Page 54 - 1960-03
P. 54

Pag. 4                                                                                                                            DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                  Nr. 1625

Vlif^^TÎAiffüEJSEl

                                            D eclaraţia F.S.M. in legătură cu lucrările

                                            Conferinţei tripartite de la G eneva

                                            PRAGA 15 (Agerpres). — mai apropiat al lucrărilor Con- forţele reacţiunii şi războiului                                           ¦' R. P. Chineză                               Intre disciplinele care se                mai mari rezerve de minereu
                                                                                                                                                                                                                           predau la această şcoală, a                 de cupru din Europa.
                                            Secretariatul Federaţiei Sindica- ierlnţei de la Geneva în pro- continuă să facă tot ce le stă                                     Extinderea mişcării                         cărei inaugurare festivă a a-
                                                                                                                                                                              pentru automatizarea                         vut loc în săptămina consa­                   Industria Sileziei inferioare'
                                            le Mondiale a dat publicităţii o blema încetării experienţelor cu în putinţă pentru a reduce la                                                                                crată celei de-a 10-a aniver­               produce pentru nevoile econo-•
                                                                                                                                                                                     producţiei                            sări a proclamării R.D. Ger­                miei naţionale generatoare,
                                            declaraţie în legătură cu lucră- arme nucleare.                                        zero încălzirea intervenită în                                                          mane, fac parte literatura, ar­             motoare Diesel, maşini-unelte1

                                            rile conferinţei de la Geneva a             păcate trebuie să consta- situaţia internaţională a cărei                                                                                                                      aşchietoare de metal şi pen­

                                            celor trei puteri în problema în- tăm că după o activitate de 15 realizare a necesitat atîtea e-

