Page 47 - 1960-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA t LA REPETI

m lutiâaâi Seară de martie. In apropie­ de care dă dovadă, se pare că „in revistă“ pe noii compo­
rea Zlatnei, pe fondul cenu­ va reuşi. nenţi ai echipei. Apoi, execu­
Anul XII Nr. 1624 Marţi 15 martie 1960 4 pagini 20 bani şiu al înserării, se conturează tară împreună ansamblul de
culmi ascuţite, golaşe. De pe — Acum, să repetăm cu figuri. întoarse formaţia in
•' ggg*aw^»i^i^ww cleanţuri, boarea rece se stre­ fiecare în parte — continuă rînd de cîte unu, ocoli cu ea
instructorul. Să începem cu sala, îi opri, îi controlă din
FIER VEGHI FEITRI OTELĂRII! coară spre Valea Ampoiului. Coriolan. nou.
Dinspre o clădire ascunsă
Oamenii muncii din industrie tivitate au obţinut şi brigăzile Lăcătuşul Coriolan Ţiţei nu — Pauză zece m inute!
şi agricultură s-au alăturat cu de muncă patriotică formate din după un şir de copaci înalţi, sr-a lăsat îmbiat. Mai stîn- îmbujoraţi, tinerii cerură a-
entuziasm chemării patriotice a ţin e ri. petrolişti de la rafinăria străbate sunet de vioară. La gaci la început, apoi din ce în probarea să joace o învirtită-
oţelarilor hunedoreni de a colec­ nr. 1 Ploeşti, schela Moreni, început molcom, apoi din ce ce mai hotărît, înlănţuia fi­ Fetele, grupate într-un colţ al
ta şi trimite oţelăriiior patriei precum şi minerii din oraşul în ce mai săltăreţ. Tovarăşul gurile frumosului joc ce ur­ sălii, abia aşteptară să-şi ara­
cantităţi sporite de fier vechi. Vulcan. Repede Titu, directorul cămi­ ma să fie pus pe scenă la un te şi ele măiestria. Ana Da-
nului cultural din Zlatna, ne spectacol nu prea îndepărtat. mian, Maria Iancu, Sofia Că-
In cadrul acestei acţiuni, ti­ In regiunea Bucureşti, din i- informează: răbeţ şi Ana Tanislav sînt.
nerii de la Uzinele „Electropu- niţiativa Comitetului regional al — Toate bune, Coriolane, meştere in joc. Vor fi şi ele
tere“ — Graiova' au trimis in­ femeilor, a fost organizată o — Acolo este căminul cultu­ rămîi însă ceva în urmă cu prezente pe scenă cu ocazia
dustriei siderurgice în lunile ia­ largă acţiune de colectare a ral. Echipa de dansuri a că­ bătaia dublă şi cu întoarcerea noului program pe care for­
nuarie şi februarie fier vechi din metalelor vechi. Au fost strînse minului se află la repetiţii. A- spre dreapta a corpului, să-l maţiile căminului cultural din
care se poate elabora oţel nou astfel peste 30 vagoane de fier vem cîţiva tineri proaspăt in­ vedem însă pe Simion... Zlatna îl pregătesc.
pentru 61 de strunguri tip „Io- vechi care au fost trimise oţe­ traţi în formaţie. învaţă două ...Afară, boarea rece se face
sti Rangheţ“. Şi mecanizatorii de larilor hunedoreni. S-au eviden­ jocuri noi. Operatorul chimist Simion şi mai simţită. Orăşelul, pare
la S.M.T. Caracal au colectat ţiat în mod deosebit raioanele Vodă. repetă şi el cu înăemî- adormit. Dinspre căminul cul­
luna trecută 15 tone de fier vechi. Roşiori, Olteniţa, Călăraşi, Giur- Ne-am îndreptat paşii spre nare figurile ce i s-au arătat. tural, străbate melodia jocului
In vederea obţinerii unor noi giu-oraş. căminul cultural. In sala de pus în repetiţie. Băieţii şi fe­
succese, brigăzile utemiste de repetiţii am găsit lume mul­ — Nu e rău — îl încurajea­ tele vor să fie la înălţime...
muncă patriotică din oraşul In total. în primele două luni tă. Tineret din Zlatna. Muzi­ ză Diaconescu. Să urmăreşti
Graiova au declarat luna mar­ ale acestui an au fost trimise cantul, un localnic mai în vîrs- mai cu atenţie poziţia picioru­ GH. LUPAN
tie „Lună a strîngerii fierului industriei siderurgice aproxima­ tă, mînuia cu pricepere arcu­ lui drept. II ţii ca pe un semn
vechi“. tiv 14.500 tone de fier vechi, şul. Patru tineri chipeşi, aşe­ de întrebare...
precum şi însemnate cantităţi de zaţi în linie, îl urmăreau cu
Rezultate bune în această ac­ deşeuri de fontă şi neferoase. atenţie pe instructor. Cu miş­ Pe rină, instructorul ii trecu
cări graţioase, dar hotărîte şi
CU ACELEAŞI AGUÍSATE. precise în acelaşi timp. in­
structorul le arăta „novici­
mmm lor“ figurile componente ale
jocului. După două-trei „pon­
Actuala situaţie de ia ajustaful laminorului turi“, se oprea şi explica:

