Page 50 - 1960-03

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1624

Pag. 4 E kfflB S

Sindicatele americane se alătură juixurieXe sJLuú • «uiiuruelß slini • xtliurieXe şUri • juliimete ştiri
politicii de slăbire

a încordării internationale

NEW YORK (Agerpres). blicat în revista sindicală „Ford Sindicatului lucrătorilor din a-

Abordarea unei politici pozi­ Faots“ un articol în care subli­ batoare şl măcelării.
tive îndreptate spre slăbirea în­ niază rolul sindicatelor în lupta Lupta pentru pace în rîndul In R. P. Albania

S-a încheiat conferinţa partizanilor păciicordării în relaţiile internaţio­ pentru pace. „Mişcarea sindi­ maselor sindicale nu are însă
cală, scrie el, trebuie să mear­ un drum neted. Conducători ai
nale începe a fi cerută cu mai gă în pas cu istoria şi să con­ AFL-CIO în frunte cu Meany, din ţările Americii Latine Şcoli pentru
multă fermitate de o serie de stituie o parte integrantă a ei“. temîndu-se să nu se compromită calificarea tinerilor
conducători sindicali din Statele Stelatto propune schimburi de prin luarea unei atitudini făţişe HAVANA (Agerpres). — La pactele existente care limitează privire Ia interzicerea tuturor
delegaţii sindicale între S.U.A. potrivnice păcii, recurg acum la Havana şi-a încheiat lucrările suveranitatea popoarelor Ame­ experienţelor atomice. muncitori
Unite. Este un fenomen nou în si U.R.S.S. o serie de manevre diversionis­ conferinţa partizanilor păcii din ricii Latine. Ea condamnă de
lupta pentru pace din această te. Printre acestea se numără ţările Americii Latine. La lu­ asemenea Organizaţia statelor Participanţii la conferinţă au Dezvoltarea continuă a eco­
ţară unde pînă recent, în con­ De un larg ecou se bucură în crările conferinţei, care au du­ americane care se află sub stă- adresat o scrisoare primului mi­ nomiei R. P. Albania necesitînd
ducerea sindicatelor cuvîntul a- S.U.A. broşura editată de Sin­ hotărîrea de a convoca la Was­ rat trei zile, a participat o de­ pînirea forţelor imperialiste, ne- nistru al Cubei, Fidel Castro, un număr crescînd de muncitori
parţinea doar partizanilor răz­ dicatul unit al muncitorilor din hington la 19 şi 20 aprilie o legaţie a Consiliului Mondial al fiind în stare să rezolve în mod în care, exprimînd admiraţia calificaţi, în întreaga ţară au
industria electrotehnică şi radio, Păcii. După ce au discutat pro­ just problemele popoarelor A- pentru faptele eroice ale popo­ fost create şcoli de calificare
boiului rece. sindicat care numără 150.000 de conferinţă proclamată oficial: blemele luptei pentru pace, li­ mericii Latine. rului cuban, declară că în pre­ unde tinerii muncitori îşi pot
La recenta conferinţă de la membri, şi care cheamă la or- „Lupta pentru pace şi libertate". bertate, independenţă în Ameri­ zent sprijinirea revoluţiei cuba- însuşi diferite profesiuni urmînd
ganizarea unei campanii sindi- Ziarul „Worker“ avertizează însă ca Latină şi în întreaga lume, Rezoluţia generală subliniază ne constituie în ţările Americii cursuri fără a-şi întrerupe mun­
San Francisco convocată de caţe mai active în problema pă- participanţii la conferinţă au în încheiere că în ultimul timp Latine o importantă parte com­ ca în producţie. Numai în cursul
Consiliul sindicatelor, deşi pe cii. Alături de revendicări cu că, dată fiind atitudinea de pînă adoptat o serie de documente. s-a conturat o slăbire a încor­ ponentă a luptei pentru pace, ultimilor nouă ani şcolile profe­
caracter economic şi politic in- acum a lui Meany, care nu pier­ dării internaţionale, însă duş­ libertate şi independenţă na­ sionale au calificat aproape
listele cu problemele în discuţie tem, broşura se ocupă de pro­ de nici un prilej de a se deda In rezoluţia generală se su­ manii păcii caută din nou să ţională. 85.000 de muncitori, dintre care
nu figura problema păcii, ea a blema păcii şi subliniază nece­ la provocări împotriva ţărilor bliniază că lupta popoarelor a- înrăutăţească situaţia. Aceasta 25.000 muncitori industriali.
sitatea ca în S.U.A. să se stu­ lagărului socialist şi a sprijini mericane pentru obţinerea in­ obligă pe partizanii păcii din Participanţii la conferinţă au
fost înscrisă în mod special de dieze măsuri pentru trecerea la cursa înarmărilor, această con­ dependenţei naţionale şi suvera­ America Latină să lupte şi mai adoptat o serie de alte docu­ Pentru a satisface nevoile
marea majoritate a participanţi- o economie paşnică. De aseme­ ferinţă nu promit.“ nimic bun nităţii constituie o contribuţie energic pentru întărirea păcii mente .în care declară că sînt proprii de muncitori calificaţi
lor la conferinţă. nea se aprobă schimbul de vi­ pentru cauza păcii. de seamă la cauza păcii gene­ în întreaga lume. solidari cu popoarele care luptă
zite la nivel înalt între S.U.A. pentru libertate şi independen­
Pe baza remarcilor făcute de şi U.R.S.S. şi se declară că ac­ Si faptul că printre principa­ ţă, împotriva regimurilor dicta­
participanţi a reieşit că ei con­ tualele tendinţe spre pace oglin­ lii invitaţi la conferinţă se nu­
sideră pacea ca prima problemă desc un punct de vedere susţi­ mără fostul preşedint“ Harrv
de care trebuie să se preocupe Truman şi generalul Maxwell
muncitorii americani. Tavlor apărători înverşunaţii ai
războiului rece, nu este lipsit
Un fruntaş sindical ca Emil
Mazcy. secretar trezorier al Sin­
dicatului unit al muncitorilor
din industria, de automobile şi

