Page 51 - 1960-03

PROLETARI DIN TOAT/E T&RIL& UNITI-VA I
Sporind
productivitatea
muncii
Anul acesta, pe şantierele
grupului IV construcţii al I.C.S.
Hunedoara, se lucrează cu deo­
sebită însufleţire. La fiecare
bloc în construcţie, la fiecare
Ioc de muncă, se pot vedea
scrise în culori vii, numeroase
lozinci mobilizatoare. Din ele
se pot desprinde cu uşurinţă
obiectivele concrete, urmărite în
întrecerea socialistă de către
constructori, printre care scur­
tarea termenelor de dare în fo­
losinţă, realizarea de economii
etc. Unul din aceste obiective,
deosebit de important pentru
constructorii hunedoreni este şi
sporirea productivităţii muncii.
Organizîndu-şi bine munca pe
şantiere, şi aplicînd metodele
noi de lucru, ei au reuşit ca în
primele două luni ale acestui
an, să sporească1 productivitatea
muncii cu aproape 20 la sută
faţă de aceeaşi perioadă a' anu-
iui trecut. Aceasta le-a perjmS
ca pînă în prezent, să execute
şi să dea în folosinţă oameni­
lor muncii din Hunedoara', un
număr de 96 apartamente.
Au început însăminfârile
de primăvară
® Ca b'uni gospodari, colecti­
viştii din Teiuş au acordat în
perioada de iarnă toată aten­
ţia pregătirii uneltelor agrico­
le şi a seminţei necesare !n-
sămînţărilor de primăvară.
Pregătirile făcute din vreme,
le-au permis folosirea' 'din plin
a timpului .prielnic însămînţă-
rilor. Astfel, în zilele de 14 şi
15 martie, colectiviştii din Teiuş
au însămînţat 13 ha. cu sfe­
clă de zahăr şi 10 ha. cu orz
de primăvară. In zilele ce ur­
mează, colectiviştii vor însămîn-
ţa încă 7 ha. cu sfeclă de za­
hăr, 12 ha. cu cartofi timpurii,
18 ha. cu floarea-soarelul, 10
ha. cu ovăz şi 5 ha. cu bor-
ceag.
ADRIAN OŢOII9
corespondent
•ir
• Avînd sămînţa şi uneltele a-
gricole pregătite din timp, şi
In turneu, îa sate
Un colectiv a.1 Teatrului de
stat de estradă din Deva a
pregătit pentru sate un spec­
tacol în două acte şi 24 de
tablouri intitulat „Hai noroc Şi
spor la muncă“. Tematica
spectacolului este axată pe
consolidarea economico-orga­
nizatorică a gospodăriilor a-
gricole colective şi pe buna
gospodărire a "satelor.
Aseară, colectivul Teatrului
de stat de estradă din Deva,
a prezentat in sala căminului
cultural din Dobra cel de-al
doilea spectacol din turneul
organizat. Programul s-a bu­
curat de aprecierea unanimă a
ţăranilor muncitori.
In zilele următoare, 'specta­
colul „Hai noroc şi spor la
muncă“, va fi prezentat în co­
munele Ilia, 'Miercurea, Apol-
ău de Sus, Petreşti, Săsciori,
Laz, Cricău, Bucerăea, Galda
'de Jos, Mihalţ, Teiuş etc.
Spectacol muzical
In cursul 'zilei, de,, ied, or­
chestra populară de 'stat „La-
zăr Cernescu“ din Caransebeş
a prezentat in sala Casei ra­
ionale do cultură din Orăştie
două 'spectacole cu te m a :
„Cîntăm munca şi dragostea
noastră“.
Miercuri 16 martie 1960
Echipa de oţelari con­
dusă de tînărul Os-
vaid Kluks, de. la
cuptorul 5 al oţelăriei
Martin nr. 1, din <3. S.