UfemTsfa Crăcîuniţa Bi- de 650 mm trebuie îmbunătăţită — Principalul în „Fecioreas­
că“ este să te încadrezi în
riş se numără printre cele ritm, să faci bătaia la timp.
Nu uitaţi că poziţia corpului
mai îndemînatice munci­ Actuala, situaţie de la ajusta- Apoi, la fiecare evacuare, au Un alt neajuns care ne pro­ trebuie să fie tot timpul dreap­
toare de la filatura Lu- jul laminorului de 650 mm. al fost numiţi cîte doi şefi de e- voacă mari greutăţi este acela tă şi frumoasă. N-aveţi ce cău­
peni. Ea îşi depăşeşte zil­ C. S. Hunedoara, nu este deloc chipă, ce răspund de felul în că vagoanele defecte sînt decla­ ta cu privirea în pămînt. Fi­
nic norma cu cîte 5 kg. mulţumitoare pentru colectivul care se face stivuirea şi expe- rate necorespunzătoare abia du­ nalul fiecărei grupe de figuri
nostru. Laminatele sînt îngră- dierea materialelor, pă ce sînt încărcate, fiind ast­ se încheie cu bătaia pe picio­
o rul drept, perfect întins la.
orizontală. Practic, cele ce vă
fire de mătase. spun arată cam aşa...

Ioan Diaconescu, electrician
de meserie şi instructor al e-
chîpei de dansuri, ieste artist
in „Fecioreşti“. Zlătnenii l-au
mai văzut pe scenă şi l-au
răsplătit cu dărnicie prin a-
plauze îndelungate. Vrea să
facă la Zlatna o echipă „pe
cinste“, şi, după însufleţirea

