Page 48 - 1960-03

Pag. 2
îngrijirea semânăfurilor de toamnă
sarcină de mare răspundere
In vederea obţinerii unor pro­ e bine să folosim un tăvălug O lucrare indispensabilă cul­
ducţii mari de cereale la cultu­
rile de toamnă, este necesar
să se execute in primăvară o
serie de lucrări de întreţinere,
Pe măsură ce timpul se în­
călzeşte, se formează ape stag­
nante atît pe semănături cit şi
pe terenurile destinate însămîn-
ţărilor de primăvară. Această
apă are un efect deosebit de
dăunător asupra plantelor, de­
oarece le sufocă. Pe celelalte
terenuri, stagnarea apei întîr-
zie executarea lucrărilor în ve­
derea însămînţărilor de primă­
vară.
Acolo unde apa Se stringe şi
bălteşte pe semănături sau pe
terenurile neînsămînţate, tre­
buie luate imediat măsuri de
îndepărtare a ei. Pe terenurile
care sînt uşor înclinate, scurge­
rea apei se face prin brazde
trase cu plugul sau prin şăn­
ţuleţe săpate cu cazmaua în
josul pantei. Pe terenurile joa­
se de pe Care apa stagnantă
nu poate fi scursă cu ajutorul
brazdelor sau şănţuleţelor, tre­
buie făcute puţuri absorbante.
Puţurile absorbante sînt foarte
uşor de executat. Ele sînt nişte
gropi simple, adinei pînă la
stratul de nisip. Aceste puţuri
se umplu cu bolovani, pietre şi
nuiele. Prin ele apa se scurge
pînă la stratul de nisip în care
se infiltrează.
îngheţul şi dezgheţul repetat
din timpul iernii, a produs pe
unele parcele descălţarea cul­
turilor. Plantele au rămas cu
nodul de înfrăţire şi o parte
din rădăcini la suprafaţa solu­
lui, fiind supuse pieirii. Pentru
înlăturarea acestor pierderi,
culturile' care sînt descălţate,
trebuie tăvălugite. La tâvălugire
Din activitatea organizaţiilor
U.T.M. de la întreprinderea
minieră Săcărîmb - Certej
Acţiuni patriotice
Cele 3 brigăzi uiemiste de. muneâ
patriotică ' de la întreprinderea minieră
Săcărîmb-Certej, au obţinut însemnate
realizări. Brigadierii au efectuat sute
de ore db muncă voluntară. In prezent,
28 de tineri utemişti sînt purtători
ai insignei „Brigadier al muncii pa­
triotice“. 4
Tinerii brigadieri s-au angajat ca
în cursul acestui an să realizeze eco­
nomii în valoare de 170.000 lei.
Pentru realizarea acestor economii,
se vor întreprinde o serie de acţiuni
pentru colectarea fierului vechi, ame­
najarea unei noi baze sportive, plan­
tarea de puieţi, lucrări pentru înfru­
museţarea comunei, participarea la
muncile agricole în timpul campaniilor
etc.
Încă din primele luni ale anului,
angajamentele tinerilor au început să
fie traduse în fapte. Pînă în prezent,
s-a predat la I.G.M. cantitatea de
8.000 kg. fier vechi, iar cantitatea de
11.000 kg. este colectată, urmînd să
•fie predată zilele acestea. Cu acest
prilej, s-au evidenţiat tinerii Valeriu
Pop, Adrian Mihuţ, Filimon Jurj, Ro­
man Pleter şi alţii.
SIMION MĂRGUŞ
corespondent
Cresc rSndurile
organizaţiei de tineret
Primirea de noi membri în rîndurile
organizaţiilor de tineret, constituie pen­
tru comitetul U.T.M. al întreprinderii,
una din preocupările de seamă.