                                            cetării experienţelor cu arme a- ţunj a conferinţei, din pricina forturi, lupte şi sacrificii din                                 Mişcarea pentru automati­ ta plastică, arta dramatică,                                   tru prelucrarea lemnului, ma­
                                                                                                                                                                                                                                                                       terial rulant, locomotive, au- 1
                                            tomice.                                     ezitărilor delegaţiei americane, partea forţelor iubitoare de                         zarea producţiei, care a apă­ dansul, dirijarea orchestrei şi                            tocamioane, îngrăşăminte arti­
                                                                                                                                                                                                                                                                       ficiale şi zeci de alte feluri de'
                                            Popoarele întregii lumi, se pînă în prezent nu a fost rea- Pace din lume.                                                         rut pentru prima oară in Chi­ corului şi problemele activită­                            produse. In Silezia inferioară
                                                                                                                                                                              na de noră-est, s-a extins re­ ţii culturale. Cel mai mult in­                           se extrage 90 la sută din in- '
                                            spune în declaraţie, au întîm- Uzat un acord cu privire la în- Federaţia Sindicală Mondială                                       pede şi în alte centre indus,- teres îl suscită însă arta plas­                          treaga cantitate de cărbune
                                                                                                                                                                                                                                                                       brun extras în Polonia.
                                            pinat cu satisfacţie şi speranţă cetarea experienţelor cu arme consideră de datoria ei să în-                                     triale ale ţării.                            tică şi cea dramatică.
                                                                                                                                                                                                                                                                          In anii puterii populare în 1
                                            adoptarea în unanimitate în ca- nucleare. O asemenea situaţie demne pe oamenii muncii şi or-                                      Această mişcare marchează Totodată se urmăreşte ca                                       Silezia inferioară au fost con- '
                                                                                                                                                                                                                                                                       struite o serie de noi între­
                                            drul recentei sesiuni a Adună- este cu atît mai intolerabilă a- ganizaţiile sindicale la ascuţi­                                  o etapă nouă în actuala miş­ încă anul acesta şcoala de mu­                              prinderi industriale, printre ca­
                                                                                                                                                                                                                                                                       re uzina pentru prelucrarea
                                            rii Generale a O.N.U. a rezo- cum, cînd lupta consecventă a rea vigilenţei, faţă de uneltirile                                    care pentru inovaţii tehnice zică populară din Halle să fie                              cuprului din Legnica, fabrica<
                                                                                                                                                                                                                                                                       de celuloză şi fibre artificialeţ
                                            luţiei în care puterile atomice clasei muncitoare internaţionale, inspiratorilor cursei înarmării                                 care are drept scop uşurarea transformată intr-o şcoală de                               din Jelenia Gora, Uzinele chi-'
                                                                                                                                                                              muncii fizice şi sporirea pro­ artă populară, în cadrul că­                              mice din apropierea oraşelor
                                            sînt îndemnate să nu reia ex- a tuturor forţelor păcii şl pro- atomice. Federaţia Sindicală                                                                          reia copiii, tineretul, cît şi a-                     Boleslawtec şi Brzeg, centra-'
                                                                                                                                                                                                  automati­ ăulţii îşi vor putea completa                              la electrică ăin Sechna, două1
                                            perienţele cu arma atomică şi greşului, iniţiativele de pace şi Mondială consideră că Confe-                                      ductivităţii ei.                                                                         mine de cupru în raionul1
                                                                                                                                                                                1Mişcarea pentru                                                                       Zlotaryja şi altele.
                                            cu hidrogen. Ele şi-au exprimat propunerile constructive ale rinţa de Ia Geneva poate şi                                          zarea producţiei se desfăşoa­ cunoştinţele artistice.
                                                                                                                                                                                                                                                                          In Silezia inferioară se des­
                                            speranţa fermă că această re­ Uniunii Sovietice, deschid ca- trebuie să îndeplinească satci-                                      ră pe două lin ii: pe linia me­                La şcoala superioară de cul­              făşoară construirea celui mat >
                                                                                                                                                                              canizării secţiilor unde pre­                tură din Halle studiază oa­                 mare nod energetic ăin Po­
                                            zoluţie va contribui la încheie­ lea spre o slăbire certă a în- nile care se află în faţa ei şi                                                                                                                            lonia. Centrala electrică din <
                                                                                                                                                                              domină 'munca manuală şi pe meni de cele mai diferite pro­                               Turoszow, ce 'se construieşte <
                                            rea cu succes într-un viitor cît cordării internaţionale. Totuşi să obţină încetarea definitivă a                                 linia automatizării proceselor fesiuni ca, de pildă, un zu­                              aici, va avea o putere d e ,
                                                                                                                                                                                                                                                                       1.200.000 KW.
                                                                                                                                   experienţelor cu arme nucleare,            de producţie deja mecanizate. grav care doreşte 'să devină
                                                                                                                                                                                                                                                                            R.P. Bulgaria
