Page 52 - 1960-03

Pag. t
Din experienţa noastră în
creşterea taurinelor şi
sporirea producţiei de lapte
Staţiunea' experimentală Geoa-
giu este o unitate de producţie
cu caracter horti pomicol. Qui­
tara' pomilor şi a legumelor re­
prezintă ramurile principale de
j producţie.
du toate acestea, noi acordăm
ó atenţie deosebită sectorului
zootehnic, el fiind stins legat
de o mai bună folosire a pro­
duselor agricole realizate pe
baza asolamentelor stabilite prin
organizarea' teritoriului, de ne­
voia "de fertilizare a solului cu
îngrăşăminte organice, precum
şi de rentabilizarea economică
a staţiunii.
In staţiunea noastră', bâza
sectorului zootehnic_ a fost pusă
la jumătatea anului trecut prin
achiziţionarea unui număr de
20 "vaci 3_in fis a Brună. Prin-
tr-o hrăniră mai raţională şi
printr-o îngrijire mal atentă,
noi am reuşit c§ în scurt timp
să schimbăm nu numai înfăţi­
şarea animalelor dar şl produc­
ţia de lapte atît cantitativ cît
şi calitativ, Dacă îă început
greutatea vie medie pe cap de
vaca a fost de 430 k'g. iar pro­
ducţia medie zilnică de lapte
de 10 litri, după 60 zile, greu­
tatea medie a crescut la 510 kg.
iar producţia medie de lapte la
13 litri. Pe baza calculelor fă­
cute la sfîrşitul anului trecut,
producţia medie anuală de lap­
te pe Gap de vacă furajată a
fost de 3.000 litri eu un pro­
cent de grăsime de 3,5—4 la
sută.
Preţul de cost aî laptelui la
31 decembrie 1959 a fost de 1
leu litru faţă de 1,’40 lei cit era şi producţia obţinută. In acest
planificat.
In scopul creşterii producţiei
de lapte noi am primit spriji­
nul centrului de selecţie a ani­
malelor din Orăştie. De la în­
ceput au fost introduse regis­
trele de producţie în care se în­
scrie zilnic cantitatea de lapte
obţinută de la fiecare vacă.
Noi acordăm o atenţie deo­
sebita şi produşi lor obţinuţi de
la cele mai bune vaci de lapte.
Hrănirea’ viţeilor am făcut-o la
găleată chiar din prima zi de la
naştere. La alăptarea viţeilor am
folosit lapte integral. Pentru
fiecare viţel, de la naştere şi
pînă la vîrsta’ de 6 luni, au fost
necesari 550—600 litri lapte.
Pentru a constata lunar sporul
de greutate al viţeilor şi pentru
a retribuí personalul îngrijitor
în funcţie de acest spor, noi cîn-
tărim lunar viţeii. Din momen­
tul" înţărcării, tineretul cores­
punzător pentru reproducţie este
separat de ceilalţi viţei şi li se
acordă o îngrijire specială. In
Pregătirea şi desfăşurarea
campaniei agricole de primăvară 9
obiectiv principal al muncii
politice de masă la sate
(Urmare din pag. I-a)? •
sidere obţinerea unor cantităţi
cît mai mari de sfeclă de za­
hăr şi floarea-soarelui ca o pro­
blemă de mare însemnătate
pentru aprovizionarea populaţiei
cd zahăr şi ulei. Aceeaşi aten­
ţie trebuie acordată şi celorlalte
culturi.
Trebuie făcut totul pentru apli­
carea în practică a indicaţiilor
date de tovarăşul Gh. Gbeor-
gtîiu-Dej la plenara din decem­
brie 1959 în legătură cu spori­
rea suprafeţelor însămînţate cu
porumb-siloz în acest an. Pen­
tru aceasta este necesar ca or­
ganizaţiile de bază din unită­
ţile socialiste ale agriculturii să
desfăşoare o intensă muncă po­
litică de masă în rîndui colecti­
viştilor şi întovărăşi Iilor pentru
ă-i lămuri despre avantajele pe
care le au gospodăriile agricole
colective şi întovărăşirile agri­
cole prin cultivarea porumbuiui-
siloz şi prin folosirea ăcestuia
la hrănirea animalelor, avînd în
vedere că el conţine deosebit
de multe unităţi nutritive. Vor
trebui create toate condiţiile ca
fiecare gospodărie agricolă co­
lectivă şi întovărăşire să culti­
ve porumb-siloz pe suprafeţe cît
mai mari, iar sămânţa să fie din
soiurile cele mai productive. Va
trebui sa be muncească în aşa
prezent, avem selecţionate pen­
tru prăsilă 5 viţele în vîrstă de
6 luni.