mădite dezordonat, mai ales Cu toate aCestea, după cum fel nevoiţi să le descărcăm. Ca­ Gheorghe Hetea este şei
în dreptul meselor de pistolare, re este explicaţia ? Revizia nu de echipă în hala de tur­
C o le c tiv iş tii iar sortarea, stivuirea şi expe- am ar§,tat, mai sus, ajustajul se face niciodată înainte, ci du­ nare a oţelăriei Martin nr.
dierea lor se face cît. se poate pă încărcare. Este adevărat, că 1 din G. S. Hunedoara.
însăm înţeaze de greoi. n. a fost pUS întregime uneori, vagoanele se defectea­ Montind cu grijă oalele la
ză şi în timpul încărcării din turnare, el evită pierderile
Membrii gospodăriei agricole In luna ianuarie s-au luat lă punct iar stivuirea ordonată neatenţia macaragiilor. Dar a- de oţel şi astfel contribuie
cloective „16 Februarie“ din o serie de măsuri menite să şi expedierea materialelor conti­ cest. lucru se întîmplă foarte la depăşirea planului de
comuna Cristur au început pri­ ducă la îmbunătăţirea acestei rar şi nu justifică cu nimic producţie al secţiei.
mii" in raionul Hunedoara lu­ situaţii. Fiecare şef de schimb, nuă să se facă greoi. Cauzele măsura de a se face revizia
crările agricole de primăvară. maistru şi şef de echipă, au pri- garniturii de vagoane numai
In zilele de 11 şi 12 martie ei sînt mai mult de natură subiec­ după ce este încărcată. *sisas-
au inşămînţat 4 hectare cu orz. mit sarcini concrete în ce pri-
1 hectar cu ovăz şi 4 hectare eu veste deblocarea şi punerea la tivă. O parte din ele ne apar- Ar fi bine ca organele C.F.U.
trifoi în cultură ascunsă. In punct a ajustajului. In schim- să ia măsuri pentru executarea
aceste zile, însămînţatul cultu­ bul tineretului, de pildă, pe ca- ţin nouă, iar o parte ferovia- reviziei înaintea încărcării. E-
rilor din urgenţa I-a continuă. re-1 conduc eu, a fost numit un ventual, să se facă apoi o revi­
maistru care se ocupă de aran- rilor uzinali, zie sumară şi după încărcare. Fiecare zi eîşisgată înseamnă v
Prin munca depusă la însă- jarea şi stivuirea materialelor In felul acesta, ne-ar ajuta o mare cantitate de produse
mînţări s-au evidenţiat colecti­ pe calităţi. La patul de răcire iMacaralele tehnologice scapă foarte mult.
viştii Ioan Ghilea, Gheorghe a fost. numit un şef de echipă de multe or]- barele. Aceasta, siderurgice peste plan
Murar, Ludovic Tuşa, Petru Da- Expedierea materialelor mai
vid, Abel Trif, Arpad Furca, însărcinat cu dirijarea materia­ deoarece suprafaţa de contact a este îngreunată şi de faptul că
Dionisie Furca şi alţii. actualul sistem de introducere
lului spre cele două evacuări. degetelor magneţilor este mică a garniturilor goale în ajustaj
gj n. au putere suficientă de re- nu asigură întrutotul încărca­
rea întregii producţii dintr-un
ţinere. De aceea, am propus în- schimb. Intre scoaterea garni­
turilor încărcate şi introduce­
locuirea degetelor actuale, care rea celor goale, există de obi­ Realizarea planului de pro­ chipe de pe toate şantierele recţie, şefii grupurilor de 'Şan­
sînt în formă de T, cu altele în cei un interval de cîteva ore. ducţie pe anul 1950 în propor­
ţie de 100,09 la sută a produc­
formă de dublu T, cu o supra­ Cea mai bună soluţie pentru tivităţii muncii in proporţie de I.G.S.H. Pentru ca rezultatele tiere, au coordonat şi : contro­
ieşirea din acest impas ar fi, 97,17 la sută, darea în folosin­
faţă de contact mai mare. Cu după părerea mea, introducerea ţă a 83 obiective industriale, întrecerii să fie pe măsura aş­ lat activitatea :şantierelor i din
ia începutul fiecărui schimb în aproape 260 apartamente con­
cît conducerea laminorului va ajustaj a unui număr de vagoa­ struite în Oraşul muncitoresc teptărilor, colectivele de munci­ birou, deplasîndu-se pe teren
ne care să satisfacă întreaga Hunedoara, aproape 8.000.000
urgenta executarea şi monta­ producţie din schimbul respec­ lei economii la preţul de cost — tori, ingineri şi tehnicieni s-au doar în situaţii excepţionale.
tiv. Acest lucru este pe deplin acesta este pe scurt bilanţul ac­
rea lor, cu atît descongestiona­ posibil. tivităţii membrilor de sindical străduit să găsească noi pro­ Consfătuirile de producţie, lip­
din cadrul întreprinderii de con­
