Page 56 - 1960-03
P. 56
Pag. 2 DRumm w w A m sM üiu} Nr. 1629
p g sa a fg y ire sssa sa g fts^ ^ ?saR B g saT raram g g g ^
LtI - ;¦' ¦'.->=-~-r-.fT-t:¦•¦'-- - Prin folosirea porumbului siloz
în hrana animalelor se obţin
TtTCBDLSl
producţii sporite de lapte şi carne
Să îmbunătăţim mutica de educare patriotică
Sâ folosim metodele cele mas eficace Plenara C.C. al P.M.R. din ve, ffoarea-soarelui 3.000 unităţi şi internaţionalistă a tineretului şcolar
3—5 decembrie 1959 a subli nutritive iar cultura ovăzului Lectura iu afara clasei
niat că folosirea intensivă a (boabe, plus paiş), (la o pro
in campania agricola de primăvara porumbului însilozat în hranirea ducţie medie de 1,600 kg. boabe
animalelor, constituie una din şi 2.400 kg. paie îa ha.) numai
cele mai importante rezerve în 2.300 unităţi nutritive. Literatura noastră pedagogi fac sâ înţeleagă rolul transfor-i
că din ultimii ani a subliniat mării socialiste a agriculturii.
Primăvara se apropie cu paşi pania agricolă de primăvară. Sporirea suprafeţelor însămân vederea' creşterii rapide a pro De asemenea cheltuielile de însemnătatea instructiv-educa- Ideile sănătoase luate din cărţi,
repezi. Cerul s-a înseninat, zi Insă concluziile adunărilor ge ţate cu porumb siloz este una: tivă a activităţilor din afara elevii au ştiut să le propage de
lele sînt tot mai călduroase. nerale trebuie să fie prelucrate din aceste sarcini, deosebit de ducţiei de carne, şi lapte în tara muncă ce revin pentru o unitate clasei în cadrul educaţiei mul venind răspînditori şi propa
Ţăranii muncitori se pregătesc cu agitatorii, să se stabilească actuală în regiunea noastră, tilaterale a omului nou. In ca gandişti ai conţinutului lor te-
pentru marea bătălie a însă- sarcini concrete pentru aceştia care are largi posibilităţi de noastră. Plenara a cerut dame-; nutritivă obţinută din porumbul drul lecturii particulare, elevii matico-ideologic în rîndul fa
mînţărilor de primăvară. In u- şi să fie ajutaţi şi îndrumaţi dezvoltare a şeptelului. Agitato nu numai că-şi însuşesc şi-şi miliilor ’lor.
nele sate s-au tras deja prime să le înfăptuiască. Mui e orga rii dispun de un bogat material nilor muncii din agricultură să siloz, sînt mici. îmbogăţesc cunoştinţele debîn-
le brazde. nizaţii de bază au statornicit în această direcţie. S-a editat dite la orele de curs, dar, mai Prin nenumărate discuţii avu
ca o practică curentă ca în ur afişul ,,Să cultivăm cît mai treacă cu hotărîrea la extinderea Astfel, faţă de cheltuielile de ales aici găsesc prilejul să-şi te cu elevii, am căutat să le
In acest an, campania de ma adunărilor generale secre mult porumb siloz“ care cuprin suprafeţelor cultivate cu porumb muncă ce revin unei unităţi n u afirme şi să-şi dezvolte apti prezint şi să le indic opere ca
primăvară, pe baza experienţei tarul organizaţiei sau un mem de principalele avantaje ale a- destinat însilozării şi a dat în tritive de porumb însilozat, chel tudini creatoare, îşi fac ucenicia re prezintă tabloul vieţii grele
tot mai bogate acumulată de bru, al biroului să pregătească cestui furaj, s-au trimis bro acest scop indicaţiile necesare. tuielile de muncă pentru obţine în unele manifestări practice a ţărănimii din trecut şi luptă
către organizaţiile de partid în agitatorii cu problemele cele şuri, iar în presa centrală şi In expunerea tovarăşului Gh. rea unei unităţi, nutritive din de care vor avea nevoie în via acesteia pentru o viată mai bu
conducerea şi organizarea mun mai importante. Acesta este un locală se publică periodic mate Gheorghiu-Dej la plenară, se cartofi furajeri sînt de patru ori ţă, la locul de muncă. Cu alte nă. In acest sens de un real
cii, trebuie să se desfăşoare la lucru bun care trebuie larg ge riale în această privinţă. Ele arată avantajele deosebit de mari mai mari. din sfeclă furajeră cuvinte, lectura particulară con folos au fost operele „Lazăr de
un nivel calitativ superior faţă neralizat. însă trebuie folosite în convor pe care le aduce cultura po de peste şase ori mai mari, iar stituie una din principalele ve la Rusca1“, „Trei generaţii“, „Sâ
de anii precedenţi, să se res birile ce se organizează, în rumbului siloz. La o producţie la ovăz de 1,5 ori mai mari. rigi de legătură dintre şcoală şi mergem într-un sat“ etc. Le-am
pecte cu stricteţe epocile optime Campania de primăvară, pre munca de la om la om, din ca de numai '4(5.000 kg. porumb si practica construcţiei socialiste. recomandat elevilor să citească
şi să se scurteze durata ei. E- cum şi celelalte sarcini ce stau să în casă, în adunările de la loz la ha. (recoltat î n . faza de Este deci limpede că prin opere din care rezultă realiză
xistă toate condiţiile să reali în faţa ţărănimii muncitoare, căminul cultural şi în alte mul coacere lapte-ceară) se pot ob cheltuieli de muncă reduse, se Ca profesor de limba şi lite rile obţinute de poporul nostru