Hunedoara care şi-a depăşit pla­
nul în luna februarie, cu aproa­
pe 12 Ia sută.
m'embrii gospodăriei colective
din Rapoltu Mare au început
însămînţările culturilor de pri­
măvară. Pînă acum, ei au în­
sămînţat 3 ha. cu ovăz de pri­
măvară.
Paralel cu însămînţările, co­
lectiviştii au transportat la cîmp-
peste 600 tone gunoi de grajd,
au ales cartofii şi porumbul
pentru sămînţă, au pregătit şl
însămînţat o suprafaţă de pes­
te 200 m-P. răsadniţe. In pre­
zent, colectiviştii efectuează cu
atelajele proprii, arături de pri­
măvară.
La lucrările 'de' primăvară,
s-au evidenţiat colectiviştii Ionel
Roman, Toma Bronea şi alţii.
SOFIA BOZERO
corespondentă
-¦îo<ss>a.
La spectacol şi-au dat con­
cursul şi renumiţii cîntăreţi de
muzică populară, Maria Tăna-
se şi loan Luican.
1. m.p. mei
Înnobilate
Săptămîna trecută, muncito­
rii de la fabrica „Vidra“ din
Orăştie au înnobilat 1.200 m.p.
piei de ovine. Din aceste piei,
se pot confecţiona 600 haine
îmblănite.
In cursul zilei de ieri, aces­
te blănuri au fost expediate
întreprinderiii pentru confec­
ţionarea hainelor de blană
„Republica“, din Bucureşti.
In mijlocul minerilor
De cîteva zile, poeta Maria
Banuş se află în mijlocul mi­
nerilor din Valea Jiului.
Cu acest prilej, membrii ce­
naclului literar din Valea Jiu­
lui au organizat o întîlnire, în
care tovarăşa Maria Banuş,
a răspuns la o serie de între­
bări în legătură cu probleme
de creaţie. Poeta s-a interesat
îndeaproape de activitatea ce­
naclului, de măsura în care el
ajută cu texte brigăzile artis­
tice de agitaţie din raion.
In cursul zilei de ieri, Ma­
ria Banuş, a vizitat cîteva fa­
milii de mineri din Lupeni şi
Uricani.
P m n fotosiroa raţiona
a s a iflie la a *
Prin folosirea raţională a' sca­
lelor, colectivele secţiilor meca­
nica, construcţii metalice, tur­
nătorie şi reparaţii de la Uzina
de reparat utilaj minier din Pe-
Utilaje
la Călan
L’a uzina „Victoria“ , 'din Că­
lan a sosit recent, pentru sec­
ţia mecanică, o nouă maşină de
găurit. Maşina este fabricată la
uzinele „Csepel“ din Budapesta,
şi destinată găuririi pieselor
mari, cum ar fi şaslurile pen­
tru cochile, vanele de băi etc.
Spre deosebire de maşina de
găurit întrebuinţată pînă acum
la' uzina din Călan — cu care
găurile la piesele mari erau
efectuate din două poziţii — noua
maşină .importată din- R.P. Un­
gară va efectua această ope­
raţiune dintr-o singură poziţie,
puţind perfora găuri cu diame­
trul pînă la 2 0 0 mm.
Precizia în executarea găuri­
lor, cit şi randamentul sporit
al noii maşini, vor aduce uzinei
însemnate economii.
, ¦ A. TUZA
corespondent
No” membri în G.A.C.
La gospodăria agricolă co­
lectivă „Drumul lui Lenin“ din
Ilia, a avut loc ieri o adunare
generală a colectiviştilor. Cu
acest prilej, au fost discutate
şi aprobate cererile de intra­
re în G.A.C. a 19 familii de
ţărani muncitori cu gospodă­
rii individuale. Printre noii
înscrişi se numără ţăranii
muncitori Sav Arcadie, sam-
fora Poleac, lancu Marian şi
alţii. Noii colectivişti au în­
scris în G.A.C. 19,5 ha. teren
Continuă arăturile
Folosind timpul favorabil
lucrărilor agricole, muncitorii
de la G.A.S. Sîntămăria Or-
lea continuă arăturile pentru
însămînţarea orzului şi ovă­
zului de primăvară. Pînă în
seara zilei de ieri, tractoriştii
de la această, unitate au arat
o suprafaţă de 27 ha.
