Page 49 - 1960-03

Nr. 1624
Fiecare zi cîştigată înseamnă
o mare cantitate de produse
siderurgice peste plan
(Urmare din pag. l-a)
a construcţiilor industriale şi
sporirea productivităţii muncii,
este folosirea deplină a timpului
de lucru.
— Este un lucru obişnuit să
vezi pe cineva de la serviciile
direcţiei generale umblînd prin
oraş în scopuri personale în
timp ce trebuia să fie .la birou
sau pe teren — au spus mai
mulţi participanţi la discuţii.
Comitetul sindical şi Condu­
cerea întreprinderii au scăpat
difl Vedere această problemă.
Ele n-au controlat îndeaproape
felul în care este folosit timpul
de lucru în cadrul serviciilor
centrale şi pe şantiere. Aşa se
face Că numeroşi ingineri, teh­
nicieni şi funcţionari se pre­
zentau dimineaţa la serviciu, a-
poi plecau în oraş pentru cum­
părături sau la plimbare. Pot
fi amintiţi în acest sens Paul
Micloşi şi Constantin Nedelou
de la direcţie, Ioan Nedelcu de
la grupul de şantiere construc­
ţii hr. 1, Nicodim Rotea de la
rtiontaj etc.
Au existat de asemenea ca­
zuri cînd oamenii erau pontaţi
fără a se prezenta la serviciu.
Meiania Petrică, de pildă-, de la
direcţia administrativă, a fost
pontată astfel timp de 4 zile. In
birourile serviciilor centrale se
purtau şi se poartă încă discu­
ţii nelegate de producţie. Şefii
de servicii se deplasează foarte
rar pe şantiere, lipsind condu­
cerile acestora de îndrumări
concrete, preţioase.
Pe şantiere se întîmplă dese­
ori ca, datorită lipse' de mate­
riale şi slabei organizări a mun­
cii. brigăzile să stea’ săptămîni
întregi fără lucru. Aşa s-a în-
tîmplat - la bateria a IlI-a de
cocs — lucrare predată cu mul­
tă întîrziere — unde în cursul
lunii august, nu mai puţin do
patrii brigăzi au stat degeaba.
Atît conducerea şantierului
ting. Lungii) cît şi comitetul
sindical au privit acest lucru
cu pasivitate, fără a întreprin­
de ceva.
Anul trecut, numărul absen­
ţelor nemotivate, transformate în
zile de muncă, echivalează cu
-m -
De 1 Mai
Cu trenul prieteniei la Moscova
Cu prilejul zilei de 1 Mai, Con­ participanţii la trenul prieteniei
siliul general A.R.L.U.S. orga­
nizează primul tren al prieteniei
pe anul 1960. Cei peste 300 de
oameni ai muncii din ţara
noastră care vor ‘pleca în
U.R.S.S,, vor vizita oraşele Mos­
cova, Kiev şi Leningrad.
In cele 10 zile de şedere e-
fectivă în Uniunea Sovietică,
<XXXXXXXXXJOCÖ«XX»aoCKXXXkX3ÜCOaXX)ÖtXX»ÖOOaÖÖ<»iööaoÖÖQiX>ß^
O fabrică de carne de porc
Sovhozul „Kievski“ 'din aşe­
zarea Bucea de lingă Kiev, este
o mare gospodărie specializată,
unde se practică îngrăşarea
porcinelor cu deşeuri ale indus­
triei alimentare. Deşi sovhozul
dispune de numai 400 hectare
de pămînt, el obţine o mare
producţie de carne de porc.
Anul trecut, în sovhoz au fost
Îngrăşate 30.544 de animale şi
s-a obţinut un spor de greuta­
te de peste 1.300 de tone. Sporul
mediu zilnic în greutate al a-
nimalelor a fost de 563 g., iar
consumul de furaje la 1 kg. de
spor de greutate s-a redus la
5,8 unităţi nutritive. Preţul de
cost al unei tone a fost de 5.500
de ruble.
Mecanismele înlocuiesc
omul
Colectivul sovhozului „Kiev­
ski“ a mecanizat una din lu­
crările care necesită cel mai
mare volum de muncă —< pre­
pararea şi distribuirea nutre­
ţurilor.