avioane, a declarat într-o cuvîn- nut în mod consecvent de sin­ de semnificaţie. In cercurile rale. Participanţii la conferin­ Partizanii păcii din ţările A- toriale, împotriva persecutării numeroase instituţii economice
tare rostită Ia un miting la Chi­ dicat şi membrii lui. muncitoreşti din S.U.A. se ex­ ţă s-au pronunţat în mod ferm mericii Latine au adresat con­ partizanilor păcii din numeroa­ de stat au înfiinţat şi conduc
cago că trebuie să se pună ca­ primă speranţa că adevăraţii în favoarea dezarmării genera­ ferinţei de la Geneva a celor se ţări ale Americii Latine şi şcoli profesionale la care durata
păt experienţelor cu arma nucle­ Printre iniţiatorii Comitetului sprijinitori ai păcii şi libertăţii le şi totale. Dezarmarea gene­ trei puteri In problema încetării din Germania occidentală, con­ cursurilor este de maximum doi
ară şi s-a pronunţat pentru de­ american de luptă pentru o po­ vor reuşj să se facă auziţi la rală, se arată în rezoluţie, va experienţelor cu arma nuclea­ damnă manevrele duşmanilor ani. Toţi elevii studiază gratuit.
zarmarea generală şi stabilirea litică nucleară sănătoasă se a- conferinţă, deoarece Meany şi a- aduce mari foloase popoarelor ră o telegramă în care arată păcii, în special planurile Ger­ Anual aceste şcoli sînt absol­
de relaţii diplomatice între flă şi conducătorii a două mari depţii săi nu pot totuşi să frî- Americii Latine. necesitatea realizării cît mai maniei occidentale de a-şi crea vite de circa 2.000 de muncitori.
S. U. A. şi R. P. Chineză. Carlo sindicate din AFL-CIO, Knight, neze dezvoltarea tendinţelor spre
Stelatto. preşedintele organiza­ preşedintele Sindicatului munci­ pace din mişcarea sindicală a- Reprezentanţii luptătorilor grabnice a unei înţelegeri cu baze pe teritoriul Spaniei.
mericană. Harry Bridges, preşe­ pentru pace din ţările Ameri­
ţiei de la Uzinele Ford a Sin­ torilor din industria petrolului, cii Latine, acordînd o mare a- --------------------- SS3S5''-----------------
dicatului unit al muncitorilor din dintele Sindicatului muncitorilor
industria de automobile, a pu­ chimică şi atomică, şi Patrick portuari şi de Ia antrepozite,