¦rentru asigurarea condiţiilor
necesare dezvoltării creşterii va­
cilor şi măririi productivităţii
lor, ne-ăm preocupat din timp
de asigurarea unei baze fura­
jere corespunzătoare prin culti­
varea porumbului siloz. Cultu­
rii porumbului siloz i-am repar­
tizat cel mai bun teren şi toate
lucrările de pregătire a terenu­
lui (însămînţarea, întreţinerea
culturii, şi recoltarea în stadiu
de lapte-cearăţ le-am făcut la
timp şi în condiţiuni bune. De
pe suprafaţa’ de 4 ha. porumb-
siloz, am însilozat 168 tone, re­
venind la' Hectar r42.000 kg. ma­
să verde. Printr-o organizare
bună I muncii, noi am reuşit
să obţinem un vagon de po­
rumb’ însilozat cu numai 700
lei..
in raţia animalelor a mal In­
trat sfecla furajeră şi fînurile.
Concentratele necesare au fost
asigurate cu recolta de pe 11
ha. orz, care au dat o producţie
medie de 3.000 kg. ia" ha’., pre­
cum şî cu cea de pe 18 ha. de
porumb' pentru boabe, care au
dat o producţie medie de 3.700
kg. boabe la ha. In hrana ani­
malelor am folosit de asemenea
resturile de la grădina de le­
gume care au sporit producţia
de lapte.
Activitatea în cadrul fermei
de vaci se desfăşoară după un
program de grajd bine stabilit.
Pentru a mări interesul Îngri-
jitorilor-mulgători. noi aplicăm
retribuirea după munca depusă
fel, cel doi muncitori primesc
în medie cîte 900—1.000 lei lu­
nar. îngrijitorii cunosc planul
de producţie şi obligaţiile ce le
revin în îngrijirea animalelor şi
creşterea producţiei de lapte şi
carne. Pentru pregătirea profe­
sională a acestora am iniţiat
cercuri în care se predau şi se
explică probleme tehnice de cre­
ştere a taurinelor şi alte pro­
bleme zootehnice.
Pentru anul acesta noi ne-ăm
propus să mărim ferma de vaci
cu încă 15 capete, toate din rasă
Simenthal. Greşterea efectivului
de taurine va asigura pînă la
sfîrşitul anului, 38 capete la
suta de hectare teren agricol,
din care 18 vaci cu lapte. In
acest an noi vom acorda o ă-
tenţie şi mai mare pregătirii
profesionale a îngrijitorilor-mul-
gători.
Ing. EMANOIL MANUGHEVIC!
di rectorul staţiunii horticole
Geoagiu
tel incit oamenii muncii de ia
sate să fie lămuriţi că este în
folosul lor să cultive cît mai
mult porumb-siloz şi să întreţină
aceste culturi după cele mai a-
vansafe metode agrotehnice. Nu­
mai în acest fel se va putea ob­
ţine o producţie de cel puţin
50.000 kg. porumb-siloz la hec­
tar, recoltat în faza de coacere
lapte-ceară.
Organizaţiilor de partid le re­
vine sarcina să îndrume sfatu­
rile populare, deputaţii, inginerii
şi tehnicienii agronomi pentru a
explica ţăranilor muncitori care
este timpul optim pentru semă­
nat şi ce metode agrotehnice
trebuie să aplice pentru a ob­
ţine recolte bogate. De asemenea,
prin agitatori, deputaţi, prin
toate mijloacele de agita­
ţie vor trebui mobilizate mase
cît mai largi de ţărani munci­
tori la lucrările de îmbunătăţiri
funciare, acţiune patriotică de
mare importanţă.
Una din căile sporirii produc­
ţiei agricole la hectar este, după
cum se ştie, irigarea culturilor.