Cel mai înalt nivel de meca­
nizare a fost realizat în secto­
rul „lastremşcina“ — cel mai
mare din sovhoz. Acolo a fost
construită o secţie de preparare
a nutreţurilor, a Cărei produc­
ţie este destinată unui număr
de 4.000-^-5.000 de porcine. Cum
se prezintă această secţie ?
In partea exterioară, fronta­
lă, a unei mari clădiri diri Că­
rămidă s-a construit un şopron
sub care s-au amenajat un si­
loz pentru nutreţuri concentra-
timpul necesar construirii unui
bloc cu 24 apartamente.
Dat fiind toate acestea, este
pe deplin explicabilă nerealiza-
rea productivităţii muncii şi în-
tîrzierea dării în folosinţă a u-
nor lucrări importante.
Conferinţa sindicală a stabi­
lit ca sarcină pentru noul comi­
tet sindical studierea îndea­
proape a felului în care este fo­
losit timpul de lucru în birouri
şi pe şantiere. împreună cu con­
ducerea întreprinderii, va trebui
să ia măsuri severe acolo unde
este cazul. Dacă unele servicii
dispun de personal mai mult
'decît e necesar, o parte din el
să fie transferat îh alte munci,
acolo unde se simte nevoie. Co­
mitetele sindicale de secţie şi
conducerile grupurilor de şan­
tiere, trebuie să fie îndrumate
pentru executarea unui control
minuţios asupra felului cuim fo­
losesc salariaţii timpul de lucru.
Ele vor trebui să ia asemenea
măsuri de organizare a muncii
încît toate brigăzile să iife an­
trenate în muncă productivă, iar
cei ce se abat de la disciplina
muncii să fie traşi la răspun­
dere.
Pentru realizarea
angajamentelor
Recenta Gonferinţă regională
de partid a pus în faţa construc­
torilor de la I.G.S.H. sarcina de
a reduce continuu termenul de
dare în folosinţă a construcţiilor
industriale şi de a realiza cît
inai multe economii la preţul
de cost;
Anul acesta, constructorii de
la I.C.S.H; vor trebui să dea în
folosinţa siderurgiştilor noi o-
biective industriale printre care
bateria a IV-a de cocs, distile­
ria de gudroane. cuptoarele Mar­
tin nr. 4 şi 5 de la O.S.M. nr.
2. turnătoria de lingotiere din
Gălan, 700 apartamente ş. a. Ei
s-au angajat să reducă terme­
nul de executare la Uri fiUfflăf de
15 obiective industriale cu 450
de zile, să realizeze economii la
preţul de cost în valoare de 6.5
milioane lei şi să construiască
la fiecare 24 blocuri uh bloc
vor avea posibilitatea să cu­
noască mai îndeaproape pe con­
structorii comunismului şi vor
stabili cu ei noi legături de
prietenie.
In regiunea noastră, înscrie­
rile la această excursie colec­
tivă se fac de către Consiliul re­
gional A.R.L.U.S. pînă la data
de 24 imartie a.c.
Ieftină
îngrăşarea porcinelor
cu deşeuri alimentare
te şi o gură de încărcare pen­
tru bulborădâcinoase, care se
adaugă la deşeurile alimentare.
Partea cu un singur etaj a clă­
dirii este divizată în două sec­
toare în care sînt instalate ma­
şinile şi utilajele. Prin primul
sector trece fluxul de nutreţuri
concentrate, iar prin cel de-al
doilea trec bulborădăcinoasele.
Partea cu trei etaje a clădirii
este destinată preparării nu­
treţurilor. Tot acolo, In secţie,
a fost montat cazanul genera­
torului de abur. Secţia este pre­
văzută cu un sistem de ventila­
ţie prin refulare şi aspiraţie.
La scurgerea apelor uzate, re­
zultate din spălarea bulborădă-
cinoaselor, serveşte sistemul de
canalizare prin gravitaţie, co­
mun pentru fermă, la care este
racordată şi secţia de preparare
a nutreţurilor. Această canali­
zare a fost concepută In mod
foarte ingenios — pentru insta­
larea ei s-a folosit relieful re­
giunii.