German, secretar trezorier al

scrie în ziarul ..Dîspatcher“ : tenţie apropiatei conferinţe la

Scopul vizitei lui Adenauer „Nu există altă soluţie în a- nivel înalt, au adoptat hotărî- Represiunile fasciste din Spania Greva tipografilor
în Statele Unite fară de aceea a contactelor şi rea de a mobiliza opinia publi­ din Atena
îmbunătăţirii înţelegerii recipro­ că din ţările lor la lupta pen­
BONN (Agerpres). La 12 mar­ mat de pildă că „coexistenţa ce. In ciuda protestelor si stri­ tru ca această conferinţă isto­ NEW YORK (Agerpres) nal, Ia 11 martie poliţia spa­ ATENA (Agerpres).
tie cancelarul vest-german, paşnică a popoarelor este o ilu­ gătelor fui Meany, trebuie să ne rică să justifice speranţele pu­ TASS transm ite: niolă a arestat la Bilbao un De nouă zile în capitala Gre­
Konrad Adenauer, a plecat în zie care, din nefericire, este aşteptăm ca în viitoarele luni se în ea de întreaga omenire. mare grup de studenţi şi un ciei nu apare nici un ziar din
Statele Unite, de unde, ulterior, prea larg răspîndită“. In repe­ să ia amploare contactele şi în­ In Spania nu contenesc re­ profesor universitar pentru că
va pleca spre Japonia. Aceas­ tate rînduri cancelarul s-a pro­ ţelegerea reciprocă“. Rezoluţia generală condamnă presiunile împotriva forţelor de­
tă vizită prezintă un interes nunţat împotriva slăbirii conti­ mocratice. După cum anunţă a-
Procesul de la Düsseldorf
destul de mare ţinînd seama nue a încordării internaţionale cauza grevei tipografilor, cărora
de starea de spirit şi de vede­ şi a pledat pentru continuarea continuă gentia United Press Internatio­ au participat la o grevă. li s-au alăturat ziariştii de la