Astfel, în cursul anului trecut, au
C9î> lubul Gurabarza trebuie să pornească
pe un drum bim“
Cu două luni în urmă, a apă­
rut în ziarul nostru un articol
intitulat „Clubul din Gurabar-
za trebuie să pornească pe un
drum bun“, în care se arătau,
pe lingă o serie de realizări,
unele aspecte negative din ac­
tivitatea clubului. Dacă la acea
dată activitatea clubului era
redusă, dacă munca se desfă­
şura la voia întîmplării, acum
lucrurile stau cu totul altfel.
Noul director al clubului, tînă-
rul Viorel Bocan, fiind spriji­
nit în permanenţă de către co­
mitetul de partid al întreprin­
derii miniere Barza şi în special
de tov. Dionisie Kalman, secre­
tarul comitetului, a reuşit să
realizeze o serie de lucruri fru­ t.ori Gheorghe Bonta, Dumitru este faptul că aceste formaţii
moase. Brigada artistică de agi­ Aslău, Lucia Teoc, Eugenia Pop se pregătesc cu seriozitate du­
taţie care îşi încetase activi­ şi Stanca Floruţă. din brigada pă un plan bine alcătuit. Toate
tatea, a fost reorganizată şi a artistică de agitaţie.
început pregătirile în vederea In ultimul timp, au mai luat atente date de către comitetul
prezentării unui program. Tex­ fiinţă un cerc de balet la care de partid al întreprinderii mi­
tul brigăzii este ¦bine orientat, participă 40 de copii între 5 şi niere Barza, muncii depuse de
cuprinzînă aspecte din munca 12 ani, un cerc de artă plasti­ către noul director al clubului
şi viaţa muncitorilor din între­ că, au fost reorganizate forma­ şi faptului că se lucrează după
prindere şi a cetăţenilor din lo­ ţia corală şi echipa de teatru, un plan de muncă.
ghimpat care pe lingă faptul
că pune în contact rădăcinile
plantelor cu pămîntul, el nu-1
bătătoreşte. In caz că nu avem
la dispoziţie un tăvălug ghim­
pat, se pot folosi şi tăvălugi
netezi, dar îndată ce plantele
s-au înrădăcinat şi au devenit
mal groase, terenul trebuie gră-
pat pentru a distruge crusta
formată prin tăvălugire, Pentru
ca tăvălugirea să aibă efectul
dorit, e necesar ca semănăturile
descălţate să fie tăvălugite a-
cum cit terenul mai are încă
umiditate. Dacă îşi va pierde u-
miditatea, pămîntul nu va mai
adera la rădăcini şi plantele se
vor usca.
O altă lucrare de întreţinere
a semănăturilor de toamnă ca­
re se efectuează primăvara şi
care aduce sporuri însemnate
de producţie, este grăpatul.
Prin grăpat se distruge crusta
formată în timpul iernii, se îm­
piedică pierderea apei prin e-
vaporare şi se uşurează pătrun­
derea aerului în sol. Grăpatul
nu trebuie făcut decît la plan­
tele ieşite din iarnă viguroase
şl bine înfrăţite. Nu se vor gră-
pa culturile descălţate. Lucra­
rea se execută cu grapa stelată
sau cu o grapă uşoară cu dinţi
înclinaţi înapoi, perpendiculari
pe direcţia rîndurilor. Această
lucrare e foarte necesară cul­
turilor, dar momentul aplicării
ei trebuie foarte bine ales. Gră­
patul trebuie să se facă numai j
cînd pămîntul este potrivit de
umed.
Primăvara trebuie controlat
foarte atent lanul şi în caz că
pierderile suferite depăşesc 30
la sută, trebuie să se facă nein-
tîrziat supraînsămlnţarea.
% nier din Petroşani. El are de­
fost primiţi în rîndurile U.T.M. un nu­
măr de 26 tineri, iar în primele 2 luni
ale anului 1960, au fost primiţi încă
12 tineri.
Organizaţiile de bază U.T.M., în­
drumate îndeaproape de către organi­
zaţiile de partid, au recomandat pe cei
mai buni tineri utemişti pentru a de­
veni candidaţi de partid.