Plenara consiliului
raional U.C.F.S.
La 'Haţeg a avut loc ieri
plenara consiliului raional
U.C.F.S., care a analizat ac­
tivitatea sportivă desfăşurată
pe primele două luni ale anu­
lui şi pe decada l-a a lunii
martie. Tot în această plena­
ră, a fost prelucrat planul de
măsuri pe 1960 şi calendarul
sportiv raional.
4 pagini 20 bani
troşani, realizează însemnate e-
conomii la preţul de cost. In
luna ianuarie, de pildă, faţă de
aceeaşi lună a anului trecut, vo­
lumul sculelor degradate a fost
mai mic ca valoare cu 1.600
iei, .iar. în luna februarie, com­
parativ cu luna februarie 1959,
- cu 32.317 lei.
Aceste succese au fost obţi­
nute datorită faptului că. fiecare
strungar, frezor, •lăcătuş eto., a
respectat întocmai procesul teh­
nologic de execuţie, şi s-au folo­
sit-pe scară mai largă metodele
înaintate de aşc-hiere.
C ei de Is
Cu maistrul Vasile Crişan de
la furnalul nr. 5 al Combinatu­
lui siderurgic din Hunedoara, nu
era chip să stai de vorbă. Um­
bla mereu de colo, colo, îşi
freca mîinile, consulta tabloul
de control, ieşea pe platforma
de descărcare, apoi din nou se
întorcea în cabină.
Deodată, a tresărit. Din doi
paşi a fost pe platformă.
— iGata-i, Jurca ? Au sosit
oalele.
Totul era Peste pu-
de evacuare
au apărut cîteva limbi de foc,
cu vîrfuri ascuţite, ameninţă-
Apoi, şuvoiul de metal in­
candescent, a început să curgă
calm în oala de fontă.
încet, încet, s-a scurs toată
fonta. Cu feţele transpirate, dar
bucuroşi, furnaliştii au început
pregătirea unei noi şarje.
In cabină, devenită mai fa­
miliară acum, au venit să com-
plecteze datele şarjei tovarăşul
Crişan, împreună cu tovarăşul
Simion Jurca, prim-topltor la
acelaşi furnal. Momentul mi s-a
părut cel mai potriviţ şi am a-
bordat discuţia despre „Valoa­
rea unui procent“.
— Şi noi am citit în ziar ar­
ticolele care s-au publicat la
această rubrică — a început to­
varăşul Jurca. Interesante mi
s-au părut şi cel al laminato-
rilor, şi cel al oţelarilor. Cre­
deţi că noi nu ne dăm seama
cit de mult valorează reduce­
rea consumului de cocs, să zi­
cem ? Deunăzi, am făcut un
mic calcul cu tovarăşul Olaru.
prim-topitor la acest furnal.
Numai într-o lună. clacă am re­
duce consumul de cocs cu un
procent. am economisi 113.0G0
lei. Păi puţin lucru-i ăsta ? A-
proape patru apartamente ! In
cîteva luni, eçonomisim atiţia
bani incit fiecare furnalist din
echipa mea ar putea să se mu­
te în locuinţă nouă.
— Noi n-am scris încă zia­
rului — a intervenit maistrul.
Vroiam să fa%cem chiar zilele
acestea o scrisoare. Calculele
le.-a]m pregătit.«
mmm.
wIsdBasBSsesffffMeBMMm
o Din experienţa noastră
In creşterea taurinelor şi
sporirea producţiei de lapte.