rile cancelarului, precum şi de războiului rece. „Adenauer, scria DÜSSELDORF (Agerpres). — acuzare, potrivit cărora Comite- Frămîntări în partidul guvernamental din Japonia toate ziarele.
rolul la care pretinde el în so­ ziarul londonez „Daily Herald“, Au trecut patru luni de la da­ în legătură ou tratatul japono-american După cum transmite agenţia
luţionarea importantelor proble­ foloseşte orice posibilitate pen­ ta cind în urma dispoziţiei au­ tul vest-german al luptătorilor
me internaţionale. Aceasta cu tru a împiedica conferinţa la torităţilor de la Bonn, tribuna­ pentru pace, interzis ilegal de TOKlO (Agerpres). — TASS aduce amendamente tratatelor France Presse, sindicatul tipo­
atît mai mult cu cît de cele nivel înalt şi pentru a continua lul din Düsseldorf a început autorităţi, ar fi o organizaţie transm ite: Internaţionale pe care le exa­ grafilor din Atena a hotărit să
două părţi ale Atlanticului nu se războiul rece“. procesul ruşinos împotriva unui comunistă camuflată şi că acti­ continue greva, începută la 4
face un secret din faptul că grup de fruntaşi ai mişcării pen­ vitatea comuniştilor din mişca­ După cum relatează ziarul ja minează. martie, atît timp cît patronii de
vizita lui Adenauer în Statele După cum se vede, de data tru apărarea păcii din Germa­ rea vestgernîană a partizanilor ponez „Mainiţi", în partidul de Cea mai mare nelinişte a pro­ ziare nu vor respecta prevede­
Unite este legată, în primul aceasta cancelarul intenţio­ nia occidentală. întreaga desfă­ păcii ar fi îndreptată spre răs­ guvemămînt liberal-democrat si­ rile contractului colectiv.
rînd, de pregătirile în vederea nează să încerce din nou să şurare a procesului a arătat în turnarea actualei orînduiri din tuaţia continuă să se agraveze. vocat-o în partidul de guvernă-
conferinţei la nivel înalt care complice situaţia. Ziarele ame­ mod convingător că acuzaţiile Germania occidentală. mînt cererea grupării Isibasi de Majorarea chiriilor
va avea Ioc în mai. ricane şi vest-ger'mane scriu că aduse luptătorilor vestgermani Acum cînd Klşi şi adepţii săi a se normaliza relaţiile Japo­
principalul ţel al vizitei Iui A- pentru pace sînt pe de-antre- Procuratura a declarat ca se grăbesc să treacă prin par­ niei cu Uniunea Sovietică şi cu în O landa *.
In Occident nimeni nu încear­ denauer în S.U.A. va fi să îm­ gul nefondate. fiind „activitate criminală anti­ lament noul tratat militar ja­ China. Isibasi, scrie ziarul „San-
că să afirme că vizita cancela­ piedice soluţionarea problemei statală“ critica făcută de luptă­ pono-american, Maţumura, frun­ kei", a criticat pînă acum în HAGA (Agerpres).
rului este o urmare a grijii pen­ Berlinului la conferinţa la ni­ In şedinţele din 10 şi 11 mar­ torii vest-germani pentru pace taş al acestui partid, şi grupa­ repetate rînduri actualul guvern Gea de-a doua cameră (inte­
tru crearea unei atmosfere fa­ vel înalt. „Conducătorul vest- tie, tribunalul a ascultat rechi­ la adresa politicii de reînarma- rea lui Isibasi, consideră că nu în problema relaţiilor cu China rioara) a parlamentului ©lan­
vorabile apropiatelor tratative german, scrie ziarul „Christian zitoriul procurorilor. Interven­ re a Germaniei occidentale şi este necesar să se dea dovadă şi Uniunea Sovietică, în proble­ dei a adoptat ou majoritate de
ale şefilor guvernelor marilor Science Monitor“, este neliniş­ ţiile lor au abundat în atacuri de înăbuşire ai libertăţilor de­ de atîta grabă în legătură cu ma revizuirii tratatului de secu­ voturi proiectul de lege cu pri­
puteri asupra celor mai impor­ tit de ceea ce se poate întîm- mocratice. ratificarea noului tratat de se­ ritate. De aceea, arată „San- vire la mărirea chiriilor cu 20
tante şi actuale probleme. pla la 16 mai, la Paris, la con­ grosolane calomnioase la adre­ curitate, arată ziarul. Kbno, kei", Kişi înclină să ia măsuri la sută, cu începere de la 1 a-
ferinţa la nivel înalt unde el sa luptătorilor vCstgermani După părerea procuraturii cea membru influent al partidului, Ierme în legătură cu Isibasi, prilie. împotriva măririi chirii­
Atitudinea negativă a lui A- nu va participa“. Adenauer, con­ pentru pace, la adresa Republi­ mai primejdioasă a fost activi­ cere ca parlamentul, căruia î-a mergînd pînă Ia excluderea lui lor au votat fracţiunile Partidu­
denauer faţă de ideea coexisten­ tinuă ziarul, „este ferm hotărit“ cii Democrate Germane şi a tatea membrilor Corisiliului fost prezentat tratatul de secu­ din partid. Potrivit postului de lui muncii, Partidului pacifist*
ţei paşnice şi a soluţionării pro­ să obţină de la Occident „tă­ Uniunii Sovietice. Mondial al Păcii, Erwin Eckert ritate japono-american, să poată radio Tokio, Kavaşlma, secreta­ socialist şi Partidului Comunist
blemelor internaţionale litigioa­ rie“ şi „neinduplecare“ in tra­ şi Walter Diehl. rul general al partidului de gu- din Olanda.
se pe calea tratativelor este bi­ tativele cu Uniunea Sovietică. Procurorii au repetat afirma­ năuer şi-a dat pe dată îeama vernămînt şi alţi conducători Noua mărire a chiriilor consti
ne cunoscută. Recent el a afir- ţiile nefondate şi dezminţite in Intre 22 şi 24 martie tribu­ că... e omul potrivit la locul po­ ai partidului consideră că tu ie o serioasă ofensivă împo
cursul procesului, din actul de nalul va asculta pledoariile apă­ trivit. In anul 1954, OberKinder dacă nu va li limitată ac­
rării. tivitatea lui Isibasi lupta frac-

Cine conduce noIitiGOGermaniei occidentale gresiuni'j împotriva Poloniei. ţionistă din partid va deveni şi
Ulterior, dl. Oberländer, îmbră­
cat în uniformă, ajunge condu- mai acută deoarece Isibasi a