                                                                                                                                          cu atît mai mult cu cit s-a şi      Astfel, la uzinele constructoa­ pictor scenograf, o telefonis­
                                                                                                                                                                              re de maşini, în secţiile de tă sau un lăcătuş care doresc                                   Din activitatea
                                            „Pravda“ despre stabilirea de relafii căzut de acord asupra a 75 la                                                                                                            să devină educatoare de gră­
                                                                                                                                   sută din articolele proiectului                                                         diniţă de copii sau învăţă­                 Institutului industriei
                                            diplomatice între R. D» G. şi Guineea                                                  de acord cu privire la încetarea           turnare, de forjă şi formare,la              tori. Printre cei ce studiază
                                                                                                                                                                              lucrările de descărcare şi în­                                                              chimice din Sofia
                                                                                                                                   acestor experienţe. Clasa mun­             cărcare şi într-o 'serie de alte
                                              MOSCOVĂ 15 (Agerpres). —                  colo de acţiunile Bonnului se              citoare internaţională cere ca             ramuri de muncă, mecaniza­ arta dramatică nu se află nu­                                    in ultimul timp institutul,
                                            TĂSS anunţă: Recent. Repubii-               ascunde încercarea cercurilor              lucrările acestei conferinţe să fie                                                     mai tineri care activează în­               industriei chimice ăin Sofia a ,
                                            ca Democrată Germană şi Re-                 guvernamentale din R.F.G. de               accelerate în scopul realizării            rea a înlocuit munca manuală.                tr-un cerc de artişti amatori, ci           realizat şi propus pentru in­
                                            publica Guineea' au hotărit să              a iz° la Republica Democrată               unui acord în cadrul Comitetu­               In Tianţzin funcţionează                                                               troducerea în producţie o se-,
                                            stabilească relaţii diplomatice             Germană pe arena intern abona­             lui pentru dezarmare, creat de             peste 160 de diferite linii au­ şi iubitori de teatru cărora                             rie de noi produse chimice.
                                            şi să facă schimb de ambasa-                ^ 5’ de a intimida acele ţări              Adunarea Generală a Organi­                tomate în flux, iar în Guan- guvernul R.DlG. le-a dat pen­
                                            Hori. Această acţiune, scrie zia-           care vor să stabilească relaţii de         zaţiei Naţiunilor Unite, comitet           cijou — 21, toate construite tru prima dată posibilitatea                                   'Astfel, institutul a obţinut
 O lucrare consacrata                       rul „Pravda“, nu poate fi decît             prietenie cu ea. Aceasta este              care se întruneşte la 15 mar­              de muncitori şi tehnicieni pe să frecventeze un teatru. Ei                               din deşeuri de coarne şi copite
   istoriei filozofiei                                                                  insa o încercare zadarnică.                tie Ia Geneva.                             baza utilajului existent în u- nu vor rsă înveţe arta interpre­                          o nouă substanţă spumogenă,
          armene                            salutată, întrucît ea corespun­             ..Pravda“ subliniază oâ Repu­                                                                                                      tativă, ei vor numai 'să cu­                care este de două ori mai ief­
                                            de intereselor celor două popoa­            blica Guineea', ca' şi celelalte             Astfel, va fi înlesnită realiza­         zine. ¦                                      noască problemele artei dra­                tină decît cea obţinută din'
  In editura 'Academiei dé Ştiinţi a        re şi constituie o mărturie a               ţări din Africa şi Asia, care au           rea unui acord în principala                                                            matice, pentru a înţelege mai               sînge.. Totodată ea poate f i (
R.S.S. Armene d apărut ediţia ru­           dezvoltării favorabile a relaţii­           pornit pe calea independenţei              problemă a dezarmării, precum                La fabrica de biciclete din                bine unele lucruri pe care le               folosită într-o cantitate de'
să a „Istoriei filozofiei armene", —        lor de prietenie dintre cele două           naţionale, resping cu hotărîre             şi tratativele care vor avea Ioc           Tianţzin, în decurs de 20 de                 văd pe Scenă.                               două ori mai mică, contribuind
lucraré ştiinţifică aparţinind profeso­     ţări. 1 > ¦-i                               orice amesteo în treburile lor                                                        zile, a fost realizată şi pusă                                                           la o mai bună şi mai omoge­
rului Váskeri Gialoian. Se pregăteşte                                                   suverane.                                  în cadrul proiectatei conferinţe           în funcţiune o linie automată                  Şcoala superioară de cultu­               nă repartizare a porilor in
şi o ediţie în limba armeană.                  Totuşi', remarcă ziarul, unora                                                                                                 în flux de galvanostegie, da­                ră din oraşul Halle se bucură               structura betonului spongios şi
                                            din Occident, nu le este de loc                                                        la nivel înalt.                            torită căreia cele 17 procese                de pe acum de o largă popu­                 îi sporeşte rezistenţa cu 20-301
  Lucrarea profesorului Gialoian con­                                                                                                                                         legate de galvanostegie "se e-               laritate. Pe baza experienţei               la ’sută. Noua substanţă 'spu­
                                                                                                                                                                              fectuează în prezent cu aju­                 acumulate în primele luni de                mogenă poate fi întrebuinţată{
                                                                                                                                                                              torul electricităţii.                        funcţionare, pentru a nu 'su­               cu succes şi la stingerea in- '
                                                                                                                                                                                                                                                                       cendiilor.
stituie prima, experienţă de expunere pe plac politica independentă a f                                                                                                       In toate secţiile principale prasolicita pe cursanţi, s-au
                                                                                                                                                                              ale uzinei chimice din Taiuan luat măsuri de reorganizare
sistematizată a istoriei • dezvoltării Guineei. Ea Bonn această po- j                   Răscoală armată în nordul                                                             (China de noră) toate proce­ a învăţămîntului, de îmbună­
gindirii filosofice şi social-politice ar­ Tit-ică a stîrnit un val de furie. \                                                                                               sele 'sînt controlate în pre­ tăţire a procesului didactic.