Deşi secţia este mare, acolo
lucrează numai doi oameni —
Stepan lakubenko şi Eiotr Ga-
luşka. Unul este de serviciu la
pupitrul de comandă, iar celă­
lalt menţine dăldurâ în caza­
nul generatorului de abur şi,
în caz de nevoie, îl ajută pe
ÖRUMÜL SfOriiAUSMÜLV)
MEEEatmsBBEssamtmaBBBBEao aasOTaBnsaBsamgg t
din materiale şi manoperă eco­
nomisite. .
Pentru ca sarcina trasată de
Conferinţa regională de partid
şi angajamentele ce şi le-aii
luat să prindă viaţă, munca sin­
dicală va trebui mult îmbunătă­
ţită. Noul comitet sindical al
întreprinderii, în colaborare cu
conducerea întreprinderii, sub
îndrumarea comitetului de partid tul transformatorului şi a s ti­
va trebui să, ia din timp măsuri
de înlăturare a lipsurilor sem­
nalate în conferinţă. Gomitetele
sindicale de secţie, îndrumate de
birourile organizaţiilor de bază,
trebuie să sprijine concret mun­
ca sindicală de pe şantiere-, pen­
tru organizarea cît mai judicioa­
să a întrecerii socialiste, pentru
organizarea consfătuirilor de Balomirul; aşezat pe valea cu
producţie şi imprimarea unui acelaşi nume, e un sat mic şi
înalt simţ 'de răspundere pe-rso
naiului tehnico-ingineresc, mai
ştrilor, şefilor de echipă şi tutu
ror salariaţilor.
Comitetul sindical şi' condu
Cerea' întreprinderii vor trebui Pîrvănescu, lucrurile s-au
să se ocupe de asemenea de re
zolvarea cît mai grabnică a pro
blemei calificării de noi cadre,
ceea ce va duce la folosirea
mai raţională a utilajelor, si la
îmbunătăţirea în general a După ce echipa de teatru a
muncii.
Reducînd termenele de dare
în folosinţă a noilor agregate,
constructorii de la I.G.S.H. vor
da un sprijin preţios siderur­
giştilor în lupta pentru sporirea lele trecute, a fost prezentat un
producţiei de metal. Ei trebuie program nou artistic cu piesa
să fie conştienţi de faptul că „Cremenea le ştie pe toate“.
fiecare zi cîştigată, înseamnă o
mare cantitate de produse si­
derurgice peste plan.
Schirnbul condus de tov. Ale xandru Cîra de la laitiinorul de 650
mm. C. S. Hunedoara şi-a depăşit planul de producţie pe luna fe­
bruarie cu 4 la sută. Acest Iticfu se datorează în bună măsură şi maistru­
lui electrician loan Birthelmer, pe care-1 prezentăm în clişeul nostru.
primul. Aceşti doi oameni reu­
şesc fără să depună eforturi
deosebite să prepare nutreţ
pentru 4.000 de porcine. Pen­
tru a măcina o asemenea ma­
să de nutreţuri, pentru a o
Sfărîma, mărunţi, fierbe, încălzi
şi amesteca în doze necesare,
ar fi fost nevoie de cel puţin
20 de oameni. Or, acolo numai
doi oameni fac faţă acestor
sarcini, folosind un sistem de
transportoare.
Electrocarul
este un bun ajutor
Pînă nu de mult, distribuirea
nutreţurilor constituia un „loc
îngust“ în sovhoz. Nutreţurile
erau aduse în cocinile de porci
cu vagonete, care erau depla­
sate în mod manual. Nutreţu-
riile erau descărcate din vago­
nete cu găleţi, ceea ce necesita
un mare volum de muncă şi
mult timp.
Dar şi această problemă a
fost soluţionată. A fost pus în
circulaţie un electrocar pe şine
pe care a fost montată o ladă
cu o capacitate de 3 tone. In
pereţii.laterali, ai lăzii, pe am­ basculante, şi acolo a fost folo­
bele părţi, au fost amenajate
guri de încărcare care se în­
chid cu clape cu ajutorul unor
pîrghli. De gurile de încărcare
au fost fixate scocuri metalice
aspiratoare şi coborîtoare pe
care nutreţurile sînt transpor­
tate sub acţiunea gravitaţiei di­
rect în troace.