Theodor Oberländer — asasin ieri, ministru revanşard astăzi cător politic al batalionului de este numit ministru federal pen­ lost în trecut preşedintele parti­ triva nivelului de trai al oame
teroare „Nachtigall“, care a co- tru persoanele strămutate (in dului şi şeful cabinetului.
După ce recent a devenit cu- cu orînduiri sociale şi politice hitleriştii pun mina pe putere în mis crime îngrozitoare împotri- prezent Departamentul expatria- nilor muncii din Olanda.

noscuta cirdăşia între guvernul diferite, deci cum se poate ca ~Germani'a „meri"tele“’ lui Ober­ va populaţiei paşnice a oraşului ţilor) şi consilier al cance’afu-
de la' Bonn şi cel al generalului guvernul Republicii Federale sovietic Lvov. iui Adenauer în problemele Râ-
Franco privind construirea pe Germane să nu ţină seama de länder sînt imediat recunoscute,
teritoriul Spaniei a unor baze cerinţele imperioase ale zilelor ...Era în noaptea de 29 spre săritului.
militare pentru armata revan­ noastre: destinderea încordării înmînîndu-i-se „Ordinul sînge- 30 iunie 1941. Batalionul „Nac­
şardă a Germaniei occidentale, lui“, distincţie care era purtată htigall“ pătrunde în oraşul Gît priveşte concepţiile actua­
după ce fapte evidente arată că, doar de Hitler, Goerîng, Goe- Lvov, dezlănţuind crime de un le ale lui Theodor Oberländer
sub masca construcţiei de de­ rar sadism şi cruzime. Au fost este suficient să amintim una
pozite pentru aprovizionarea internaţionale, înţelegerea şi co­ bels, Himmler... Membru al par­ ucişi într-o singură noapte su­ dintre recentele sale declaraţii :
N.A.T.O., autorităţile militare laborarea. Răspunsul la această te şi mii de oameni sovietici „Acolo, în Rusia, ne aşteaptă
vest-germane se străduiesc să întrebare nu e greu de' dat. Să tidului nazist cu carnetul nr. — fruntaşi ai intelectualităţii, pămîntuf. Acolo trebuie să prin­
creeze în ţările scandinave ba­ nu uităm că în ultimii ani, în 2.331.552, el este numit în anul cunoscuţi specialişti, activişti dem rădăcini. Acest lucru tre­
zele lor militare, un alt eveni­ R.F.G., tot mai mulţi criminali 1934 preşedinte ai Uniunii ger­ progresişti, mame, copii. Timp buie să-l inoculăm tineretului
ment petrecut de eurind arată de război „şi-au schimbat uni­ manilor din Răsărit, una dintre de 6 zile cît a rămas în oraşul nostru şi să-l pregătim pentru
intr-un mod convingător orien­ forma“. devenind, sub oblădui­ cele mai revanşarde organizaţii Lvov, detaşamentul condus de aceasta“. Orice comentariu este
tarea' reacţionară a politicii in­ rea guvernanţilor de la Bonn din timpul lui Hitler. In această Oberländer a comis numeroase de prisos: asasin şi criminal
terne şi externe vest-germane, ..figuri marcante“ ale vieţii po­ masacre dovediie prin documente ieri, ministru revanşard şi aţi-
r.ontrară atît intereselor poporu­ litice vest-germane. Numeroşi calitate şi sub masca inoiensivă aflate la dosare. Detaşamentul ţător la război astăzi.
lui german cît şi năzuinţelor o- (foarte mulţi chiar!) generali de profesor, Oberländer conduce său a nimicit în decursul „ca­
hitlerişti. au astăzi din nou în activitatea de spionaj, sabotaj şi rierei“ sale, peste 5.000 de oa- Credem că pentru cititorii
piniei publice iubitoare de pace mîini_ conducerea noului Weh-r- diversiune în străinătate, în mod meni şi 34 de savanţi cu renu- noştri este destul de uşor să tra­
din întreaga lume. Este vorba macfit, afişînd iarăşi lozinci re­ deosebit împotriva ţărilor din ine mondial. gă singuri concluziile ce se im-
despre vizita în Grecia a mini­ Răsărit, pe care intenţionau să
strului de război de la Bonn, le cotropească fasciştii. El joacă In speranţa' că va scăpa de pun. Fapteje expuse ca şi nu-