In ultimele luni, au fost discutaţi
şi primiţi în rîndurile candidaţilor de
partid peste 30 de tineri. Printre aceş­
tia se numără. Traian Roşea, maistru
Ia uzina de preparare, Valeriu Pop,
lăcătuş Ia atelierul mecanic, Emanoil
Dudaş, tractorist Ia secţia transporturi
Cornel Voica, dulgher la mina Sâcil-
rîmb şi alţii.
ST. PATAGI1E
corespondent / nAA A/na V V v’v'V'V'VSA/ „
Desfăşurarea
Invăţăîîîîîitului U.T.M.
In cadrul organizaţiilor U.T.M. de aproape în fiecare toamnă şi primăvară,
Ia întreprinderea minieră Săcărîmb- cînd creşte debitul de apă, se revarsă,
Certej, funcţionează 7 cercuri serale inundînd o bună parte din terenurile
de învăţămînt politic U.T.M., unde din jur şi provocînd în felul acesta,
sînt cuprinşi peste 80 de tineri.
De ia primele lecţii, tinerii cursanţi, mitetul comunal de partid şi comite­
au manifestat interes deosebit pentru i tul executiv al sfatului popular comu­
însuşirea materialelor predate. Datorită nal, au luat iniţiativa de a se construi
frecvenţei bune, lecţiile sînt predate un dig care să stăvilească apele în­
la zi.
Se evidenţiază în mod deosebit cercul
de la atelierul mecanic, condus de un mare număr de cetăţeni, care au
propagandistul Andrei Roca şi cel de prestat peste 1.300 de ore muncă vo­
Ia mina Săcărîmb, condus de tov. luntară, digul, care se întinde pe o
Gheorghc Bedea.
Ing. TRAIAN BUGNARU proape terminat. S-au remarcat, în a-
corespondent
calitate. Pentru a-şi atinge sco­
pul propus, conducerea clubu­
lui a hotărlt ca brigada să pre­
zinte spectacole la ieşirea din
şut a minerilor. Pînă acum, bri­
gada a făcut zece repetiţii. Mi­
nerii vor avea astfel prilejul să
vadă la lucru pe artiştii ama-
PUBLIGATE
turilor de toamnă ieşite slab
dezvoltate din iarnă, este îngră-
şarea suplimentară. Ingrăşarea
suplimentară se face cu îngră­
şăminte chimice sau organice,
uşor solubile în apă. Putem fo­
losi cu succes 3.000—4.000 kg.
mraniţă la ha., sau 1.500—2.000
litri must de bălegar, diluat cu
3 — 4 părţi apă la ha., sau 500—
600 kg. gunoi de păsări la ha.,
sau 400—500 kg. cenuşă la hec­
tar.
Dintre îngrăşămintele chimi­
ce, efect favorabil au superfos-
sfatul, azotatul de amoniu şi
sarea potasică. In funcţie de în-
grăşămîntul de bază aplicat in
toamnă, se dau la fiecare hec­
tar cîte 100—150 kg. superfos-
fat, 10 0 — 120 kg. azotat de amo­
niu şi 60—80 kg. sare potasică.
îngrăşămintele aplicate trebuie
să fie bine mărunţite şi împrăş­
tiate uniform. Administrarea lor
să se facă pe timp liniştit, fără
vînt, şi cînd pămîntul mai este
încă îngheţat. După îngrăşare
e necesar să se aplice o grapă
uşoară.
Aplicînd culturilor de toamnă
toate aceste lucrări de întreţi­
nere, vom obţine o producţie
sporită Ia hectar.
Ing. I. COSTEA
O. fa m ilie d e fr u n ta ş i
<> Comunistul Seres Gheorglie,
\ forjor, este cunoscut ca unul
dintre fruntaşii de seamă ai
Uzinei de reparat utilaj mi­
păşiri de plan lunare de 20—
25 la sută, iar piesele făurite
de mîinile sale sînt de cea
mai bună calitate.