In aceste condiţii un singur
Din comuna
Sîntâmâria
Orlea
Electrifidă satul
Locuitorii satului Bărăşti au
hotărit ca pHn contribuţie Vo­
luntară să-şi electrifice satul,
făcind un racord la linia de
înaltă tensiune. Lucrările sînt
destul de avansate şi .ele con­
stau în tăiatul din pădure, tran­
sportul şi plantatul stîlpilor,
montarea izolatorilor, procura­
mei necesare etc.
Din devizul de 104.000 lei au
fost realizate pînă acum lucrări
în laldăfe de circa 76.000 lei.
Un nou program
artistic
înainte vreme, aici, activitatea
cultural-artistică era slabă.
De la venirea in sat, ca învă­
ţătoare, a utemisteif Eugenia
schimbat şi acum, periodic, ba-
lomirenii sînt spectatorii unor
frumoase programe artistice da­
te de propria lor echipă.
debutat la faza intercomunală
cu comedia „tovarăşul referent
principal“, a fost pusă în sce­
nă o nouă piesă. In una din zi­
P. FÂRCAŞIU
corespondent
m-
om distribuie nutreţurile pentfU
AMD de pbfcine.
Pe o cale cu şine de ecarta-
riient îngust, Ivan Dmitrievici
Davidenko, distribuitorul de nu­
treţuri. aduce electrocarul în
secţie, spre rnalaxorul de nutre­
ţuri. Pe baza unei dispoziţii de
la pupitrul de Comandă, ma­
laxorul de nutreţuri se răstoar­
nă şi nutreţul ajunge fără aju­
torul cuiva în lada electrocaru­
lui. In cocina de porci, Daviden­
ko se opreşte în faţa primelor
secţii aşezate de ambele părţi
ale unui coridor. Fără să co­
boare de pe electrocar, el apa­
să pe pîrghii şi coboară scocu­
rile iri poziţia de lucru, iar apoi
apasă pe alte pîrghii şi ridică
clapele. Nutreţul din ladă trece
prin gurile de încărcare pe sco­
curi în troafie.
Distribuirea nutreţurilor în
cocina de porci durează 15—20
de minute.
In sovhoz lucrează şi îngriji­
toare de porci — una singură
la 800 de porcine. îngrijitoarele
curăţă şi spală încăperile. Dar
şi majoritatea acestor lucrări
sînt mecanizate. încăperile sînt
curăţate de gunoi cu ajutorul
unui tfactor şi al unui bul­
dozer, cu care gunoiul este în­
cărcat direct în autocamioane
sit în mod ingenios relieful re­
giunii.
In sectorul „lastremşcina“ lu­
crează Opt oameni a căror mun­
că este direct legată de îngri­
jirea porcinelor : doi muncitori
de la secţia de nutreţuri, un
distribuitor de nutreţuri şi cinci
îngrijitoare de porci. Fiecare
dintro ei lucrează cel mult opt
ore p6 zi, iar munca lor nu ne­
cesită un mare efort fizic. In
schimb, productivitatea muncii
SPOR
f o t b a l Categoria Á
lOMUIP’A 113! E T A P E
Duminică s-a disputat cea
de-a 13-a etapă a categoriei A
la fotbal. Trei din cele şase în-
ttlniri disputate duminică s-au
terminat CU Victoria echipelor
gazde (C.C.A., U.T.A., şi Ştiinţa),
Una Cu victoria echipei oaspe
(Farul), târ două întilniri s-au
terminat l'ă egalitate. SCOfUrile
strlnse (cu excepţia Celui de la
Cluj), denotă buna pregătire
a echipelor ndastre fruntaşe,
precum şi hatârirea lor de a o-
cupa în clasament un 10c Cît
mai bun.
Şi după această etapă, în cla­
sament continuă să conducă
C.C.A., cate s-a distanţat cu un
punct faţă de ă doua clasată,
Steagul roşu — singura echipă
Care n-a sUferit nici o înfrînge­
re în cCle 13 etape ale campio­
natului categoriei A la fotbal.