(pag. Il-a)
® Pe şantierele. septenalu-
lut.
® Sport. (pag. III-a)
® Se intensifică lupta po­
porului japonez împotriva
înarmării ţării.
(pag. IV-a)
lanul tematic
de inovaţii
La uzina „Victoria" din Cfc
lan vor fi întreprinse in cursul
acestui an de către comitetul sin­
dical, cercul A.S.I.T. şi cabine­
tul tehnic, o seamă de acţiuni
de ridicare a activităţii inovato­
rilor şi raţionalizatorilor la ni­
velul sarcinilor trasate de plena­
ra C.C. al P.M.R. din decem­
brie 1959, in ce priveşte intro­
ducerea pe scară largă a meca­
nizării şi perfecţionarea procese­
lor tehnologice.
Pentru a orienta în această
direcţie gindirea creatoare a ino­
vatorilor şi a nu scăpa din vede­
re problemele importante de pro­
ducţie, in uzină s-a întreprins
o largă acţiune de consultare a
muncitorilor, inginerilor şi teh­
nicienilor in vederea întocmirii
unui plan tematic de inovaţii.
In acest scop, au fost organi*
zate în cadrul consfătuirilor de
producţie discuţii in care s-au
dezbătut pe larg probleme pri­
vind activitatea de inovaţii şi ra­
ţionalizări. Cu acest prilej, s-au
făcut şi însemnate propuneri de
inovaţii, ca de pildă, confec­
ţionarea de cuptoare speciale
pentru uscat forme, modificarea
sistemului de uscare a oalelor
de turnare ş.a. In baza propune-
rilor făcute, va fi întocmit pla­
nul tematic de inovaţii şi raţio­
nalizări.
In vederea sprijinirii inovato­
rilor, se vor organiza conferinţe
tehnice, schimburi de experienţă,
se vor lărgi colectivele de con­
ferenţiari iar cercul A.S.I.T. va
dace o susţinută muncă de. a a-
trage in asociaţie noi membri.
GH. SPERIOS
corespondent
fu rn a lu l 5
Tovarăşul Crişan a scos din-
tr-un buzunar o notiţă, pe ca­
re mi-a aşezat-o în faţă, pe
masă.
— Iată realizările noastre: în
luna ianuarie, am redus con­
sumul de cocs cu aproape 7 la
sută, iar în februarie cu 11 la
sută. Aceasta înseamnă că am
realizat în ianuarie economii de
791.000 lei, iar în februarie —
1.243.000 lei. Secţia a n -a fur­
nale a obţinut economii la
preţul de cost în aceste două
luni de circa 3,5 milioane lei,
bineînţeles, majoritatea pe sea­
ma reducerii consumului de
cocs.
Cifrele acestea sînt suficiente
pentru a convinge pe oricine şi
ele oglindesc cum nu se poate
mai bine efortul depus de fur-
nalişti pentru a aduce ţării cit
mai mari foloase.
In timp ce meditam la aceste
lucruri, am remarcat Ia inter­
locutorii mei cîteva semne. Sur-
N. ANDRONAGHE
( Continuare In pag. 2-a)
“^ Noul rclub 'al 'CombinaIn h i :siderurgic 'din Hunedoara oferă \muncitorilor, 5siderurgişti
largi posibilităţi de educare şi destindere.
IN CLIŞEU : Un grup de muncilori, i,i Hapul lor liber, în sala de lectură.