mene, care are o vechime de 2.500 de Guvernul R.F.G., pierzînd orice                    coloniei portugheze Angola                                                            zent cu ajutorul unor apara­
ani. simţ al realităţii, a ameninţat
                                                                                                                                                                              te de măsurat şi contoare di­                R.P. Polonă

  Autorul .examinează in . lucrarea sa      Guineea că va rupe relaţiile di­              PARIS 15 (Agerpres). — Du­               can pentru Africa, întorşi re­             rijate de la distanţă.
curentele ¦gindirii . filozofice armene in  plomatice ou ea.                            pă cum a anunţat, ziarul ,.Les             cent din Angolai au declarat la
strînsă legătură- cu dezvoltarea relaţi­                                                Echos“, recent a avut loc în               o conferinţă de presă că pa­                In afară de aceasta au fost Silszia inferioară —
ilor social-ecqnomice. (Agerpres).             Nu este greu de văzut, con­              multe oraşe din nordul colo­               trioţii din Angola duc o luptă
                                            tinuă ziarul „Pravda“, că din-                                                         armată împotriva colonialişti­             automatizate şi trecute la co­               un centru industrial
                                                                                                                                                                              mandă prin butoane mii de

                    - m - niei portugheze Angola o răs­ lor portughezi, atît în nordul cit                                                                                    maşini-unelte, dintre care în continuă dezvoltare

                                                                                                                                                                              multe vor fi conectate, cu a-

                                                                                        coală armată împotriva domi­               şi în sudul Angolei.                       jutorul unor convelere auto­ Silezia inferioară este una
                                                                                        naţiei colonialiste portugheze.              Timp de ttial hiulte secole, An­
                                                                                                                                                                              mate, la liniile în flux.                    din regiunile cele mai dezvol­
                                                                                          Situaţia a rămas încordată cu            gola, ţară cu o populaţie de
                                                                                        toate că colonialiştii portughezi          peste 4.000.000 locuitori a îndu­          Mişcarea pentru automatiza­ tate din punct de vedere in­                                   ’A fost pusă la punct de a
                                                                                        au trimis trupe pentru înă­                rat mari suferinţe din cauza
                                                                                                                                                                              rea şi mecanizarea producţiei dustrial din R.P. Polonă. Aici                             semenea, tehnologia prepară­
                                                                                                                                                                              înregistrează importante suc­ s-a dezvoltat puternic atît in­                            rii rapide a unui noii insecti­
                                                                                                                                                                              cese datorită faptului că ori­ dustria grea cît şi cea uşoa­
                                                                                                                                                                                                                                                                       cid, destinat agriculturii ia"
                                                                                        buşirea răscoalei.,                        exploatării extrem de crude şi a           ce experienţă care a dat re­ ră şi în prezent ea ocupă                                   prepararea căruia se foloseşte'
                                                                                          Ziarul relatează la 10 ’mar­             opresiunii la care a fost supu­            zultate bune la o uzină devine locul al doilea după Silezia su­                          terebentina obţinută din celu-K
                                                                                                                                   să de colonialiştii portughezi.                                                                                                     loză sulfat, care este cu m ult'
                                                                                        tie că această răscoală armată             Toate organizaţiile mişcării de            imediat un bun al muncitori­ perioară in ce priveşte pro­
                                                                                        a fost condusă de o organiza­              eliberare naţională din Angola                                                                                                      mai ieftină decît terebentina ‘
                                                                                        ţie a mişcării de eliberare na­            au fost interzise şi :mulţi locui­         lor din întreaga ţară.                       ducţia industrială a Poloniei.              din brad.
                                                                                        ţională aflată în ilegalitate, ca­         tori au fost închişi. Pentru a
                                                                                        re a cerut independenţă pentru             izola poporul din Angola de                                                             Din numărul total al între­                   Institutul a propus o nouă1
                                                                                        Angola. In ultimii doi ani au              lumea exterioară a fost insti­
                                                                                        loc în repetate rînduri in­                tuită o blocadă severă. Dar în             R.D. Germană                                 prinderilor industriale existen­            tehnologie pentru producţia de'
                                                                                        cidente locale în regiunile din                                                                                                                                                ceară sintetică prin conden­
                                                                                                                                                                                                                             te în Polonia, aproximativ 10,5           sarea amiăelor acizilor graşi1
                                                                                                                                                                                                                                                                       cu formalăehiăă. Ceara "sinte­
                                                                                                                                                                              Succesele în muncă ale la sută, se află în Silezia infe­                                 tică obţinută în felul acesta
                                                                                                                                                                                                                                                                       poate înlocui cu SucceS ceara*
                                                                                                                                                                              şcolii superioare                            rioară. 'Aici sînt concentrate              de tip ig, foarte scumpă, ca­
                                                                                                                                                                                                                           peste 550 de mari întreprin­                re pînă în prezent Se impor- <
                                                                                                                                                                                                                                                                       ta.
                                                                                                                                                                              de cultură din Halle deri industriale, la care lu­
                                                                                                                                                                                                                          crează aproximativ 230,000