De curind, forjorul Seres
s-a afirmat din
nou în faţa co­
lectivului de
\ muncitori din
) uzină. El a cerut să i se re-
< ducă timpul de lucru la for­
jarea braţelor de cuplare, de
i la aparatele de cuplare alefu-
nicularului, de la 300 minute
— cit era planificat — la
200 minute. In felul acesta,
preţul de cost a fost redus
cu 653 lei.
Sofia tov. Seres 'Gheorglie,
Iuliana, este suăoriţă tot la
U.R.U.M. Petroşani. Ea se
menţine de asemenea printre
< fruntaşii în producţie.
S Cu cîteva zile în urmă, iu-
Jiaa e on sfp uii un gSSgp
Rîul Sibişel, care trece prin comuna Cornel Bălică, Petru Purece şi Gomel
Sîntămăria-Orlea din raionul Haţeg, Zăvoianu.
pagube locuitorilor. De curînd însă, co­
volburate.
Datorită muncii voluntare depuse de
lungime de peste 100 metri, este a-
ceastă importantă acţiune locuitorii
iar ansamblul artistic îşi con­
tinuă activitatea. Conducerea
clubului mai are in plan să or­
ganizeze o orchestră de muzicu­
ţe şi una de mandoline, precum
şi un cerc al micilor muzicieni.
Un obiectiv asupra căruia tre­
buie să insiste mai mult con­
ducerea clubului, este acela al
propagandei tehnice prin con­
ferinţe. De la I februarie, la
club au fost ţinute 6 conferin­
ţe dintre care numai două cu
caracter tehnic.
La clubul din Gurabarza se
simte o înviorare a activităţii
cultural- artistice. Au luat fiinţă
formaţii noi, altele au fost reor­
ganizate. Important de arătat
acestea se âatoresc îndrumării
DRUMUE m m LISMU LU! N r 1624
^astseassasaBAuaíZ
Cercul literar să vină
în sprijinul activităţii
culturale de masă
La şcoala de 7 ani nr. 1 din Petroşani, la clasa a Ul-a A, Pe lingă casa raională 'de cul­ interesante, procese literare etc.
este învăţătoare tovarăşa Maria Mototolea. Datorită sîrguinţei tură din Sebeş funcţionează de Or, multe din aceste forme nu
de care dă dovadă în pregătirea elevilor, clasa acesteia se nu­ oîţiva ani un cerc literar. An de au fost puse în practică de mul­
mără printre clasele fruntaşe pe şcoală. an, acesta a atras noi membri tă vreme. Spre exemplu, ultimul
dornici să-şi pună în valoare proces literar a fost organizat cu
IN CLIŞEU : Maria Mototolea, la o oră de meditaţie cu ele­ înclinaţiile lor literare. Acum oîţiva ani în urmă. Cît despre
vii mai slabi. cercul literar din Sebeş cuprinde simpozioane, trebuie spus că a-
20 de persoane, oameni cu di­ nul trecut şi în primele luni ale
ferite preocupări: muncitori, in* acestui an, n-a fost organizat
telectiţali, activişti etc. nici măcar unul.
Fără îndoială că cercul lite­ Sprijină cercul
rar din Sebeş, al cărui secretar
este tov. profesor Valeriu Oros, activitatea artiştilor
a înregistrat unele rezultate bu­
ne. In şedinţele ţinute pînă a- amatori ?
cum, au fost analizate numeroa­
se lucrări originale contribuind In raionul Sebeş, ca şi pe în­
astfel la îndrumarea tinerelor treg cuprinsul regiunii noastre,
talente în domeniul prozei şi activează numeroase formaţii ar­
poeziei. tistice de amatori ale căminelor
culturale, colţurilor roşii, clubu­
Răsfoind mapa cu lucrări ale rilor. Este cunoscut faptul că la
membrilor cercului, se constată al V-lea concurs artistic, multe
că în oraşul şi raionul Sebeş, formaţii au reprezentat regiunea
In vitrinele librăriilor există forţe suficiente pentru a Hunedoara în faza interregiona­
se desfăşura o activitate bogată lă sau chiar finală, fiind apre­
Gimnastica Î1I producţie Peniru fiecare exemple de pro- şi permanentă. Cu toate acestea, ciate de publicul spectator din
grame. considerăm că cercul literar alte regiuni.