Pentru aceasta este necesar ca
în acest an să mărim considera­
bil suprafeţele irigate.
Gospodăriile agricole de stat
din regiunea noastră au ca sar­
cină să obţină în acest an în
medie la hectar 2.500 kg. grîu
de toamnă, 3.000 kg, porumb
Cei de la
furnalul 5
(Urmare din pag. l-a).
prins, tovarăşul Jurca a găsit
de datoria sa să-mi explice :
— Noi nu ne mulţumim cu
aceste rezultate. Tovarăşii mei
de muncă, şi cei ai lui Glaru
din schimbul n , şi cei ai lui
Comşa din schimbul III, sînt de
părere că putem reduce consu­
mul de cocs cu încă un pro­
cent peste realizările din luna
trecută. Adică, faţă de plan, noi
ne angajăm să reducem consu­
mul de cocs cu 12 ia sută. Doar
la realizarea celor 100 milioane
lei economii pe regiune, trebuie
să contribuim şi noi 1
Tovarăşul Jurca a arătat apoi
ce vor face furnaliştii pentru
a duce la îndeplinire acest an­
gajament.
— Bineînţeles că în cea mai
mare măsură contribuie folosi­
rea în condiţiuni optime a ga­
zului metan. Apoi, am hotărît
să nu se mai înregistreze nici o
abatere de la reţetele de încăr­
care sau de la regimul termic
stabilit. Am mai hotărît să pre­
dăm schimburile în cele mai
bune condiţiuni, iar fiecare om
să fie răspunzător de activi­
tatea postului său. De aseme­
nea, vom lichida absenţele ne­
motivate şi vom îmbunătăţi dis­
ciplina...
De fapt, acestea sînt măsu­
rile pe care le-au aplicat şi
pînă acum. Cum rezultatele ob­
ţinute !5înt bune, rezultă că
măsurile sînt eficace. Pînă a-
cum însă se mal înregistra cîte
o încălcare a uneia din aceste
piăsurl. Pentru viitor, colecti­
vul a hotărît să nu se mai în-
tîmple astfel de abateri.
...La furnal, tovarăşii lui Jur-
ca se întreceau în a lucra mai
repede şi Piai bine. Era ora 11
şi jumătate şi pînă la ora 15
mai puteau face încă mult.
boabe, recolte mari la toate cul­
turile, să poată astfel contribui
în măsură din ce în ce mai ma­
re la asigurarea fondului cen­
tralizat de produse agricole.' Gos­ agricole de primăvară, să ur­
podăriile de' stat au create con­
diţii nu numai să realizeze dar
chiar să depăşească aceste pro­
ducţii. Se'cere însă ca organi­
zaţiile de partid, comuniştii din
G.Â.S. să antreneze pe toţi lu­
crătorii de aici să se preocupe
cu cea mai mare grijă de or­
ganizarea muncii, să combată
dezorganizarea şi comoditatea,
să organizeze în mod temeinic
întrecerea socialistă care să aibă
drept scop obţinerea de produc­
ţii tot mai mari şi la un preţ de
cost cît mai scăzut. Ele trebuie
să se preocupe cu mai multă
răspundere ca membrii şi candi­
daţii de partid, ţăranii munci­
tori din activul fără de partid,
agitatorii, să fie în primele rîn-
dtcri ale luptei pentru obţinerea
de recolte cît mai mari, pentru
ieftinirea producţiei.
Organizaţiile de partid din u-
nităţile socialiste ale agricultu­
rii trebuie să desfăşoare o in­
tensă muncă politică în raiduri­
le mecanizatorilor pentru extin­
derea experienţei fruntaşilor,
crearea unei puternice opinii
împotriva, celor care muncesc
de mîntuială sau a tractoriştilor
din vina cărora, după puţin
drumul werAm sM U hui Nr. i m
Cărţi apărute Un dar semnificativ
Simion Stăn- M. GH. ANDRIEŞ: Republica Popu­ '!Elena Junea 'se uită la ce-, angajament şi nu voia să se
ciulea, este unul lară Bulgaria. le două pioniere care des­ facă de ruşine. Ca să-şi poa­
dintre cei mai 260 pag. — 7,15 lei. chiseseră uşa casei cu cîteva tă îndeplini angajamentul, a
pricepuţi caupe- (minute (mai înainte, neştiind dat fuga la biblioteca raio­
rişti de Ia fur­ V. P. TUGAR1NOV: eorelaţia dintre ce să creadă. Pionierele A- nală pentru a cere sfaturi.