                                                                                        Angola din apropierea frontie­ faţa creşterii avîntului mişcării                      Un număr de 234 de locui­ muncitori.
                                                                                        relor cu Congo Belgian. O de eliberare naţională din Afri­
                                                                                                                                                                              tori din Halle posedă un do­ Pentru economia ţării are

                                                                                        răscoală care a izbucnit recent                                                       cument care nu poate fi obţi­ o importanţă esenţială bazi­
                                                                                        a cuprins aproape întreaga par­
                                                                                        te de nord a Angolei.                      ca, colonialiştii portughezi nu            nut decît în acest oraş: car­                nul carbonifer Walbrzych din                  A fost elaborată o nouă teh­
                                                                                                                                   pot stăvili procesul de trezire            netul de elev la şcoala supe­                Silezia inferioară, bogat in
                                                                                                                                   naţională a poporului din An­              rioară de cultură, unde se des­              cărbune cocsificabil. Se dezvol­            nologie de înnobilarea mine­
                                                                                                                                                                              făşoară cu succes o intensă                  tă într-un ritm rapid şi in­                reurilor 'sărace de mangan,
    ve d e r e Vin r .p . buW .a r ía . Combinatul poligrafic                             După cum relatează agenţiile             gola, precum şi dezvoltarea                muncă de ridicare a nivelului                dustria cuprului. Pe teritoriul             pe baza căreia din minereuri-
„Dimitr: Blagoev“ din Sofia.                                                            occidentale de presă, doi con­             mişcării sale de eliberare naţio­          cultural al oamenilor muncii.                Sileziei inferioare Se află cele            le conţinînă 12—16 la 'mită
                                                                                        ducători ai comitetului ameri­             nală.
                                                                                                                                                                                                                                                                       mangan se poate extrage 92—
                                                                                                                                                                                                                                                                       94 la Sută metal.

