Page 55 - 1960-03

PROLETARI D W TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA /
Anul XII Nr. 1626
Prim irea documentaţiilor tehnice
De fa an la an volumul lu­
crărilor de investiţii în oraşul
Deva a crescut. Astfel în acest
an se prevede darea în folosinţă
a peste 280 apartamente de lo­
cuinţe în blocuri. Dar pe lîngă
aceste construcţii de locuinţe
sînt prevăzute în planul de in­
vestiţii şi alte lucrări ca, de pil­
dă, şcoala de 4 clase din oraşul
Deva, două laboratoare la şco­
lile din oraşul Deva. un labo­
rator la şcoala din Simeria, două
ateliere şcoală la Deva, un că­
min muncitoresc pentru Trustul
minier Deva şi altele. Pentru du­
cerea la bun sfîrşit a acestor
sarcini, noi trebuie să asigurăm
pe şantiere un ritm susţinut de
muncă şi un front larg de lucru,
in acest scop încă de la începu­
tul anului a'u fost luate o serie
de măsuri în cadrul şantierului
1 Deva. Printre altele s-a asigu­
rat necesarul la materialele de
bază ca var, cărămidă, ciment,
balast etc. în cantităţi suficiente
pentru circa 3—4 luni de zile.
Dar cu toate acestea noi în-
fîmpinăm la ora actuală o serie mentul 'de faţă nu este de loc j
de greutăţi, care ne împiedică în mulţumitoare. Pentru nici una
desfăşurarea munpii într-un ritm din lucrările enumerate mai sus
¦im-
Era la începu- . Tovarăşul Ale^
,tul,, anu^l.ui. ,t,re- Cwonfebriinnaţ\atulsinsdidicearulărgid.ce lda!i.nCorn- xand.ru PJ et,rovici din Valea' Jiului. La Petrila de
cut. Pe aleea Hunedoara
fruntaşilor din ----
Combinafu! siderurgic din Hune-
doara a apărut un panou. In
laţa lui. îndeosebi la intrarea
si ieşirea din schimb, oamenii
face,au un scurt popas, înfiripau dar spune lucruri interesante Aninoasa, se ridică Ia 23.
discuţii despre cocs. fontă, oţel, rare deşi sînt cunoscute, par noi. Faptul că tot mai multe bri­
laminale, indici de utilizare,
procente...
Ce reprezentau datele de pe
panou, ce anume suscita într-o
asemenea măsură interesul oa­
menilor ? Era situaţia operati­ nat. Nu bănuiam atunci ce va condusă de Ludovic Tereny din
vă a întrecerii cu Reşiţa, între­
cere palpitantă, plină de emo­
ţii şi satisfacţii. Şi au trecut zi­
lele, lunile — a trecut anul. La
panoul de pe aleea fruntaşilor,
ca şi la celelalte panouri din pornise oarecum de la noi. De 2.600 kg. cărbune, peste plan de f din Orăştie. Lucrînd eu pricepere ? rea scrisorii sosite de la comi­
secţii, cifrele se schimbau de la
o zi la alta, marcînd mereu alte
şî alte rezultate, tot mai frumoa­
se. Intrase în obişnuinţa side-
rurgiştilor să aştepte noile cifre sporirii indicelui de utilizare şi
şi nu puţini au fost aceia care
au adresat aspre critici norma-
torilor pentru întîrzierea afişă­
rii rezultatelor. Aşa a fost în­
treg anul.
Dar abia cînd pe panoul cu
pricina au apărut cifrele defini­
tive, 40.000 tone cocs, 30.000
ione fontă, 51.000 tone oţel dale
peste plan, fără a mai vorbi de
aglomerat, laminate, piese tur­
nate, oamenii au prins a se li­
nişti oarecum.
O scurtă etapă a întrecerii si-
derurgiştilor luase sfîrşit. Des­
pre toate acestea s-a vorbit pe
larg în Conferinţa sindicală de
la Combinatul siderurgic din
Hunedoara.