nalul nr. 1 al u- categoriile materialismului istoric. luna Constantînescu şi Sa­ Una din bibliotecare i-a su­
zinei „Victoria“ 160 pag. — 3,85 lei. bina Ivaşcu, observară emo­ gerat ideea că la început este
Călan. Prin bu­ ţiile de care era cuprinsă fe­ bine să încarce o servietă
na întreţinere a L. BAEV: Avioane cu reacţie. meia şi începură sq spună cu cărţi şi să treacă pe la
cauperelor şi 212 pag. — 5,95 lei. tot ce aveau în gînd. gospodine, să le îndemne să
menţinerea con­ citească. Aşa a şi făcut. Dar
torin indicaţii­ M. GHERMANES&U: Matematici spe­ — In semn de ;mulţumire iată că a întîmpinat greu­
lor a parame­ ciale. — voi. I. Ecuaţii diferenţia­ pentru activitatea depusă in tăţi. Unele femei spuneau că
trilor aerului le — funcţii de o variabilă com­ munca de popularizare şi nu au tim p să citească din
cală insuflat în plexă. răspîndire a cărţii, biblio­ cauza treburilor, altele că le
furnal, el con­ 224 pag. — 25 lei. teca raională vă felicită şi vine greu să mai parcurgă
tribuie la reali­ vă trimite în dar cele două filele cărţilor la o vîrstă mai
zarea şi depă­ * * * Lucrări practice de chimie or­ volume ale romanului „Ne- înaintată. Elena a insistat.
şirea sarcinilor, ganică. deia din Poiana 1Miresii“. După un timp, vizitele au
de plan. -272 pag. — 16 lei. început să se întoarcă. Au în­
După salutul obişnuit, cele ceput să vină cetăţenii la
Tîî A. KREINDIOR: Viaţa şi opera pro­ două pioniere au părăsit casa bibliotecă. Cînd s-a încheiat
fesorului dr. Dumitru Bagdasar. de pe strada „Horla“. Elena anul 1959, erau înscrişi la
36 pag. — 0,65 Iei. Junea, mişcată de gestul biblioteca de casă 79 de ce­
frumos al bibliotecii raiona­ tăţeni. 1Majoritatea lor îm ­
AN1TA M. NASCHITA: Să respectăm le, a stat şt a reflectat: „In prumutaseră mai mult de 3
legile statului. ’definitiv de ce mi se acordă cărţi fiecare.
48 pag. - 0,65 lei. atîta preţuire ?“.
In anul acesta, Elena Ju­
I. PATRUŢ: Producţia de ţiţei a lumii. ...Prin luna august a anu­ nea, şi-a propus să înscrie
40 pag. — 1 leu. lui trecut, colectivul biblio­ 100 de cetăţeni. Angajamen­
tecii raionale din Brad a tul va fi îndeplinit cu sigu­
> Duminică a continuat desfăşurarea fazei raionale a festi­ luat hotărîrea să înfiinţeze ranţă Unind cont că pînă
valului bienal de teatru „I. L. Caragiale“. Au participat echi- biblioteci de casă, pe diferite acum au fost înscrişi 75 ci­
Spele de teatru săteşti, care au ocupat primul loc în faza in- -străzi, cu 'scopul de a răs- titori care au împrumutat
<tercomunală. Iată cîteva amănunte în legătură cu felul cum pînăi cărţile în rînăul tutu­ peste 250 cărţi.