¦---------------------------- - '•—-— „Mihail Sadoveanu“ mai are
Programele sînt alcătuite pen­ încă multe de făcut avînd în ve­ Membrii cercurilor literare tre­
de prof. Eîrem Cherfes, tru diferite profesii şi împărţite dere că el constituie mijlocul de buie să sprijine activitatea ar­
Dr. Dorel Mihail potrivit specificului Iot, în cele atragere şi valorificare a talen­ tiştilor amatori prin crearea dc
4 grupe. telor din raion. texte pentru brigăzile artistice
In această lucrare sînt pre­ de agitaţie, să îndrume colecti­
zentate formele gimnasticii în Capitole speciale sînt destina­ Să nu ne limifăm numai vele de croaţie prin analizarea
producţie: gimnastica de angre­ te pregătirii instructorilor volun­ textelor scrise de acestea, prin
nare, pauza de gimnastică, exer­ tari, măsurilor organizatorice şi Ia anumite aspecte invitarea creatorilor de texte la
ciţiile practicate individual în activităţii propagandistice. şedinţele de lucru ale crecurilor,
timpul muncii, gimnastica după ale muncii etc.
încetarea lucrului, dîndu-se Volumul cuprinde numeroase
desene ce ilustrează exerciţiile, Una din preocupările cercului Ce a rezolvat din toate acestea
descrise literar din Sebeş a fost ţinerea cercul literar din Sebeş ? In mai
cu regularitate a şedinţelor de bine de un an, au fost create
Probleme de antrenament discutare a diferitelor lucrări.- două texte pentru brigăzile ar­
Dar dacă analizăm, pe baza fap­ tistice de agitaţie şi a fost anali­
telor, felul cum au decurs a- zat un text al brigăzii artistice
în gimnastică
A/VS/VN/N/ Lucrarea cuprinde un număr ceste şedinţe, constatăm că ele de agitaţie din satul Deal. Atîf!
de zece articole scrise de un nu au contribuit în măsura po­ Activitatea cercului literar din
iliana a trecut prin momente colectiv de profesori ai Institu­ sibilităţilor la creşterea nivelului
tului de" cultură fizică „I. V. artistic al lucrărilor- prezentate. Sebeş trebuie îmbunătăţită'. Pen­
emoţionante: a fost confir- Stalin“ din Moscova. Aceasta datorită faptului că în­ tru aceasta este necesar ca cer­
drumările date tinerelor condeie cul să fie reorganizat. Secreta­
mată candidată de partid. rul cercului, tov. prof. Valeriu
Recent, a fost aleasă în co­
mitetul femeilor din uzină. In cuprinsul acestor articole nu au fost totdeauna cele mai Oros, dispune de cunoştinţe bo­
Seres Iuliana vorbeşte cu este relevată experienţa îndelun­ competente. In plus, creatorii au gate în domeniul literaturii şi
gată a sportivilor sovietici în a- fost puţin stimulaţi din punct de ar putea să îndrume tinerele ta ­
mîndrie şi mulţumire despre ceastă disciplină, experienţă i- vedere moral. Membrii cercului lente. Dar, după cum afirma şi.
grija ce o poartă partidul şi lustrată printr-o serie de cerce­ nu au avut prilejul să citească
guvernul, oamenilor muncii: din lucrările lor la diferite şeză­ el timpul rezervat pentru
bunul mers al cercului este limi­
— In curind, ne vom muta
în casă nouă, tări privind clasificarea exerci- tori literare publice, deoarece tat datorită multiplelor sale sar­
fjlf/. pe care am ţiilor de gimnastică, analiza teh­ asemenea manifestări nu s-au cini profesionale şi obşteşti. Tre­
mai organizat de multă vreme
construit-o cu ( nică şi metodică învăţării a- la casa raionala de cultură din buie căutat deci un alt tovarăş
Sebeş. Este adevărat că la Casa care să dedice acestei munci
împrumut de ) numitor exerciţii libere sau pe de cultură, au fost organizate şe­ cea mai mare parte a timpului
zători literare, cu temă, închinate său liber.