Biblioteca comunală din
Luncoiul de Jos, raionul Brad,
desfăşoară o bogată activitate
în scopul atragerii de noi citi­
tori din rîndul ţăranilor mun­
citori. Tov. Eugenia Pctruţ, bi­
bliotecara, a organizat anul a-
cesta mai multe recenzii pe
marginea unor romane printre
care „Bărăgan“ de V. Hm. Ga-
ian, a înscris 19 tineri la con­
cursul „Iubiţi cartea“ etc.
Datorită manifestărilor orga­
nizate în scopul popularizării şi
răspîndirii cărţii precum şi mun­
cii desfăşurate de către biblio­
tecară. pînă acum au fost în­
sorişi 400 de cititori care au
citit peste 1.700 volume.
FLORIN BENEA
corespondent i rea de colectare a fierului vechi.
Joi 17 martie I960
tot mai mare. Este vorba de lip-
sa documentaţiilor tehnice de e-
xecuţie. Astfel în planul nostru
de producţie pe trimestrul 1 am
fost planificaţi cu o producţie de
3.208.000 lei. Din această va­
loare, pentru 987.000 lei nu am a-
vut documentaţia tehnică de e-
xecuţie şi nici acum nu o avem.
Aşa stînd lucrurile, la o serie de
lucrări nu am putut începe con­
strucţia. Printre acestea sînt că­
minul muncitoresc cu o suprafaţă
locuibilă de 2.000 m.p., locuin­
ţele din Certe] cu 8 apartamente,
şcoala de 4 clase din Deva, şi
altele.
Ne aflăm acum în pragul ce­
lui de-al doilea trimestru al a-
nului. Şi în acest trimestru sînt
prevăzute de asemenea atacarea
a o serie de noi lucrări. Printre
altele se prevede a fi atacate
construcţia celor 36 apartamente
din Simeria, 18 apartamente la
I. M. Teliuc, 36 apartamente în
Deva, laboratoarele şi atelierele
şcoală şi altele. Situaţia din mo­
este pnm-îopi-
tor oţelar şi pre-
şedinţele comitetului sindical la
secţia care anul trecut a dat pa­
triei 28.016 tone oţel Martin
peste plan. Vorbeşte domol, rar,
— Anul trecut colectivul sec­
ţiei noastre a muncit mai bine
ca în oricare din anii trecuţi.
Era în ianuarie cînd am lansat
chemarea la întrecere pe combi­
ieşi din asta. Celelalte secţii au
răspuns, luîndu-şi angajamente
frumoase şi pe baza acestora
am chemat la întrecere pe reşi-
ţeni. Eram mîndri că întrecerea
aceea, am hotărît să muncim in
aşa fel incii să nu ne facem de rîs.
Din dorinţa asta a pornit tot
din secţia noastră, iniţiativa
mai tîrziu, la cererea muncito­
rilor, aceea ca inginerii să ajute
pe muncitori în ridicarea nive­
lului de cunoştinţe profesionale
şi de cultură generală. Rezul­
tatele se cunosc. Vreau să arăt
însă cîţiva din factorii care au
influenţat obţinerea lor. E vor­
ba, în primul rînd. de organi­
zarea consfătuirilor de produc­
ţie pe secţie înaintea celor pe
schimburi. De asemenea, în con-
A. JURCA
(Continuare In pag. 2-a)
Plevii claselor V—VII de la şcoală răe V ani 8 în Calam
participă cu însufleţire la acţi unea de colectare a fierului
vechi. In numai 12 zile, ei au adunat o cantitate de peste
10.000 kg. fier vechi.
IN CLIŞEU: Un grup de elevi din Călan fruntaşi în acţfu-
nu avem pînă acum, nici o (fo­
cumentaţie tehnică de execuţie.
Aşa stînd lucrurile considerăm
că situaţia existentă ne va duce
în scurt timp la gol de lucru.
Pentru a evita însă o astfel de
situaţie considerăm că este ne­
cesar ca atît beneficiarul princi­
pal al lucrărilor cît şi proiectan­
tul să ia astfel de măsuri ca cel
mai tîrziu la sfîrşitul lunii
martie să ne asigure toată do­
cumentaţia tehnică de execuţie,
necesară atacarii noilor lucrări
prinse în planul de producţie din
trimestrul II. Numai astfel vom
putea să ne încadrăm în sarcina
de plan şi să respectăm terme­
nele de dare în folosinţă.