                                                                                                                                                                                                                                                                       O altă realizare a institutu­

                                                                                                                                                                                                                                                                       lui este un procedeu de pre­

                    Se intensifică lupta poporului                                                                                 iaifunurilor care bîntuie în această re­   văţămintele amare ale trecutului, înţe- crefaru! general al Gonsiliului general parare a unui liant pentru im ­
                                                                                                                                   giune, ci ele sînt îndreptate în pri­
Japonez îm potriva înarm ării fării                                                                                                mul rînd împotriva Chinei Populare şi      legînd că nu pot fi ignorate la infinit      al sindicatelor din Japonia. Ei au          primarea ţesăturilor, pe bază
                                                                                                                                   Uniunii Sovietice". Dar trupelor ame­      nemulţumirile şi protestele opiniei pu­      ajuns la concluzia că este necesar să       de răşini gliptalice şi melamî-
                                                                                                                                   ricane staţionate pe teritoriul japonez    blice japoneze şi internaţionale o se­       se încheie cît mai grabnic tratatul de
                                                                                                                                   le este rezervat şi un alt rol, acela de   rie de oameni politici japonezi au de­       pace cu Uniunea Sovietică.                  no-forjhalăehidlce, care nu
                                                                                                                                   jandarm. Ele vor putea fi folosite ca                                                                                               este cu nimîb 'inferior produ­
                                                                                                                                   să lovească în manifestaţiile populare
   Zi de zi agenţiile de presă rela­        japonez de pe urma cirdăşiei militare       purces la înzestrarea armatei cu cele      îndreptate împotriva actualului regim.     clarat că a sosit timpul să se pri­            Lupta împotriva politicii de înarma­      selor similare importate, in-
tează despre noi acţiuni ale poporului      cu S.U.A. cînd află chiar din ziarele       mai moderne tipuri de arme. Numai          Acest lucru a fost dezvăluit de însuşi     vească în mod realist urmările pe care       re a ţării se intensifică pe zi ce trece.   tr-un viitor, apropiat noul
japonez împotriva ratificării aşa-zisului   de peste ocean cum sînt privite, prin       pentru prima divizie atomică motori­       premierul Kişi la 8 martie în cadrul       le-ar implica ratificarea noului tratat,     Gea de-a 9-a plenară lărgită extra­
tratat de securitate japono-american,       prisma noului tratat, insulele japoneze     zată, model american, care va fi am­       dezbaterilor din parlament, dezbateri      înarmarea Japoniei. Ei cer să se lichi­      ordinară a G.G. al P.G. din Japonia a       apret va fi utilizat pe scară
semnat în ianuarie ta Washington,           de către militariştii americani. Gu o       plasată pe insula Hokkaido, în ime­        legate tocmai de noul tratat militar       deze orientarea unilaterală spre S.U.A.      dezbătut recent problemele dezvoltării
întărirea legăturilor militare ale Ja­      sinceritate dezarmantă „Wall Street         diata vecinătate Uniunii Sovietice, a      cu Statele Unite ale Americii. Se do­                                                                                               largă în industria textilă bul­
poniei cu S.U.A., măsurile luate în ul­     Journal“ scria recent despre „marile        fost alocată suma de aproape un            vedeşte acum limpede că pactul mili­                                                                                                gară.
tima vreme de guvernul Kişi pentru          posibilităţi“ pe care le oferă bazele ae­   miliard de yeni. 0 ştire din Tokio a-      tar este îndreptat nu numai împotriva
intensificarea înarmării- ţării, graba pe                                               nunţa zilele acestea că a fost hotărîtă    vecinilor din Extremul Orient ai Ja­       Fostul prim-ministru Tandzan Isibasi, necontenite a luptei împotriva ratifi­
care o manifestă acesta de a ratifica       riene militare japoneze „pentru a-          creşterea efectivelor trupelor terestre    poniei, ci şi împotriva poporului japo­
noul tratat militar — au produs o pu­       provizionarea forţelor armate ameri­        cu încă trei divizii şi ’ înzestrarea lor  nez însuşi...                              care are o mare influenţă în rîndu-          cării „tratatului de securitate“ japono-     Creşterea schimburilor
ternică nelinişte şi revoltă în masele      cane“ depozitele spaţioase, piesele de      cu arme de tipul cel mai nou. Ziarul                                                  rile partidului liberal-democrat aflat la    american. De asemenea, Consiliul na­             de mărfuri între
largi ale poporului nipon.                  schimb şi proviziile ce se pot procu­       „Hokkaido Simbun“ semnala, de ase­            Politica de ocupaţie şi de militari­    putere, a iniţiat o campanie susţinută       ţional de luptă împotriva ratificării tra­
                                            ra „fără nici o greutate“... Ziarul mo-     menea, că a fost hotărîtă reintroduce-,    zare a insulelor nipone nu asigură Ja­     de numeroşi alţi oameni politici şi de mul­  tatului militar — organizaţie care nu­        Republica Populară
   Poporul japonez îşi dă bine seama că     nopoliştilor americani este încîntat de     rea gradelor ofiţereşti care au existat    poniei securitatea. Recenta notă a gu­     te organizaţii obşteşti, pentru normaliza­   mără multe milioane de oameni — a           Romînă şi R. P. Chinez