Veşti din gospodăriile rea ajustajului se va realiza Actuala situaţie de la ajusta­ strucţii siderurgice Hunedoara cedee şi metode de muncă în site de asistenţă tehnică califi­
jul laminorului de 650 mm. (I.G.S.H.), bilanţ prezentat în
mai repede. poate fi îmbunătăţită. Cu cît faţa participanţilor la conferinţa cată (inginerii şi tehnicienii care
conducerea secţiei şi organele pentru alegerea noului corniţei
Sînt foarte frecvente cazuri­ C.F.U. vor urgenta măsurile de sindical pe întreprindere. Conferinţa sindicală lăspundeau de ele din partea
înlăturare a /deficienţelor exis­ de la l.C.S. Hunedoara direcţiei' generale,' de cele mai
colective AaA/v\A/*V-v~^v^, le cînd vagoanele încărcate ni tente, cu atît posibilităţile noas­ Pe marginea acestui bilanţ, multe ori lipseau), nu şi-au a-
tre de sporire a producţiei în s-au purtat discuţii vii şi intere­
." w v w v w w se trimit înapoi de la cîntar, sante. Au fost scoase în eviden­
anul 1960. vor fi mai mari. ţă lipsurile existente în activi­
pentru a le complecta sau a mai tatea vechiului comitet. tins întotdeauna scopul.
descărca din ele. Schimbul nos­ Ing. ALEXANDRU PETERFl
Să fie îmbunătăţită Participanţii la 'discuţii au a'-
Curăţă păşunea „Despre rasele de animale, tru. bunăoară, a primit înapoi de la laminorul de fi50 mm. al organizarea întrecerii vederea , scurtării . duratei de rătăt că pentru realizarea.' sar­
în luna februarie aproximativ construcţie.. Aşa a, apărut în ca­ cinilor spprite ce stau' în faţa'
Colectiviştii din Silvaşti in­ producţia ce o dau ele şi Combinatului siderurgic din Hunedoara socialiste drul grupului IV şantiere con­ întreprinderii în anul 1960 şi a
ferior au prevăzut în pla­ strucţii, metoda construirii blo­ angajamentelor 1privind teduce-
nul de producţie pe anul combaterea diferitelor boli la > 20-25 de vagoane. ¦sissas—-- In decursul anului 1959, an curilor- în lanţ, iar în cadrul rea termenelor de dare în fo­
în curs, o serie de măsuri ca­ Ijst antrenate în întrecerea so­ grupului III construcţii şi mon­ losinţă a construcţiilor . .indus­
re să contribuie la asigura­ animale“, „Rasele de găini ţ Această stare de lucruri se cialistă peste 300 brigăzi şi e- taj Călan, .metoda preluării şi triale şi realizarea de economii,
rea hranei animalelor de predării lucrului la .lucrările de este necesar ca în organizarea
care dispune gospodăria a- specifice locului“, „Cum se { datoreşte faptului că noi, şefii PAU LINA ST IRC bază, •cu proces verbal. şi urmărirea întrecerii socialiste
gricolâ colectivă. Printre mă­ de schimb, apreciem greutatea lucrează la fabrica să se facă o cotitură radicală,
surile propuse este şi aceea hrănesc şi cum se îngrijesc S chimică din Orăş- Dacă. constructorii au desfăşu­ întrecerea va trebui să ia anul
privitoare la curăţirea celor tie. Folosind raţio­ rat o întrecere entuziastă, obţi- acesta un caracter de masă, să
L 70 hectare de păşune. animalele“ etc. x încărcăturii din ochi, după nu­ nal timpul de lu­ nînd pe unele şantiere rezultate ' fie organizată pe profesii. cu. o-
ţ Trecină la înfăptuirea pre- mărul de bare încărcate, con- cru şi îngrijind cu bune, comitetul sindical a ră­ biective concrete. Vor trebui ex­
} vederilor planului de produc- O activitate rodnică 's-a \ atenţie maşina, îşi mas în urmă. El n-a găsit cele tinse iniţiativele şi metodele noi
s ţie, colectiviştii au şi cură­ depăşeşte cu regu­ mai judicioase forme de organi­ de muncă. De asemenea, este
ţit, prin muncă voluntară, desfăşurat şi la cercul legu­ siderîndu-le pe toate de aceeaşi laritate norma zil­ zare şi urmărire a acestei în­ necesar să se organizeze schim­
o suprafaţă de peste 10 lungime. In realitate, într-un nică cu 8-10 pro­ treceri.
hectare păşune. micol unde tehnicianul A- cente, dind în ace­
laşi timp lucru de
La chemarea consiliului de lexandru Roşea a vorbit vagon se încarcă bare de lun­ calitate.
conducere şi a organizaţiei de
partid, au răspuns majorita­ cursanţilor despre 1importan­ gimi diferite, şi deci, calculul zy
tea colectiviştilor. Printre
cei care s-au evidenţiat în ţa economică pe care o are greutăţii încărcăturii este ero­
această acţiune, sînt colecti­
viştii Gheorghe Vasiu Sepi, cultivarea de legume în gos­ nat.
Gheorghe Munteanu Ruja,
podăriile agricole colective, Tot aici se mai adaugă şi lip­