Ing. GRAŢIAIV ŞERBAN
şeful şantierului I Deva
al T.R.C.H.
NOTA REDACŢIEI: Cele se-
zisate de tov. ing. Graţiaţi Ser­
bări sînt într-adevăr Juste. Una
din cauze constă în primul rînd
in lipsa unei concordanţe între
(Continuare In pag. 2-a)
Iniţiativa minerilor de la A-
ninoasa. a fost îmbrăţişată cu
căldură de numeroase brigăzi
pildă, în sectorul I, 14 brigăzi
de mineri lucrează după această
iniţiativă. De asemenea, în sec­
toarele II şi III de Ia aceeaşi
mină. numărul brigăzilor care
s-au alăturat iniţiativei de la
găzi aplică această preţioasă i-
niţiativă. a tăcut să crească
simţitor randamentul în produc­
ţie. La mina Petrila, brigada
sectorul III, a extras în luna fe­
bruarie, peste plan, 2.200 kg.
cărbune pe post de miner, iar
cea condusă de Nioolae Ka-ndd,
fiecare miner.
R. BA1.ŞAN
corespondent
-a ¦
nou succes
® 29.306 TONE OARBUNIr PESTE Pt.AN.
© TOATE EXPLOATĂRILE MINIERE CU PLANlţL ÎNDEPLINIT.
© MINERII DIN ANINOASA. FRUNTAŞI PE BAZIN.
© IN 15 ZILE. PESTE 2.000 1ONE CĂRBUNE GOGSIFICAB1L IN PLUS.
Minerii Văii Jiului, mobiliza!i in per­ peste plan, pe întregul bazin, 29.306
manenta de comunişti, obţin rezultate
lot mai frumoase in întrecerea socia­
listă. De la începutul anului şi plnă
la data de 16 martie, au fost extrase
4 pagini 20 bans In ziua de 16 martie a.c. a poverii înarmărilor şi înlăturării ral forţele saie armate cu
avut loc o şedinţă a Prezidiului ameninţării de război. 1.200.000 de oameni, după alte
Colectiviştii din Petreşti ra­ Marii Adunări Naţionale a R.P. reduceri care au însumat în ul­
ionul Sebeş şi-au propus în Romîne prezidată de tovară­ Prezidiul Marii Adunări Na­ timii patru ani 2.140.000 de oa­
anul acesta să sporească sim­ şul Ion Gheorghe Maurer, pre­ ţionale a R. P. Romîne consta­ meni, Uniunea Sovietică a a-
ţitor sectorul zootehnic.. Acest şedintele Prezidiului Marii A- tă că, datorită politicii consec­ dus o nouă şi importantă con­
lucru presupune insă ca para­ dunări Naţionale. vente de pace a U.R.S.S., a ce­ tribuţie concretă Ia rezolvarea
lel cu dezvoltarea şeptelului, să lorlalte ţări socialiste şi a altor problemei dezarmării, ia tradu­
fie asigurate condiţii optime şi in cadrul şedinţei tov. Mihatl ţări iubitoare de pace, încorda­ cerea în viaţă a măreţei sar­
pentru adăposfirea animalelor, Cruceanu, preşedintele Comisiei rea în relaţiile internaţionale a cini de apărare şi consolidare
in acest scop, colectiviştii au de politică externă a Marii Aău- slăbit în ultima vreme, iar pers­ a păcii, oferind astfel un nou
hotărît ca în cel mai scurt timp nări Naţionale, a prezentat ra­ pectivele pentru întărirea păcii exeryplu tuturor statelor şi în
să construiască un grajd cu o portul comisiei şi un proiect ăe s-au îmbunătăţit. special acelora care dispun de
capacitate de 50 capete vite răspuns la Apelul Soivetului mari forţe militare.
