi­
stat — spune ea. Acolo,, în \ aparate, .particularităţile de învă- tribuţie ele fiind în primul rînd cării nivelului politico-ideologic
acţiuni ale bibliotecii raionale. şi de cultură generală al mem­
casa nouă, noi şi fiul nostru f .-ţare ¦¦şi antrena ment¦a le gjrnnaş- brilor cercului prin • prezentarea
Vasile, in vîrstă de numai 8 :’> . -.Iilor, de vîrstă, sex ,şi. clasificare Pentru închegarea colectivului de lecţii teoretice despre spiritul
ani, ne vom simţi şi măi bine. "f cercului, pentru lărgirea orizon­ de partid în literatură, despre
tului de cunoştinţe şi atragerea realismul socialist, despre unele
luliana şi Gheorghe Seres < sportivă diferite etc; de noi membri, cercul literar are probleme de teorie şi critică li­
datoria să organizeze şi alte ma­ terară marxistă etc. In teiul a-
nifestări plăcute şi interesante. cesta se va îmbogăţi şi conţi­
Printre acestea amintim simpo­ nutul de idei al lucrărilor pre­
formează o familie tînără, < Intrucît în literatura de spe- zioane, prezentarea de recenzii zentate de membrii coreului.
pe marginea diferitelor cărţi mai
încrezătoare în forţele sale şi cialiţate există puţine lucrări Colectivul de conducere al Ca­
sei raionale de cultură din
cu gîndul spre un viitor din V care să adîrtcească probteniele de Sebeş are datoria să îndrume
ce în ce mai luminos, o fa- ; tehnică şi metodică pe care le ri­
milie de fruntaşi la locul ăe s dică gimnastica, această lucrare mai mult activitatea cercului ţi-
muncă, tineri apreciaţi de. co- <; nînd cont că el este un sprijin
permanent în desfăşurarea unei
lectivul de muncitori din care $ va ¦fi de un-real folos tuturor
fac parte. 5 cadrelor de specialişti din'acea­
stă disciplină, cît şi gimnaştilor
ŞERBAN FRANGISG ^ înşişi, contribuind la îmbunătă­
ţirea pregătirii lor.
maistru ia U.R.U.M. Petroşani
I'
v’W V V V V V W W V W V \A /V v
N. SBUGHEA bogate activităţi cilltural-artisti-
ce atît în oraş cît şi în raion.
corespondent 16 MARTIE 1960 SUS : Strada mare CALAN
Vremea ghioceilor. V. ALBiîJ
ă m m m u m atm ii DSN PROGRAMUL B E
¦'i—»/-*i—'f "'/—*i—«i—»!—»/—ir~*n i—>/—' DEVA: Intîlnire cu via ţa ;
PENTRU 24 ORE __
Vreme relativ călduroasă cu
cerul schimbător, temporar no- 16 MARTIE I960
*j ALBA IULIA : Marfă pentru Ca­ ros. Vor cădea ploi locale în re­
1 talonia ; Trapez; BRAD : Porte giunea de munte. Temperatu­ Programul I: 7,15 Jocuri
conducerilor 1 des Lilas ; HAŢEG : Submari­ ra staţionară, ziua între 10— populare romîneşti ; 7,30 Muzi­
întreprinderilor şi 1 nul „Vulturul“ ; HUNEDOARA : 16 grade iar noaptea între 1— că uşoară ; 8,00 Din presa de
Mai tare ca moartea ; ILIA : 6 grade. Vînt potrivit din sec­ astăzi ; 9,00 Muzică de estradă ;
Născuţi în furtună ; ORAŞTIE : torul sud. 9.30 Vreau să ştiu: 10,00 So­
institaţi,ilor precam 1 In zgomotul roţilor ; urmaşii PENTRU URMĂTOARELE lişti instrumentişti de muzică
1 lui Kao ; PETROŞANI: Mumu ; populară romînească ; 10,20
105 la sută alibi; SEBEŞ: Ul­ 3 ZILE Fragmente din opera „Carmen“
Vremea rămîne relativ căl­ de Bizet ; 11,03 Muzică uşoară
şi a deţinătorilor ‘J duroasă, cu cerul mai mult no- interpretată de orchstre de
1 ros. coarde: 12,20 Meridiane; 13,05
particulari de 1 Concert de muzică uşoară :
14,11 Muzică uşoară: 14,40 Cîn-
auto-moto vehicule 1 tă Ileana Constantinescu : 15,10
] Din viaţa de concert a Capita­
lei ; 15,40 Concert de estradă ;
16.15 Vorbeşte Moscova ! ; 8,00
Direcţia Miliţiei regiunii -J In slujba patriei ; 18,30 Pro­
gram muzical dedicat fruntaşi­
Hunedoara, secţia lusp. au- j tima primăvară ; SIMERIA : E- lor în producţie din industrie
şi agricultură : 19,05 Radiore-
io şi circulaţie anunţă că ] vadare din umbră ; LONEA : portaj : Cu brigada pe şantier ;
la data de 1 aprilie 1960, 1 Capcana lupilor ; TElUŞ : S-au '70,40 Muzică uşoară sovietică :
începe operaţiunea de re- } 21.00 Şcoala şi viaţa; 21,30 Mu­
cenzare a tuturor auto- ^ cunoscut cu to ţii; ZLATNA : Ju­ zică populară oltenească : 23,17
moto vehiculelor. Pentru j cătorul de loterie; APOLDU DE Concert de noapte.
buna desfăşurare a acestei ] Programul II : 14,07 Melodii
populare romineşti interpretate
operaţiuni se vor lua mă- 1 la acordeon şi clarinet ; 14.50
Muzică uşoară romînească ;
suri pentru punerea la ; 15,20 Orchestre de muzică popu­
lară romînească : 16,15 Muzică
punct a parcului de auto- uşoară executată la chitară :
16.15 Curs de limba rusă; 17.20
vehicule. Prezentarea la re­ i Răspundem ascultătorilor; 17.30
cenzare se va face în zile­ Vechi melodii populare ; 17.50
Inovatori şi inovaţii; 18,05
le stabilite. „Compozitorii cîntă pacea“:
19.00 Din folclorul popoarelor;
Deţinătorii de auto- mo­ 19.30 Teatru la microfon: Ti­
tanic vals; 21,00 Muzică uşoa­
to vehicule care şi-au ră; 21,45 Muzică simfonică;
22.30 Din lirica ţărilor socialis­
schimbat domiciliul în altă te ; 22,40 Din cele mai cunos­
cute canzonete.
localitate, sînt obligaţi să
se prezinte de urgenţă la
Direcţia Miliţiei regiunii
Hunedoara, secţia Inspecţia
auto şi circulaţie, anunţând
r noul domiciliu. Acest lucru
[ este necesar în vederea sta-
[ bilirii datei şi locului unde 1
j- urmează a se prezenta la 1
[ recenzare. -j
Se recomandă a se lua ]
1 măsuri de punerea la punct ] .
[ a cărţilor de identitate teh- 1 I
[ nică, complectîndu-se cu }
; rulajul km. parcursuri, cît •]
L şi schimbarea agregatelor ]
¦¦ ce poartă număr de serie. I
¦ Nerespectarea celor ară- ^
tate mai sus atrage după si- ţ
ţ ne sancţiuni conform De- -j
i, creţului nr. 418/1958. I