politica de înarmare dusă de Kişi este      faptul că şantierele de reparaţii nava­     în armata jmperială înainte de capi­       vernului sovietic adresată celui japo­     rea urgentă a relaţiilor cu Uniunea          adoptat de curînd un nou şi vast plan
în totală contradicţie cu interesele vi­    le japoneze prezintă avantaje de ne­        tularea Japoniei în 1945.                  nez arată clar că, dimpotrivă, aceasta     Sovietică şi Ghina Populară, propunînd       de acţiune menit să împiedice ratifica­        PEKIN 15 (Agerpres). — La
tale ale Japoniei. Gel puţin zece ani       preţuit pentru întreţinerea flotei nava­                                               poate duce ţara la o catastrofă care       în acest scop, printre altele, încheierea    rea reînarmării Japoniei. Prima etapă       martie 1960 s-a semnat Ia Pel
de acum încolo S.U.A. îşi vor menţine       le americane din Extremul Orient.              Orice om cu judecată sănătoasă îşi      ar reprezenta în mod inevitabil rezul­     de urgenţă a tratatului de pace cu           a acestei lupte începe la 19 martie,        „Protocolul privind schimbul de m
forţele lor armate pe insulele japone­      Portavioanele pot staţiona nestingherite    dă seama că măsurile luate de Kişi          tatul atragerii Japoniei într-un nou      U.R.S.S. Judecind după ştirile sosite dc     cînd în întreaga ţară vor avea loc ne­      furi şi plăţi între R.P.R. şi R.p. @
ze, dispunînd de întregul lor teritoriu     la baza militară Yokosuka, iar avioa­        pentru intensificarea înarmării Japo­      război.                                   ta Tokio lupta din sînul partidului de       numărate mitinguri şi demonstraţii de       neză pe anul 1960“.
 ca de o bază proprie pentru arme            nele cu reacţie pot decola de pe piste­    niei, presiunile ce le face în parla­
 atomice şi rachete. Poporul japonez         le aerobazel Tatikawa...                   ment în vederea ratificării neîntîrziate       Planurile de militarizare a Japoniei,  guvernămînt, între cei care îl susţin protest la care vor participa milioane             Tratativele au decurs într-o atrm
 ştie de asemenea că înarmarea ţării                                                     a tratatului militar japono-american nu    care sînt, fireşte, în directă legătură
 şi nedoritul tratat militar nu pot aduce       In răspunsul său din' 7 martie la o      pot avea nici pe departe un caracter      cu prevederile noului „tratat de secu­     pe Kişi şi partizanii tot' mai numeroşi de oameni. Acţiunile se vor intensi­ feră de înţelegere reciprocă şi co
 Japoniei decît agravarea pericolului u-     scrisoare a conducerii organizaţiei de      paşnic, cum încearcă propaganda japo­      ritate“, se lovesc nu numai de protes­    ai Iui Isibasi, îmbracă forme din ce' fica şi mai mult în luna aprilie cînd borare tovărăşească.
 nei catastrofe militare. Milioane de oa­    femei din Japonia, N. S. Hruşciov, pre­     neză şi americană să prezinte lucru­       tul a milioane de japonezi, ci pun în
 meni simpli din Japonia ştiu că             şedintele Consiliului de Miniştri al        rile. In ce scop au fost lăsate trupele    gardă pînă şi pe unii lideri din în­      în ce mai făţişe. Alarmat de faptul că sindicatele vor organiza mitinguri şi             Volumul total al schimburilor
 marile monopoluri şi clica militaristă      U.R.S.S., arată- că, încheind noul tratat   americane în Japonia ? se întreabă cu      suşi partidul Iui Kişi. îngrijorarea lor
 japoneză nădăjduiesc să folosească noul     militar cu S.U.A., guvernul japonez a       legitimă îngrijorare opinia publică ja­    legitimă porneşte de Ia făptui că po­     fot mai mulţi lideri din' partidul săit greve de mare amploare. Această uria­ mărfuri pe anul 1960 între cele do
 tratat de alianţă militară cu Washing­      pornit pe calea unei politici perimate      poneză şi din întreaga Asie de sud-        litica actualului guvern seamănă ca
 tonul în scopul întăririi poziţiilor lor    care nu poate decît să complice rela­       est. La această întrebare a răspuns        două picături de apă cu cea a blocu­      militează pentru încheierea tratatului şă mişcare de mase coincide cu peri­ ţări arată o creştere faţă de ai
 economice şi politice şi în acelaşi timp    ţiile dintre state, c.reînd o primejdie     simplu şi convingător N. S. Hruşciov,                                                de pace cu Uniunea Sovietică, grupul oada examinării de către parlament a trecut.
 pentru răfuiala cu forţele democratice                                                                                             rilor militare premergătoare celui de-al
 din ţară, pentru reînvierea militarismu­    pentru pace, îndeosebi în Extremul O-       şeful guvernului sovietic, la conferin­                                              condus de Kişi a hotărit să sancţio­ ratificării tratatului menţionat.                   R.P. Romînă va livra R.P. Ghim
 lui revanşard japonez..                     rient.                                                                                 doilea război mondial care a dus Ja­
                                                                                         ţa de presă de Ia Djakarta: „Gred                                                    neze de acum înainte pe toţi membrii            Poporul, japonez doreşte să trăiască     termocentrale, linii de ciment, ins
    La ce se poate oare aştepta poporul         Fără să mai aştepte chiar ratificarea                                               ponia Ia dezastru. Ţinînd seama de în-    partidului care nesocotesc „linia trasa­     în pace. Inţelegînd schimbările care        laţii de foraj, tractoare, autocamiOa
                                                                                         că nu penifu a duce lupta împotriva                                                  tă“. Postul de radio Tokio a anunţat         au loc în lume, milioane ¦de-japonezi       turbosuflante, produse petrolifere <
                                             tratatului militar, guvernul lui Kişi a                                                                                          că grupul opoziţîonist condus de Isibasi
                                                                                                                                                                                                                                                                          R.P. Chineză va livra R. P. Rom