mari. Hotărîrea lor a început Suprem al U.R.S.S., din 15 ia­ Cu toate schimbările pozitive
să prindă viaţă. Deşi au înce­ nuarie 1960. adresat parlamen­ intervenite în ultimul timp în si­ Acţionînd în conformitate cu
pui "de cîteva zile, lucrările de tuaţia internaţională, mai acţio­ interesele poporului romîn pe
turnare a fundaţiei grajdului au telor şi guvernelor tuturor ţări­ nează încă în lume Torţe care linia slăbirii încordării interna­
şi fost terminate. La această lor lumii. urmăresc menţinerea şi sporirea ţionale, R. P. Romînă a redus
acţiune s-au efectuat un mare încordării internaţionale, cum în ultimii ani efectivul forţelor
număr de ore muncă voluntară. Prezidiul Marii Adunări Na­ armate cu 115.000 oameni, iar
Lucrările de construcţii conti­ sînt cercurile militariste revan­
nuă. ţionale a adoptat în unanimi­ şarde din Republica Federală cheltuielile pentru apărare pre­
tate următorul răspuns: Germană, care înarmează febril văzute în Bugetul de stat al
Odată cu aceste lucrări, se Bundeswehru! şi au trecut Ia R. P. Romîne pe anul 1960 re­
desfăşoară şi o susţinută mun­ Prezidiul Marii Adunări Na­ prezintă numai 6,3 ia sută din
că pentru curăţitul celor 460 ţionale a Republicii Populare crearea de baze militare pe te­ totalul cheltuielilor bugetare.
ha. de păşune. Romîne, (uînd cunoştinţă de A- De asemenea, prin eforturile
ritoriul altor state.
PERICLE BLAGA pelul Sovietului Suprem ai în actualele împrejurări in­ şi iniţiativele sale în domeniul
colaborării cu alte state, R. P.
corespondent U.R.S.S. din 15 ianuarie 1960, ternaţionale, dezvoltarea arme­ Romînă contribuie activ la lup­
ta comună a tuturor popoare­
adresat parlamentelor şi guver­ lor de distrugere în masă şî lor pentru menţinerea şi întă­
cursa înarmărilor constituie pie­ rirea păcii în lume. Participînd
nelor tuturor statelor lumii, cu dica cea mai însemnată în ca­ la lucrările Comitetului celor
privire la adoptarea de măsuri 10 state pentru dezarmare, care
lea stabilirii unei atmosfere de au început la Geneva, R. P.
practice pentru reducerea forţe­ încredere între state şi sursa
lor armate, salută această nouă principală a primejdiei unui nou Romînă va milita pentru reali­
iniţiativă pusă în slujba uşurării zarea unei înţelegeri care să
război mondial distrugător. ducă la înfăptuirea dezarmării
In asemenea împrejurări, nu­
generale şi totale.
mai dezarmarea generală şi to­ Alături de toate celelalte popoare
tală reprezintă cea mai sigură
ale lumii, poporul romîn îşi ex­
garanţie pentru înlăturarea peri­ primă speranţa că conferinţa la
colului de război şi pentru ex­ nivei înalt a celor patru mari
puteri, care urmează să aibă
cluderea definitivă a războaielor Ioc în curînd va duce Ia acţiuni
concrete comune îndreptate în
în relaţiile internaţionale, pentru primul rînd spre realizarea nă­
triumful coexistenţei paşnice şi zuinţei fierbinţi a întregii ome­
dezvoltării continue a colaboră­ niri : dezarmarea generală şi
rii multilaterale şi a înţelegerii totală.
între toate popoarele lumii.