despre îngrijirea răsaduri­ sa de calificare suficientă a

lor. foloasele ce le aduc în- cantaragiilor şi lipsa lor de a-

grăşămintele naturale şi tenţie, mai ales la cîntărirea — La conducta de gudroane, buri de experienţă între şantiere

chimice în legumicultura vagoanelor lungi care nu încap brigăzile lucrează cu multă în­ şi brigăzi, cu demonstraţii prac­

etc. pe platforma cîntaruiui. sufleţire — spunea sudorul A- tice.

Şi la acest cerc ’!!-'aii pre­ lexandru Velioi, de la grupul de Comitetul sindical şi condu­
şantiere instalaţii şi montaj. In cerea întreprinderii, sub îndru­
dat pînă acum 12 lecţii. In numai trei săptămîni, s-a ajuns marea comitetului de partid, tre­
o.u lucrările în stadiul de fini­ buie să antreneze personalul di­
prezent, la ambele cercuri sare. Realizările lor- însă nu le feritelor servicii ale direcţiei ge­
urmăreşte nimeni. nerale, spre o cît mai strînsă
se fac pregătiri pentru în­

cheierea învăţămînt ului.

O nouă remiză Asemenea lui au vorbit mulţi legătură cu terenul. Serviciul de

Gheorghe Munteanu Tolac şi Prin colectivizarea în în­ participanţi la conferinţă. Din organizare a muncii trebuie să
alţii. tregime a satului Peşteniţa,
cele relatate, rezultă că întrece- instruiască pe norinatori în sco­
îşi însuşesc regulile numărul de atelaje şi unel­
agrotehnice te agricole cum era şi firesc, tca socialistă a fost lăsată să pul urmăririi îndeaproape a în­
a crescut simţitor. Ca urma­
se desfăşoare la întîmplare. fă­ trecerii socialiste. Conducerile
ră a fi urmărită şi îndrumată grupurilor de şantiere, conduce­
re. remiza pe care o aveau de comitetul sindical. Pe. unele rile şantierelor şi personalul
Pentru cunoaşterea reguli-
) lor agro-zootehnice care tre- relativiştii a devenit neîn- şantiere, nici nu se cunoşteau tehnic al acestora, trebuie să
> buie aplicate în creşterea a- candf''^rr ne aceea., ei au
X nimalelor şi cultivarea de planurile de producţie. Norma- fie orientate spre sprijinirea în
< legume, la G.A.C. „Ţara Ha- hotărît s" încă
> ţegului“ din Haţeg au fost torii n-au fost îndrumaţi de că­ mai mare măsură a grupelor
< deschise în toamna anului o remiză. Cu puţin timp în
z 1959 două cercuri — unul tre serviciul de organizare a sindicale în organizarea consfă­
) cu caracter zootehnic, iar urmă, ei au cioplit lemnul ) muncii să urmărească realizări­ tuirilor de producţie.

celălalt cu caracter legumi­ necesar, au săpat gropile şi le obţinute de echipe, brigăzi Timpul de lucru trebuie
etc., graficele rămînînd astfel
col. au început construcţia re­
Pînă acum cîteva zile, la.
mizei. In numai, cîteva zile. necomplectate. folosit din plin

construcţia care are o lungi­ La această stare de lucruri a
contribuit în mare măsură şi
me de 60 metri şi o lăţime faptul că grupele sindicale de pe Unul din principalii factori
şantiere au fost lipsite de ajuto­ care contribuie la reducerea ter­
de 5 metri, a fost terminată. rul calificat al inginerilor şi teh­ menului de dare în folosinţă

cercul zootehnic (lector dr. SIDONIA RUSAN GH. COMŞUŢA
veterinar Valentin Soăor),
fuseseră predate 12 lecţii. F. PETRE L nicienilor. Conducerea întreprin­ (Continuare în pag. 111-a)
Printre acestea, am intim : derii, şefii de servicii de la di­
corespondenţi z
/v V V V W V W L ‘ ^'/ V W V n/'N/ . -"y V \A /\ -
. 'A W vWVXA'W w l