In clasament au avut loc două
"schim băriFătul a trecut pe
lociil 3 (ocupat pînă acum de
Dinamo Dăcău), iar ştiinţa
Cluj a saltat pe locul 6 (ocupat
plnă acum de Petrolul).
REZULTATELE
C.Î3.A. - Petrolul i- 0 (0-0) ;
Progresul — Farul 1—2 (0—1) :
Dinamo Bacău — Steagul roşu
1-1 (1-1)1
U-.T.A. - Rapid 2-1 (0-1) ;
Minerul — Dinatno Bucureşti
2-2 (2-1) ;
Ştiinţa - -Jitii 3-1 (1-0).
CLASAMENTUL
1; G.G.A. 13 10 0 3 31:15 20
2. Steagul roşu 13 6 7 Ú 29:17 19
3. Farul 13 7 3 3 23:16 17
4. Dinairitj Bacii! 13 6 4 3 21:14 16
5. U.T.A. iâ 6 3 4 14:14 15
6. Ştiinţa 13 4 5 4 19:23 13
7. Petrolul 13 4 4 5 21:17 12
8. Dinair.o Buc. 13 2 7 4 11:14 11
9. Rapid 13 3 3 7 16:18 9
10. Progresul 13 3 3 7 17:20 9
11. Mineriţi 13 2 4 7 14:27 8
(2. .liul 13 2 3 3 ti:32 7
ETAPA VIITOARE
Ştiinţa Cluj -^=i Farul Con­
stanţa : Minerul LUpeni — Jiul
Petroşani: U.T. Arad — Stea­
gul roşu Oraşul Stălin; Rapid
Bucureşti — Progresul Bucu­ tul régional de fotbal — und din celé tirea tehnică ş i .tactică. In prezent, an­
reşti ; Dinamo Bacău — Petro­ mai populare 'c'ompetifii spoHide — işi trenorii sînt preocupaţi de calitatea fo­
lul Ploeşti; C.C.A. — Dinamo
Bucureşti.
- î-O—-
La un pas de
v ic to rie
Meciul dintre Minerul Ltiperii tuiesc cele dohă Serii, s-au pregătit
şi Dinârtio Bucureşti a început cu intensitate. Antrenorii du stăruit la
în nota de dominate a dinamo- • început asupra pregătirii fizice o jucă-
lor este mai mare decît în alte
numeroase gospodării. In anul
trecut, în acest sector au fost
îngrăşate 12.493 porcine şi s-a
obţinut Un spor de greutate de
595,3 tone.
Cum se efectuează
îngrăşatea
«•#
Pentru îngrăşarea porcinelor,
sovhozul foloseşte nutreţuri su­
culente şi verzi din producţia
proprie, deşeurile industriei ali­
mentare borhotul de cartofi, ze­
rul de lapte, deşeuri de la aba­
toare şi din industria peşte­
lui, concentrate obţinute pe ba­
ză de comenzi — deşeuri cerea­
liere, tăriţe. nutreţuri combi­
nate.
lAnimalele aduse în sovhoz
sînt clasificate după greutatea
vie, după vîrstă şi nivelul de
îngrăşare, iar abia după aceasta
sînt adăpostite în cocine. Por­
cinele rămîn la îngrăşat timp
de 90—95 de zile. Primele 40—
50 de zile reprezintă perioada
de pregătire, iar în restul tim­
pului are loc îngrăşarea inten­
să. Încă acum cîţiva ani, gos­
podăria a trecut de la hrănirea
de trei ori pe zi la hrănirea
de două ori, după care s-a îm­
bunătăţit regimul de întreţinere
al animalelor.
Prima hranire şi adăpare, cu­
răţirea şi spălarea troacelor,
curăţenia în încăperi se fac de
la orele 6 Ia ora 1 0 ; a doua
hrănire, spălarea şi Curăţenia
— între orele 18 şi 2 2 .
Nutreţul nu se distribuie în-
tr-o repriză, ci în 2—,3 reprize
în raţii mici. Aceasta contribuie
viştlfor. După puţin timp însă
Minerul a preluat iniţiativa şi
a asaltat continuu poarta apă­
rată de Uţtt. In această perioa­
dă Minerul a ratat, prin Pali
şi Crăiniceanu, mai multe oca­
zii de a deschide Scorii!.