                                                                                                                                                                              r,u s-a lăsat intimidat de ameninţările acţionează din toate puterile pentru cositor, boraic, mercur, serowolfro

                                                                                                                                                                              lui K işi; Isibasi duce in acelaşi timp      a schimba ' actuala orientare nereal istă   seromolibden, antimoniu, orez, sc
                                                                                                                                                                              tratative cu diferiţi oameni politici, cu    a ţării. Japonia trebuie să păşească pe     diferite maşini etc.
                                                                                                                                                                              conducători ai unor organizaţii de ma­       o cale nouă, potrivită cu năzuinţele
                                                                                                                                                                              să, pentru intensificarea luptei împo­       poporului nipon, calea independenţei, a        Din partea romînă protocolul a f
                                                                                                                                                                                                                                                                       semnat de Ana Toma, adjunct al i
                                                                                                                                                                                                                                                                       nistrului Comerţului, iar din pa.

                                                                                                                                                                              triva militarizării Japoniei. La 9 mar­ păcii şi prosperităţii.                          chineză de Lik Han-un, locţiitor

                                                                                                                                                                              tie el a avut o convorbire cu Ivai, sc-                          M. I0RDA6HE             ministrului Gomertului.

                    Reiaeţia si aAirintefrallă ziarului: ştr. 6 Martie nr. 9. Telefon : 188 \ 1891 75. Taxa glăţiţă în numerar conform agrobării fiirecjţi^ii Generale JP.TJ.R. nr, 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică *1 Mai“- fi&va.
   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59