Exprimînd interesele funda­
Prezidiul Marii Adunări Na­ mentale de pace şi pnogres ale
ţionale a R. P. Romîne împăr­ poporului romîn, năzuinţele sa­
fe către o lume eliberată de po­
tăşeşte întrutotu! punctul de ve­ vara înarmărilor şi flagelul
dere al Sovietului Suprem al războaielor, Prezidiul Marii A-
U.R.S.S. ca în preajma începe­ dunări Naţionale şi guvernul
Republicii Populare Romîne a-
rii tratativelor între state în pro­ probă cu căldura, sprijină noua
blema dezarmării generale şi iniţiativă de pace a Uniunii So­
totale, adoptarea de măsuri
practice, unilaterale de dezar­ vietice şi cheamă parlamentele
mare are o deosebită importan­ tuturor ţărilor să urmeze no­
bilul său exemplu.
tă şi poate influenţa succesul
se a re In v e d e re
acestor tratative. De aceea, Pre­
zidiul Marii Adunări Naţionale numai prezentul
a R. P. Romîne îşi exprimă deo­
Economiei de tip socialist ii
sebita sa satisfacţie pentru le­ este specifică perspectiva, dez­
gea adoptată de Sovietul Suprem voltarea planică. întreprinderile
al U.R.S.S. „Cu privire la o noastre sînt dotate an de an
cu noi capacităţi, care le asigu­
nouă şi importantă reducere a ră o producţie tot mai înaltă,
Forţelor Armaie ale U.R.S.S.“. capabilă să satisfacă necesităţile
mereu creseînde ale avîntului e-
Tinerii Vasile Vlad. Reducîndu-şi în mod uniiate- ccnomic al patriei noastre.
----- — (ssssaü.------------ ¦—
Gheorghe Gurirnan şi La mina Teliuc se deschid in
După consfătuirea dintre mi­ fiecare an noi locuri de mun­
loan Hobeanu, sînt li îl t neri şi furnalişti, organizată de că. In anul 1960 va trebui ex­
redacţia ziarului „Drumul socia­ tras cu cel puţin 42 la sută1
fruntaşi în producţie la !i 1f i< lismului“ la Ghelar. mai mult minereu decit în anul
1959. Pentru aceasta, în anii
: secţia pigment a fabricii chimice ? După ce a terminat lectura- la Ghelar nu au fost respectate. trecuţi s-au investit importante
Sînt zile in care se livrează şi sume de bani. Au fost ele fo­
cu 40 la sută mai puţin decit losite pe deplin şi eficient ? In
prevede angajamentul. Cît pri­ mare, se poate spune că da. Cu
\ şi hărnicie, ei îşi depăşesc zilnic j tetul de partid al uzinei „Vic­ veşte calitatea, nici aceasta nu toate acestea, există şi aici
toria“ din Călan, tov. Tovică este corespunzătoare. Conţinutul unele deficienţe care dovedesc
*. norma cu 20-23 la sută. \ Munteanu, secretarul Comitetu­ de metal în siderita bulgări, li­ că nu totdeauna s-a avut in
lui de partid al minei Teliuc. vrată Hunedoarei şi în limoni­ vedere viitorul. Iată un exem­
• *•* h>- -*¦ ¦ * •••• •# * • • • •» -a* ^ ta livrată Călanului este mai plu.
scăzut deeît prevăd normele
le-a spus celor din birou : contractuale, iar procentul de Pentru anul acesta este pre­
bioxid de siliciu e încă ridicat. văzut să se extragă minereu
— Au dreptate. Nu ne-am ţi­ De asemenea, se remarcă osci­ de la orizontul VIII. Darea în
nut de cuvînt !... laţii prea mari de Ia o zi la alta exploatare a orizontului VIII e
în ceea ce priveşte calitatea. condiţionată insă de dezvolta­
Afirmaţia aceasta i-a făcut rea orizontului VII. Se pare că
pe cei prezenţi să păstreze cea Toate acestea sînt explicate acest lucru a scăpat atenţiei
mai adîncă tăcere. Ce conţinea la Teliuc prin faptul că funi- tovarăşilor de la Teliuc. Facem
scrisoarea ? Despre ce cuvînt cularul nou nu lucrează încă la această afirmaţie bazindu-ne
era vorba ? Inţelegînd frămînta- capacitatea nominală. „însăşi pe faptul că în anul trecut, pla­
rea oamenilor, tovarăşul Mun­ calitatea minereului — spunea nul lucrărilor la orizontul VII
teanu a continuat: tov. Tovică Munteanu — este a fost realizat doar în propor­
influenţată de funicularul nou, ţie de 3,5 la sută. Rezultatele
— Am fost cu toţii, cei care deoarece funcţionarea staţiei arată că nici în acest an nu se
noi, unde se face claubarea, stă mai bine. Intr-adevăr, pla­
ione de .cărbune, din care 5.385 numai ne găsim aici. prezenţi la Ghe- este condiţionată de mersul a- nul acestor lucrări a fost rea­
cestui funicular“. lizat în luna ianuarie în pro­
in această lună. lar, la consfătuirea dintre fur- porţie de 82 la sută. iar în fe­
De fapt, cam acesta ar fi bruarie în proporţie de 62 la
De remarcat este faptul că după 15 nalişti şi mineri, organizată de motivul obiectiv în seama că­ sută.