Iată fazele mai importante
ale jocului: In min. 12 Crăini­
ceanu depăşeşte apărarea dina-
moVistă şi înscrie imparabil de
la 16 rit: 1—0. In miri. 20 Crăi-
niceanu, lansat de LeaheVici, ra­
tează. în miri. 21 fine înscrie
pe lîngă K iss: 1—1. In min.
31 Pali pasează lui Leaheviei,
Panaiit luftează şi Mileat atent,
înscrie t 2—1.
Iri repriza secundă, Minerul
practică de la început un joc
rapid. In min. 58 Sima ratea­
ză o mare ocazie. In min. 64,
Ia un contraatac al dinamoViş-
tilor, Semeriescu egalează : 2—2.
Pînă lă sfîtşitul întîlHIHi sco­
rul rămîne neschimbat.
De remarcat că uneori jocul
prestat de dinamovişti a depăşit
limitele sportivităţii fără însă
ca arbitrul Z. Drăgii ici (Con­
stanţa) să intervină. Acestuia
i se mai poate imputa şi faptul
că nu a sancţionat faultul co­
mis în careu de Anghel Vasile
asupfa Iui Crăiniceanu şi că a
anulat un gol, perfect valabil,
înscris de Crăiniceanu.
Au jucat formaţiile: MINE­
RUL • Kiss-Pfev, Kersstes- Szo-
ke, Mihai-Pall, Sima, Leaheviei,
Milea, Crăiniceanu.
DINAMO : Utu-Călinoiu, Pa-
nait, Alex. Vasile-Motrcc, Dră-
gomir-Ânghei Vasile, Varga, fi­
ne I, Eftimie, Semenescu.
N. ROVENŢA şi I. CIORTEA
corespondenţi
Înaintea returului campionatului
regional de fotbal
Duminică, 20 martie á.c., campiona­ {orilor, apoi au pus accent pe pregă­
reia actiditdlea. Mii de iuoiîori
¦di sportului cu baldhui rotund se bot
îndrepta duM nitâ după-amlhzâ Sftti
stadioanele pe cdre se vor iie'sfâsufa
întrecerile dintre echipele care activea­ letudrea campionatului, s-au organizai
ză iii acest campionat.
fit vederea reluării campionatului avui loc şi . duminică, 13 martie a.c.
regional de fotbal, echipele care alcă­ In numărul nostru de miine, vom pu­
la1 consuMatëa nutreţurilor
cu o poftă mai mare, fără res­
turi.
Raţia este complectată cu Vi­
tamine : în perioada de primă­
vară şi vară cu tot felul de
verdeţuri, toamna —• cu masă
verde de secară însămânţată
timpuriu, iar iarna — cu po­
rumb şi lupin însilozat.
Cfmp liber pentru
iniţiativă
Utilajele utilizate în sovho­
zul „Kievski“ au fost elaborate,
construite şi introduse chiar de
lucrătorii sovhozului, cu propriu
le lor forţe. Şi acest lucru nu
este de mirare. Colectivul sov­
hozului munceşte cu mult avînt,
spiritul de iniţiativă este larg
sprijinit dacă cineva are o pro­
punere, a găsit o îmbunătăţire,
se .duce la şeful de sector, la
zootehnistul şef, la director, şi
este sigur că va găsi sprijin,
că va fi ajutat la aplicarea pro­
punerii.
In sovhoz nu există fluctua­
ţia de cadre. Şi acest lucru nu
este întîmplător. Acolo grija
pentru oameni constituie o pre­
ocupare permanentă. Au fost
construite străzi întregi cu case
bine amenajate de cîte două a-
partamente. S-a construit un
palat al culturii, este pe termi­
nate un local cu trei etaje pen­
tru şcoala medie, sînt în curs
de construcţie grădiniţe de Co­
pii, un magazin, o baie; in faţa
fiecărei locuinţe s-au amenajat
mici grădini cu flori şi pomi
fructiferi.