;'vs-au prezentat echipele de teatru Ta fazele raionale de la ror cetăţenilor din oraşul
)<;Şibot şi Petreşti. Brad şi din satele învecinate. In munca cu cartea, Elena
O asemenea propunere, i s-a Junea foloseşte şi anumite
La Şibot făcut şi gospodinei Elena Ju­ metode de atragere a citi­
nea de pe rstraăa „Horia“. torilor. Pe lingă faptul că
Sala de specîacoîe a căminu­ piesă ca şi cei din Aurel Vlaicu, Elena a primit bucuroasă. A discută cu fiecare, recoman-
lui cultural din Şibot a găzduit cei din Vinerea au fost îndelung procurat un raft, a adus cărţi ăîndu-le ce anume cărţi să
întrecerea formaţiilor de teatru aplaudaţi la terminarea specta­ de la bibliotecă, a făcut rost citească, ea mai prezintă a-
ale căminelor culturale ‘din sa­ colului. de fişe pentru cititori, în fi­ casă ăiafilme, lucru care a
tele Vinerea, Aurel Vlaicu şi ne, a pregătit totul. Rămînea atras în special gospodinele.
Vaidei clin raionul Orăştie. E- Intr-o discuţie avută cu .in­ doar să recruteze cititorii. La
chipa de teatru a căminului cul­ terpreta Anei din colectivul ce­ început a adus la cunoştinţă Colectivul bibliotecii raio­
lor de la Aurel Vlaicu, ea a vecinilor că la ea există o nale din Brad a apreciat ac­
tural d'in Vaidei a’ prezentat spuse bibliotecă de unde se pot îm­ tivitatea desfăşurată de gos­
prumuta cărţi. A mai spus podina Elena Junea şi de a-
piesă „Nunta Ioanei“. Da termi­ — Gei din Vinerea 'au jucat acest lucru şi pe la cercul
de citit. Dar trecuse o bucată ceea a trimis cele două pio­
nare publicul a aprecia! valoa­ mai bine. Vlpicu-tatăl şi Aditru bună de timp şi Elena nu
se putea lăuda aproape cu niere să-i înmâneze un mic
nimic. Totuşi, îşi luase un dar.
vw w v' V. ALBU
rea interpretării cu calificativul au fost buni. @e să mai zic de
bine. A urmat apoi echipa de A ndrei! Dacă şi la sfîrşitul
teatru a căminului cultural din spectacolului, atunci cînd pără­ âmmf. CRAVATA ROŞIE
Aurel Vlaicu cu piesa „Gei care seşte casa .părintească pentru a
rămîn singuri“. Deşi a partici­ intra în colectivă cu Fir a, ar fi nr. 3 (m a rtie i© 6 0 )
pat pentru prima dată lă un fost tot aşa’ de bun ca pe par­
concurs, această echipă a între­ curs... Dar ce să mai sp u n : au Din cuprins :
cut în fă'za' intercom anală for­ prezentat ceva frumos. CONCURSUL ISTEŢILOR, rSeria II-a.
maţiile din Şibot şi Balomir,. Gine se va califica în faza Reamintim participanţilor că,:
De data aceasta însă a, avut în următoare, regională, nu se ştie — Seria l-a de întrebări a apărut in nr. 2 al revistei,
faţă echipe mai tari. Gu toate încă. Oricum, formaţia de tea­ unde sînt tipărite şi condiţiile de participare.
—i Prirnii 10 ciştigători vor face gratuit o călătorie in
acestea, juriul şi spectatorii tru din Vinerea trebuie să con­ U.R.S.S.
şi-au spus cuvîntul: foarte bine! stituie un punct de reper în a- — Se vor, da şi alte premii şi menţiuni în obiecte şi cărţi,
A urmat colectivul de teatru tenţia juriului raional de con­ in numărul acesta, la rubrica perinanentă LIMBA NOA-
de la Vinerea. 'Jucînd aceeaşi curs. * ^STRĂ, pzof. univ. Ion Coteanu semnează articolul „Ştiţi ro-
La Petreşti ¦m îneşte?“. Tot la această rubrică, citiţi „Cum vorbim, cum
1scriem!1.