*
Pregătirea şi desfăşurarea campaniei
agricole de primăvară, obiectiv principal
al muncii politice ie masă ia sate
Planul de stat — începutul lunii
pe anul 1960 RUD'OLF BĂLAZS mai. în preajma
prevede o creş- şeful secţiei de propagandă şi agitaţie semănatului. A-
tere simţitoare a a Comitetului regional de partid rătura făcută tîr-
producţiei agri- Hunedoara ziu, oînd timpul
cole prin obţine- — se încălzeşte,
rea unor recolte mai mari la ba. face ca soarele să evaporeze
deoît în anii trecuţi. Pentru rea­ cea mai mare parte a apei din
lizarea acestei sarcini, plenara sol. ‘ ;
G.G. al P.M.R. din 3-5 decem­ Pentru plantele ce se însămîn-
brie 1959 arată că trebuie apli­ ţează în prima urgenţă a epocii
cat cu stricteţe întregul ansam­ l-a - - mazăre, orz, ovăz, floa-
blu de măsuri agrotehnice, tre­ rea-soarelui, sfeclă de zahăr etc.
buie mobilizaţi toţi oamenii terenul arat din toamnă se
muncii care lucrează pe ogoare. grăpează şi apoi se însămînţea-
Una din condiţiile principale ca­ ză imediat. Pentru culturile care
re asigură realizarea unor mari se însămînţeaza mai tîrziu —
cantităţi de produse agricole porumb, cînepă etc. — terenul
este desfăşurarea la un nivel a- se întreţine în stare curată -şi a-
grotehnic oît mai ridicat şi la fînată, prin grăpare şi lucrare
timpul optim al lucrărilor din cu cultivatorul.
campania agricolă de primăvară. Membrilor de partid de la sate
De acest lucru depinde în cea le revine sarcina să explice ce­
mai mare măsură soarta recol­ lorlalţi ţărani muncitori că se­
tei din acest an. s mănatul trebuie făcut cît mai
In prezent ne aflăm în faţa li­ timpuriu, îndată ce temperatu­
nei etape hotărîtoare pentru ob­ ra solului îngăduie încolţirea se­
ţinerea unei producţii agricole minţelor. La stabilirea acestui lu­
sporite. Practica a arătat că cru trebuie antrenaţi inginerii şi
succesul muncilor agricole de tehnicieni] agronomi.
primăvară depinde în moc! deo­ Ţăranii muncitori din regiu­
sebit de pregătirile ce se fac în nea noastră au posibilitatea să
timpul iernii. Acestei probleme execute anul acesta lucrări ie de
importante majoritatea organiza­ primăvară într-uri timp mai
ţiilor de partid din regiunea scurt dec'ît în anii precedenţi.
noastra i-au acordat atenţia cu­ Ca urmare a grijii partidului
venită. şi guvernului pentru mărirea
Pentru mărirea fertilităţii so­ bazei tehnico-materiale a agri­
lului, organele şi organizaţiile culturii, anul acesta S..M.T.-uri­
de partid au îndrumat conduce­ le şi gospodăriile agricole de
rile unităţilor socialiste, sfaturi­ stat din regiunea noastră au fost
le populare, inginerii şi tehni­ înzestrate cu un număr impor­
cienii din agricultură să ia mă­ tant de tractoare-şi maşini agri­
suri pentru a transporta la cîmp cole. De asemenea, constituie un
cantităţi importante de gunoi de succes faptul că în toamna anu­
grajd. Astfel, pe terenurile gos­ lui trecut s-au executat arături
podăriilor agricole de stat şi adinei pe o suprafaţă de 60.000
ale gospodăriilor colective din ha., cu aproape 6.000 ha. mai
regiunea noastră s-au trasportat mult decît în toamna anului
pînă în prezent circa 120.000 to­ Î958. Dar, recoltele sporite nu
ne de gunoi, cele mai mari can­ vor veni. de la sine ci numai da­
tităţi fiind transportate de gos­ că lucrările agricole de primă­
podăriile agricole colective din vară vor fi începute cît mai de­
satele Rapoltu Mare — raionul vreme, dacă ele se vor desfăşura
Hunedoara, Apoldu de Sus şi neîntrerupt şi într-un ritm rapid.