După cum am mai arătat,
sovhozul fiţi dispune deolt de
400 hectare pămînt. Iar terenu-
Pag. 3
Schi
Comisia raiohaiâ de schi
Petroşani a organizat firi cursul
zilei de duminică, pe piftiile de
la cabana Parîhgul, un concurs
de schi, la care au participat 30
de concurenţi reprezentînd 0 a-
sociaţii sportive din raion. în­
trecerile s-au desfăşurat la pro­
bele de slalom Uriaş şi coborire
seniori îşi jurtiori. La proba de
slalom uriaş seniori, cele mai
bune rezultate au fost obţinu­
te de concurenţii Mihai Doro­
banţ (Ştiinţa Petroşani) şi
Ionel Ihel (MinCrlil Petrila). La
aceeâşi probă rezervată junio­
rilor, pe primele locuri s-au
clasat Dumitru Mucenic (Cen­
trul de schi Lonea) şi Dan Mu­
cenic (Parîngul Petroşani). La
proba de cobbrire seniori, pe
firimui loc s-a Clasat Ionel Inel
(Minerul Petriiaj, iar la juniori
Dumitru Mucenic (Centrul de
schi Lonea).
Ş ah
In ajunul competiţiei în sala1
de mese a cabanei Parîngul s-â
desfăşurat uil concti'rs de şah'.
La acest c'oncurs ău participat
10 sportivi din cadrul raionului.
Pe primul ioc s-a clasat, strun­
garul Ioan Ghiriac de la URUM
Petroşani.
Rugbi
Duminică; pe stadionul „Jiul“
din Petroşani, echipa de rugbi
;,Ştjinţa“ Petroşani a susţinut
primul său joc în cadrul cate­
goriei A în compania echipei
Ştiitlţa Timişoara, jocul s-a sol­
dat cu o victorie bine meritată
a studenţilor din Petroşani, care
au dispus de studenţii din Ti­
mişoara cu scorul de 3—0
(0—0), pu-ncte înscrise de Mă-
t'eescu.
S. BALOIU
corespondent
cului pe cdre-l prestează echipele lor,
de jocul in ansamblu al echipelor. Pen­
tru verificarea capacităţii de luptă a
echipelor şl a pregătirii lor, înainte de
ineciuri amicale, Asemenea meciuri au
blica aspecte de la intilnirile amicale
ale echipelor diil campionatul regional
de fotbal.
>OCXIOOOOtK3QOOGOO(X3C?OCÔÔG
rilé silit sărace — iri majorita-
te nisipoase. Totuşi, şi aceste
terenuri sărace devin bogate —
ele sînt tot mai mult fertilizate
an de ari. iată şi unele cifre:
in 1950 s-au recoltat cîte 13
tone cartofi la hectar, în 1957
— 21,3 tone, iar în 1959
24 de tone. Recolta de masă
verde de porumb a crescut 'de
la 31,3 tone la peste 50 de tone.
Recolta de sfeclă furajeră a a-
tins 120,7 tone la! hectar.
Slnt practicate pe scară' lar­
gă însămînţărlle în rîriduri de­
se. Paralel cu porumbul, Ie sea­
mănă şi dovleac. De pe acelaşi
ogor se recoltează atît porUrfib
cît şi 30—40 tone de dovlead
Păimîntul este folosit' în îno'd
raţional, cu spirit gospodăresc.
In august se seamănă secară,
în octombrie ea1 este secerată,
iar în anul viitor, în mai ea
este secerată din nou, apoi se
încorporează gunoiul şi se să­
desc cartofii. In decurs de un
an la fiecare hectar de pe a-
ceeaşi suprafaţă s-au obţinut
25 tone de masă verde şi pînă
la 18 tone cartofi.
Planurile sovhozului
Lucrătorii sovhozului trebuie
să facă faţă în acest an unor
sarcini mari. Ei intenţionează
nu numai să sporească produc­
ţia de carne de porC, tei şi să'
ridice în continuare producti­
vitatea muncii şi să reducă pre­
ţul de cost al producţiei. In anul
trecut se consumau 12 om-ore
la un spor de greutate la por­
cine de 100 de k g .; acest colec­
tiv nu prea numeros, dar foarte
închegat al celui mai mare sec­
tor — „lastremşcina“ — şi-a
luat angajamentul de a reduce
acest consuia la 7 om-ore.