„ Emilia Căldăraru ne povesteşte despre „muşchetarul“ care,
Fază raională a festivalului dunicâ“ (în limba germană), Itrecînă printr.-o serie de mici aventuri la şcoală, nu mai pri-
bienal de teatru, desfăşurată în echipa de teatru din Ungurei
Petreşti, raionul Sebeş, a atras cu o piesă în limba germană. >meşte tradiţionala piinişoară albă. Cine e acest „muşchetar ?“.
aproape 400 de spectatori. La a-
ceastă fază de concurs s-au pre­ Spectacolul dat de artiştii a- Despre ce fel de piinişoară este vorba ?t
zentat echipele căminelor cultu­ matori ai căminelor culturale
amintite s-a ridicat la un înalt Ca să aflaţi aceste toate, citiţi povestirea
rale din Gut, cu piesă ,.Fata nivel artistic. De cea mai bună
PIINIŞOARĂ ALBĂ
tatii cea frumoasă“, din Pe­ apreciere s-ă bucurat echipa de
Cine n-a auzit de Constantin Adochiţei — Erou al Muncii
treşti, cu piesele „Gardul“ (în teatru din Petreşti, cu piesa
limba romînă) şi „Aripi de rîn- „Gardul“, !Socialiste ? In numărul acesta, la rubrică OAMENI CU CARE
| NE MÎNDRIM, puteţi face cunoştinţă şmai îndeaproape cu acest
harnic (muncitor al zilelor noastre.
Citiţi continuarea povestirii PUIUL DE RAŢĂ SĂLBATI­
CĂ de Petre Luscalov. ,
timp de fa începerea’ campaniei agricole de primăvară organîză- recoltelor b’ogăfe şi să lupte dobîndit o bogată experienţă în
de primăvară, tractoarele se de­ ţiile de partid din sectorul so­ pentru popularizarea şi extinde­ desfăşurarea muncii politice pen­
fectează, creînd în acest fel cialist al agriculturii au ca sar­ rea metodelor de muncă ale a- tru mobilizarea oamenilor mun­
greutăţi în buna desfăşurare a cină să se ocupe cu răspundere cestora. Pentru aceasta, studie­ cii din agricultură la executarea
campaniei agricole. de organizarea şi desfăşurarea rea temeinică a problemelor a- în epocile optime şi în bune
întrecerii socialiste, că mijloc griculturii, cunoaşterea1 concre­ condiţiuni a lucrărilor agricole.
Organizaţiile de partid din important în buna reuşită a tă a metodelor agrotehnice îna­
gospodăriile agricole colective campaniei. intate, este o îndatorire princi­ De un mare ajutor le-au fost
vor trebui să se preocupe îndea­ pală a tuturor activiştilor, ă tu­ oamenilor muncii de la sate
proape de desfăşurarea în cele In momentul de faţă, lucrul turor membrilor de partid. cursurile agrozootehnice organi­
mai bune condiţii a lucrărilor cel mai important în activita­ zate la sate în perioada de iar­
tea' la sate a organelor şi orga­ Muncă politică pentru sporirea nă. In cadrul acestor cursuri,
mărească cum colaborează bri­ nizaţiilor de partid este — aşa producţiei agricole trebuie îm­ colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăra­
găzile de cîmp şi brigăzile de cum s-a precizat — pregătirea pletită strîns cu munca politică nii muncitori cu gospodării in­
tractoare din S.M.T. pentru ob­ şi executarea ia timp şi în bune pentru transformarea socialistă dividuale au învăţat multe lu­
ţinerea de recolte mari care să condiţiuni a lucrărilor agricole a agriculturii. In timpul campa­ cruri folositoare. Este însă ne­
dovedească şi mai mult supe­ de primăvară. Odată însămînţă- niei de primăvară, activitatea po­ cesar ca cele învăţate să fie a-
rioritatea agriculturii socialiste. rile terminate, organizaţiile de litică pentru convingerea ţăra­ plicate în practică în această
Numai în . acest fel vor putea partid nu trebuie să considere nilor muncitori de a păşi .pe ca­ campanie. Inginerii şi tehnicie­
prinde viaţă planurile de produc­ sarcina lor încheiată, ci să asi­ lea agriculturii socialiste nu tre­ nii din agricultură sînt chemaţi
ţie întocmite eu rnulti grijă de gure îndeplinirea în condiţii op­ buie să înceteze nici un mo­ să ajute concret la .acest lucru.