stat — spune ea. Acolo,, în \ aparate,, particularităţile de învă­ pnor., scriitori romîiii şi străini,
dar ,1a aceste şezători membrii De asemenea, trebuie să se
casa nouă, noi şi fiul nostru > ţare-şi antrenament, a ie gimnaş- cercului,şi-au adus o mică con­ acorde o atenţie mai mare ridi­
tribuţie ele fiind în primul rînd cării nivelului politico-ideologic
Vasile, in vîrstă de numai 8 > . -iilor de vîrstă, sex .şLciasificare acţiuni ale bibliotecii raionale. şi de cultură generală al mem­
ani, ne vom simţi şi mal bine. >' brilor cercului prin «prezentarea
iuliana şi Gheorglie Seres { sportivă diferite eter ' Pentru închegarea colectivului de lecţii teoretice despre spiritul
cercului, pentru lărgirea orizon­ de partid în literatură, despre
tului de cunoştinţe şi atragerea realismul socialist, despre unele
de iroi membri, cercul literar are probleme de teorie şi critică li­
formează o familie tînără, < Intrucît în literatura de spe- datoria să organizeze şi alte ma­ terară marxistă etc. In felul a-
nifestări plăcute şi interesante. cesta se va îmbogăţi şi conţi­
încrezătoare în forţele sale şi { cialiţate există puţine lucrări Printre acestea amintim simpo­ nutul de idei al lucrărilor pre­
zioane, prezentarea de recenzii zentate de membrii cercului.
cu gîndul spre un viitor din ţ care să adîncească problemele de pe marginea diferitelor cărţi mai
ce în ce mai luminos, o fa- ; tehnică şi metodică pe care le ri­ Colectivul de conducere al Ca­
milie de fruntaşi la locul de ( dică gimnastica, această lucrare sei raionale de cultură din
muncă, tineri apreciaţi de co- < Sebeş are datoria să îndrume
mai mult activitatea cercului ţi-
nînd cont că el este un sprijin
permanent în desfăşurarea unei
bogate activităţi cultural-artisti-
lectivul de muncitori din care L va fi de un-real folos tuturor ce atît în oraş cît şi în raion.
fac parte. Ş cadrelor de specialişti din'acea­ V, ALEÎJ
ŞERBAN FRANC1SG ^ stă disciplină, cît şi gimnaştilor om PROGRAMUL B E
înşişi, contribuind la înibunătă-
maistru la U.R.U.M. Petroşani ^ 1irea pregătirii lor. 16 MARTIE I960
*' Programul I: 7,15 Jocuri
populare romîneşti ; 7,30 Muzi­
'v VW V W VVW W V W W W v că uşoară ; 8,00 Din presa ele
astăzi ; 9,00 Muzică de estradă ;
9.30 Vreau să ştiu: 10,00 So­
lişti instrumentişti de muzică
populară romînească ; 10,20
Fragmente din opera „Carmen“
S ţS i& id îM U jL e * de Bizet; 11,03 Muzică uşoară
interpretată de orchstre de
coarde; 12,20 Meridiane; 13,05
Concert de muzică uşoară ;
N. SBUGHEA 14,11 Muzică uşoară; 14,40 Cîn-
corespondent tă Ileana Constantinescu : 15,10
16 MARTIE 1960 SUS : Strada m are; CALAN Din viaţa de concert a Capita­
Vremea ghioceilor. lei ; 15,40 Concert de estradă ;
i— )—'r r*1/—•t—*/—* DEVA: Intîlnire cu via ţa ; 16.15 Vorbeşte Moscova ! ; 8,00