Gîrbova — raionul Sebeş, Geoa- Organele şi organizaţii ie de
giu — raionul Orăştie precum p'artid trebuie să îndrume con­
şi gospodăriile agricole de stat ducerile gospodăriilor agricole
din Petreşti, Galda, Boz, Apol­ de stat şi S.M.T. să trimită
du de Sus ş.a. imediat toate brigăzile de trac­
Spre deosebire de alte primă- toare la cîmp, iar lucrările să
veri oînd pămîntul era îmbibat înceapă imediat. Atenţie deose-
de apă provenită din zăpada că- hită trebuie acordată de către
zută peste iarnă, acum pămîn- organizaţiile de partid îndrumă-
tui are o cantitate mai mică de rjj lucrătorilor din G.A.S., co-
apă. Aceasta va trebui păstrată iectiviştilor, întovărăşiţi lor şi ţă-
cit foarte multă grijă întrucît ea rănilor muncitori cu gospodării
este necesară încolţirii şi dezvol­ individuale de ă curăţi şi trata
tării plantelor pentru a putea ro­ ¦cît mai grabnic seminţele nece­
di îmbelşugat. Experienţa acu­ sare pentru culturile de primă­
mulată anii trecuţi a dovedit că vară, avînd în vedere că de a-
umezeala în pămînt se păstrea­ cest lucru depinde în foarte
ză prin executarea ia timp şi în mare măsură obţinerea unei pro­
cele mai bune condiţiuni a lu­
crărilor agricole de primăvară, ducţii sporite de pe fiecare hec­
respectîndu-se întocmai regulile
agrotehnice. Se cere însă ca or­ tar însămînţat. •
ganele şi organizaţiile de partid
să desfăşoare o muncă politica Anul acesta, în faţa oameni­
stăruitoare, îndrumînd pe oame­
nii muncii din agricultură să e- lor muncii de la sate stă sar­
xecute lucrările menite să împie­
dice evaporarea apei din pămînt, cina de a da o mare atenţie
să facă grăparea cît mai devre­
me a tuturor ogoarelor şi semă­ sporirii producţiei la sfecla de
năturilor de toamnă. Acolo un­
de nu s-au făcut arături de zahăr şi floarea-soa'relui. In a-
toamnă, arăturile de primăvară
Irebuie făcute mai devreme şi cest scop au şi fost identificate
suprafeţele cele mai potr'vite
culturii sfeclei de-zahăr si florii -
soarelui. Datorită fapta iui că a-
ceste plante se seamănă în pri­
ma urgenţă este necesar ca oa­
menii muncii dm agricultură să
fie îndrumaţi să transporte de
urgenţă la cîmp cantităţi cît
urmate imediat de grăpare. Or­ mai mari de îngrăşăminte, să
ganizaţiile de partid trebuie să pregătească terenul şi să treacă
lămurească ţăranii muncitori, Ia semănat de îndată ce timpul
folosind exemple convingătoare, e favorabil. Organele şi organi­
că este dăunător obiceiul de a zaţiile de partid trebuie să con*
se prelungi executarea arăturii
pînă la sîîrşitul lunii aprilie şi (Continuare in pag. II şi III)
încă un sat electrificat
In cursul zilei de luni, în sa­ partid, ei au prestat mai multe
lul Sară, raionul Alba, după ter­ ore de muncă voluntară atit la
minarea verificării liniei de transportul stîlpilor şi a mate­
joasă tensiune, s-a aprins pen­ rialelor necesare cit şi la plan­
tru prima oară lumina electrică tarea şi instalarea acestora.
în casele colectiviştilor şi înto-
vărăşiţilor. De multă hărnicie au dat do­
La efectuarea lucrărilor de e- vadă muncitorii de la I.G.O. Al­
lectriftcare, un aport deosebit
l-au adus ţăranii muncitori din ba lulia, printre care Fiorea
sat. Mobilizaţi de organizaţia de
Vicas şi Ion Diaconescu, şeful
-KSSKIK
coloanei de instalaţii. > ¦