colectivişti. time a lucrărilor de întreţinere ment. Dimpotrivă, această cam­
a culturilor. Această sarcină va panie trebuie folosită de toate Este bine cunoscut efectul po­
Lă rîndui lor, organizaţiile de putea fi îndeplinită numai dacă organele şi organizaţiile de par­ zitiv al diferitelor metode poli­
partid din întovărăşirile agricole membrii comitetelor raionale şi tid de la sate pentru a demon­ tice de agitaţie scrisă, vizuală
sînt chemate să ducă o muncă comunale de partid, organizatorii stra în mod practic ţăranilor sau verbală, al muncii de la
perseverentă de lămurire îh rîn­ de partid din G.A.S., toţi acti­ muncitori ou gospodării indivi­ om la om, dusă cu răbdare şi
dui întovărăşiţilor în vederea1e- viştii, vor desfăşură o muncă duale avantajele gospodăriei co­ perseverenţă. Cunoaşterea aces­
fectuării lucrărilor în comun în- vie, creatoare, cu oamenii. Sar­ lective şi ale întovărăşirii agri­ tor probleme ale munci politice
cepînd cu asigurarea seminţelor cina lor este de a fi permanent cole, cum în unităţile socialiste nu este însă deajuns. Pentru că
necesare însămînţărilor de pri­ în mijlocul maselor, de a se sfă­ muncă a devenit mai uşoară şi ele să-şi dea roadele este nece­
măvară. Efectuînd în comun lu­ tui cu lucrătorii din S.M.T. şi mal spornică. Arătînd ţăranilor sar ca Ja munca politică de ma­
crările de primăvară, întovărăşi- G.A.S., cu colectiviştii şi înto- muncitori de ce este mai bine să să participe toţi lucrătorii co­
ţii se conving prin proprie ex­ vărăşiţii, cu ţăranii muncitori cu să semene la timp ş] numai să- mitetelor raionale de partid, ăi
perienţă cît de avantajos este a- gospodării individuale, de a ţine mînţă de soi, curăţita şi tratată, sfaturilor populare, ai comitete­
cest sistem de muncă. seama de experienţă acestora, într-un teren bine pregătit, 'or­ lor raionale U.T.M. şi ai Qrga-
de propunerile lor juste şi de a ganizaţiile de partid sînt da­ nelor sindicale. Ei au datoria şă
In ultimele luni s-au constituit ajuta cu competenţă la rezolva­ toare să le explice în acelaşi ajute concret organizaţiile de
noi gospodării colective, iar în rea problemelor ce se pun în- timp că ei pot obţine recolte partid săteşti şi conducerile
cele existente, s-a înscris, pe tr-un sector de muncă sau altul. mult mai mari dacă se unesc în G.A.S., S.M.T., G.A'.G. şl ale în-:
bază respectării cu stricteţe ă Această cere însă ca membrii gospodarii colective şi întovără­ tovărăşia lor agricole pentru om
liberului consimţămînt, un n u ­ comitetelor raionale de partid, şiri agricole. In timpul lucrărilor ganizarea şi efectuarea' la timp)
măr însemnat de familii de ţă ­ activiştii din aparatul de partid agricole, organizaţiile de partid a lucrărilor agricolp,
rani muncitori. Organele şi or­ să iie temeinio pregătiţi în pro­ şi sfaturile populare au posibili­
ganizaţiile da partid sînt che­ blemele agriculturii, să cunoas­ tatea să iă contact ou fiecare în scopul îmbunătăţirii muncii
mate să se ocupe îndeaproape că starea lucrurilor din fiecare ţăran muncitor şi să-i vorbeas­ politice de masă este necesar
de aceste unităţi, să îndrume in­ unitate, din fiecare sat, să ştie că despre marile succese obţi­ ca comitetele comunale de par­
ginerii şi tehnicienii din agri­ ce se cultivă şi ce măsuri agro­ nute în gospodăriile colective şi tid să-şi intensifice' munca de
cultură pentru a le ajuta la or­ tehnice trebuie aplicate la condi­ întovărăşirile agricole. îndrumare şi control asupra or­
ganizarea lucrărilor agricole în ţiile locale de climă şi sol, să ganizaţiilor de bază din G.A.Q.
cele mai bune condiţii. In decursul anilor care ău tre­
cunoască experienţă fruntaşilor cut, organizaţiile de partid au şi din întovărăşirile agricole, s.ă
In toată perioada de pregăti­ ajute la repartizarea de sarcini
re şi desfăşurare ă campaniei concrete tuturor comuniştilor în