zile din luna martie, toate exploatările ziarul „Drumul socialismului“. ruia sînt puse insuccesele. Func­
miniere sînt cu planul îndeplinit şi de­ Ne-am angajat acolo că vom ţionarea staţiei noi este condi­ Această stare de lucruri îşi
păşit. Astfel, minerii din Lonea au ex­ livra ritmic cantităţile de mine­ ţionată de funicular, ceea ce are explicaţia în slaba organi-
tras peste plan în aceste zile 922 tone reu cerute şi că vom îmbunătăţi înseamnă că ea nu lucrează a-
cărbune, cei din. Petrila 950 tone, cei calitatea. Cred că nu-i nevoie tunci cînd funicularul este de­ N. ANDRONACHE
din Aninoasa 1.454 tone, minerii din j să vă spun că furnaliştii din fect. Insă staţia mai stă şi a-
Vulcan 703 tone, cei din Lupeni 1.309 Călan nu sînt mulţumiţi de fe­ tunci cînd lipseşte minereul. ((Sontinuare în pag. 3-a)
lul cum îi sprijinim. Tovarăşii
Ione, iar minerii din Uricani au din Călan ne scriu că din cauza Faptul că lipseşte minereul,
reuşii să recupereze minusul înregistrat noastră nu pot să-şi realizeze dovedeşte însă că în procesul
in prima decadă şi să extragă în plus, angajamentele, că merg cu fur­ de extracţie se resimt serioa­
în această perioadă, 47 tone cărbune. nalele neuniform, că depăşesc se deficienţe şi că pe lîngă mo­
tivele obiective, sînt destul de
După 15 zile de întrecere, din tuna consumurile specifice... multe lipsuri interne. Prin ur­
martie, fruntaşi sini minerii din Ani­ mare, este greşită atitudinea
noasa. La această mină, cele mai fru­ — Avem motive obiective — conducerii minei Teliuc, care
moase rezultate au fost obţinute de co­ a intervenit directorul. Ce să consideră că bunul mers al lu­
lectivele sectoarelor I şi IV. De la facem ? ! crurilor depinde numai de buna
funcţionare a funicularului.
sectorul I, S-au evidenţiat in mod deo­ Pînă la urmă, tovarăşii din
sebit brigăzile conduse de tovarăşii conducerea rninei au ajuns la
Adalbert Bote, cu 383 ione cărbune pes­ concluzia că nu sînt vinovaţi
te plan, Nicolac Mujnai, Roman Petru pentru faptul că nu se pot a-
şi Aurel Cristea. ehita de obligaţiile ce le au faţă
Minerii din Lupeni, Uricani şi Vul­ de siderurgiştii de la Hunedoa­
can, au reuşit în prima jumătate a lu­ ra şi Călan. „Motive obiective“
nii martie să extragă peste plan mai — a spus unul, explicaţie pe
mult 'de 2.000 tone cărbune cocsifica- care au acceptat-o cu toţii.
bil. Cea mai mare contribuţie la obţine­
rea acestui 'succes au adus-o minerii N um ai m otive o b iectiv e?
sectorului 111 de la mina Lupeni, în
frunte cu brigăzile conduse de Petru Din cele de mai sus rezultă
Spinu şi Sabin Ghioancă. că la Teliuc, angajamente!.,
luate în cadrul consfătuirii de