Joseph Strauss, .vizită condam­ pedeapsa aspră pe care o me­ meroase altele ce n-au încăput
nată de către toţi oamenii cin­ vanşarde, ostile păcii şi colabo­ astfel un rol principal şi deose­ rita din partea popoarelor, Theo­ în acest scurt comentariu, vor­
stiţi din Grecia, deoarece are rării internaţionale. Din ..gale­ bit de activ la pregătirea poli­ dor Oberländer, îmbrăcat în u- besc de la sine. Ele sînt o do­
scopuri ostile păcii şi securităţii. ria“ hîtleriştilor cu „acte în re­ tică şi militară a celui de-al niformă de S.S.-ist, „cade“ în vadă elocventă că, în prezent,
Mai precis, această vizită ur­ gulă". care se bucură astăzi în doilea război mondial, iar ca 1945, prizonier la americani, iar în Germania occidentală se bu­
măreşte să traducă în fapt in­ Germania occidentală de. o tre­ participant la „congresele“ de la la scurt timp după aceasta, re- cură de onoruri şi „merite“ toc­
tenţiile militariştilor de la Bonn cere deosebită în sînul guver­ Cracovia şi Praga (din 1940), cunoscîndu-i-se aptitudini de
de a construi şi în Grecia baze nului lui Adenauer. este. fără în­ ale savanţilor-călăi fascişti, el „cunoscător“ şi „expert pentru mai aceia care au slujit cu ere-,
doială. dl. ministru (nu vă m i­ şi-a adus o contribuţie însem­ Răsărit“, el îşi reia în tihnă ac­ dinţa pe Hitler, aceia care au
raţi, da. dl. ministru ! M Theo- nată la „elaborarea“ odioaselor tivitatea de şei de partid, de de­ comis grave crime la adresa u-
dor Oberlărsder. meTode de exterminare în masă putat, de ministru. In anul 1950 manităţii.
a milioane şi milioane de oa­ deţine funcţia de secretar de
„Gariera“ sa în slujba lui Hi- meni cinstiţi şi nevinovaţi din stat în guvernul Bavăriei, iar Iată de ce politica' promovată
tîer şi a nazismului a început în 1953 mai urcă o treaptă — de către guvernul lui Adenauer
pentru Bundeswehr, dotate, bi- ¦ oc|aţg cu primele manifestări dc numeroase ţări ale lumii. ajunge deputat în Bundestag. ridică ătîtea semne de întrebare,
neînţea-vl1esr*, cu arme nucleare şio r-r-nr\ nu/ * t o o r o CI Gunoscîndu-i prea bine activita­ iată de ce aceasta e contrarie
1 __ •_ ' tea sa în favoarea lui Hitler actualului curent de destindere
fascism în Germania. La 9 no­ începutul războiului nu pu­ în relaţiile internaţionale, e po­
rachete. trivnică idealurilor de pace şi
iembrie 1923, la München, are tea să nu-1 găsească pe Ober­
Cititorii noştri se întreabă, pe loc un putch pus la cale de Hi­ länder în plin exerciţiu ai func­ securitate^ ale tuturor oamenilor
bună dreptate, cum de este po­ tler. Tînărul Oberländer joacă ţiunii. El se numără printre or­ cinstiţi şi iubitori de pace din lin fotoreporter al agenţiei de pre să MT1 din Budapesta făcînd o călă­
sibil ca în actualele împrejurări un rol nu lipsit de importanţă ganizatorii atacului provoca­ torie în Italia a surprins o serie de as pecte, care dovedesc viaţa mizeră ă
internaţionale, cînd politica de in această primă acţiune îndrep­ tor împotriva postului de radio muncitorilor din Palerm o,. Genova şi Neapole.
coexistenţă paşnică triumfă tot tată împotriva idealurilor celor Bleiwjtz, atac folosit de către
IN FOTO: Culcuşul unui munci tor din oraşul Neapole. Această „lpcuin-.

mai mult în relaţiile dintre ţări mal scumpe ale omenirii. hitlerişti pentru declanşarea ă- şi a idealurilor acestuia, A'de- lumea întreagă. CUNST. MACOVEi ţă“ se află în centrul oraşului.

Redacţia şl administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188 * 189 J 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 di 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea Poligrafuic:ă—-1 Mai" — "Dr -evc'-­----------------•'