ALBA IULIA: Marfă pentru Ca­ m im m m m m i m k In slujba patriei ; 18,30 Pro­
( talonia ; Trapez; BRAD; Porte gram muzical dedicat fruntaşi­
l des Lilas ; HAŢEG : Submari­ PENTRU 24 ORE lor în producţie din industrie
In atenţia nul „Vulturul“ ; HUNEDOARA: Vreme relativ călduroasă cu şi agricultură ; 19,05 Radiore-
Mai tare ca moartea ; ILIA : cerul schimbător, temporar no- portaj : Cu brigada pe şantier ;
C conducerilor Născuţi în furtună ; ORAŞTIE : ros. Vor cădea ploi locale în re­ 70,40 Muzică uşoară sovietică ;
l întreprinderilor şi In zgomotul roţilor ; urmaşii giunea de munte. Temperatu­ 21.00 Şcoala şi viaţa; 21.30 Mu­
L lui Kao ; PETROŞANI: Mumu; ra staţionară, ziua intre 10— zică populară oltenească ; 23,17
105 la sută alibi; SEBEŞ: Ul­ 16 grade iar noaptea între 1— Concert de noapte.
tima primăvară ; SIMERIA : E- 6 grade. Vînt potrivit din sec­
vadare din umbră ; LONEA : torul sud. Programul II : 14,07 Melodii
t instituţiilor precum Capcana lupilor ; TEIUŞ : S-au PENTRU URMĂTOARELE populare romîneşti interpretate
t şi a deţinătorilor cunoscut cu to ţii; ZLATNA : Ju­ la acordeon şi clarinet ; 14.50
L cătorul de loterie; APOLDU DE 3 ZILE Muzică uşoară romînească ;
Vremea rămîne relativ căl­ 15,20 Orchestre de muzică popu­
duroasă, cu cerul mai mult no- lară romînească : 16,15 Muzică
ros. uşoară executată la chitară ;
L particulari de 16.15 Curs de limba rusă; 17.20
C
C auto-moto vehicule
L
C Direcţia Miliţiei regiunii
L Hunedoara, secţia Insp. au- j
C to şi circulaţie anunţă că ]
t
l la data de 1 aprilie 1960, 1
1 începe operaţiunea de re- )
t
cenzare a tuturor auto- -j
r
moto vehiculelor. Pentru ţ
i buna desfăşurare a acestei ]
c-
[ operaţiuni se vor lua mă- 1
r suri pentru punerea la ;
L
r punct a parcului de auto- ¦
l vehicule. Prezentarea la re- -j
cenzare se va face în zile­
le stabilite.
Deţinătorii de auto- mo- '
to vehicule care şi-au ,
schimbat domiciliul în altă
localitate, sînt obligaţi să
se prezinte de urgenţă Ia
Direcţia Miliţiei regiunii
Hunedoara, secţia Inspecţia
auto şi circulaţie, anunţînd
noul domiciliu. Acest lucru
este necesar în vederea sta­
bilirii datei şi locului unde I
urmează a se prezenta Ia !j
recenzare. -j
Se recomandă a se lua ţ
măsuri de punerea la punct j . Răspundem ascultătorilor; 17.30
a cărţilor de identitate teh- ţ j Vechi melodii populare ; 17.50
nică, complectîndu-se cu -j Inovatori şi inovaţii; 18,05
rulajul km. parcursuri, cît j „Compozitorii cîntă pacea“ :
şi schimbarea agregatelor j 19.00 Din folclorul popoarelor;
ce poartă număr de serie, î 19.30 Teatru la microfon: Ti­
Nerespectarea celor ară- ^ tanic vals ; 21,00 Muzică uşoa­
tate mai sus atrage după si- -j ră ; 21,45 Muzică simfonică;
ne sancţiuni conîonn De- j 22.30 Din lirica ţărilor socialis­
creţului nr. 418/1958. te ; 22,40 Din cele mai cunos­
J cute canzonete.