zăm aceste obiective deoarece, ridică probleme complexe. De te ocazii. De asemenea, este ţine 8.000 unităţi nutritive. în pot realiza producţii mari de ratura romînă la clasele a Vl-a în făurirea vieţii noi, socialiste,
spre deosebire de anii trecuţi, aceea, forţele existente la sa necesar să se desfăşoare în timp ce de pe aceeaşi suprafaţă porumb siloz, care la rîndul lor, şi a VII-a, am organizat lectura în patria noastră: „Tovarăşul
sectorul socialist-cooperatist al te trebuie folosite cu chibzuin continuare, o susţinută muncă cultivată cu porumb pentru asigură obţinerea acestui furaj particulară a elevilor, în aşa fel, Ion“, „Dobrogea colectivistă“,
agriculturii a crescut Ia peste ţă. Au procedat foarte bine a- politică de masă pentru ca gos boabe, cu o producţie de 3.000 valoros la un preţ de cost mult îneît să o fac cît mai atractivă, „Dobrogea de aur“ ş.a. Gerînd
70 la sută. cele organizaţii de bază care podăriile agricole colective, în kg. la ha'., se obţin doar 3.480 mai redus faţă de alte furaje. interesantă, utilă, legînd-o de elevilor să prezinte situaţia sa
au împrospătat colectivele de tovărăşirile şi ţăranii muncitori unităti nutritive. Experienţa unităţilor agricole viaţă, de sarcinile construcţiei telor de azi, mulţi au spus că
Un loc deosebit de important agitatori cu oameni care au do să cultive cît mai multe legu din regiunea noastră a dovedit socialiste în pa
în buna desfăşurare a campa vedit în practică ataşament fa me şi să organizeze cit mai tria noastră. Am ţăranii colecti
niei de primăvară îl ocupă ţă de politica partidului nos multe terenuri irigate. Se ştie Porumbul însilozat se remar în practică că .prin folosirea po acordat impor vişti şi-au clădit
munca politică de masă, care tru şi s-au îngrijit că la fieca din practica anilor trecuţi că tanţă primordia case noi, au lu
trebuie să-şi aducă întregul ei re loc de muncă important să cultura legumelor şi zarzavatu că prin calităţile sale deosebite: rumbului însilozat se pot reali lă laturii educa mină electrică,
aport în mobilizarea maselor de existe un număr corespunzător rilor, îndeosebi pe terenurile iri tive, iar in cadrul ascultă la radio
oameni ai muncii de îa sate la de agitatori. In unele G.A.S., gate, au adus mari venituri şi este un furaj suculent, bogat în za producţii mari de lapte şi acesteia, am considerat ca una şi vizionează
îndeplinirea sarcinilor trasate G.A.C. şi întovărăşiri există în au ajutat la aprovizionarea o- din sarcinile principale, educa filme la cinematografele săteşti.
de partidul şi guvernul nostru că colective de muncă în care raşelor. substanţe proteice şi vitamine, carne şi se poate reduce simţi rea elevilor în spiritul partio- Pentru a vedea aceste realizări,
în acest scop. De aceea, orga fie că nu sînt repartizaţi agi tismului socialist şi al interna am organizat cu ei vizite la
nizaţiile de partid trebuie să tatori. fie că numărul acesto Căminul cultural, ca principal gustos, măreşte pofta de mîn- tor preţul ele cost al produselor ţionalismului proletar. G.A.C. Simeria Veche, Bisearia
înceapă această muncă cu pre ra este mic. Această stare de focar de cultură în satele noas şi Seuleşti.
gătirea temeinică a agitatori lucruri trebuie curmată. tre, trebuie să desfăşoare o ac câre a animalelor şi- contribuie animale. Bunăoară, la gospodă Dragostea faţă de patria noa
lor. Bine se orientează acele or tivitate continuă. Conferinţele stră socialistă, faţă de Partidul Deoarece, majoritatea elevi
ganizaţii de partid care la Agitatorii vor putea să-şi des ce se programează în această Ia o mai bună digestibilitate a ria agricolă colectivă din Cîl- Muncitoresc Romîn, trebuie să lor sînt fii de ceferişti am pus
instruirea' agitatorilor invită in făşoare activitatea în bune con- perioadă Ia căminele culturale fie trăsătura de caracter esen un deosebit accent pe acele o-
gineri şi tehnicieni agronomi, diţiuni numai dacă vor cunoaş trebuie să lămurească pe larg celorlalte nutreţuri din rafie. în nic, raionul Sebeş, pe măsura ţială a omului nou, construc pere, care oglindesc trecutul de
brigadieri şi fruntaşi ai recol te temeinic viaţa, dacă vor fi în primul rînd aceste proble tor al socialismului. luptă al muncitorilor pentru o
telor bogate, care vorbesc agi bine înarmaţi cu problemele ce me. Trebuie folosite filmele do locuind cu succes masa verde asigurării unor cantităţi mai viaţă mai bună. Astfel, elevii
tatorilor despre metodele cele le ridică practica de fiecare zi. cumentare şi diafihnele cu te Pornind de la aceste conside citind „Uzina vie“, „Revoltă in
mai avansate şi le împărtăşesc me din agricultură. Este nece în perioada de stabulaţie, po mari de porumb însilozat şi alte raţii principale, lectura particu port“ şi-au dat seama de con
din experienţa lor. La cursurile agrotehnice, nu sar ca agitatorii să popularize lară am axat-o pe ideea edu diţiile grele în care lucrau munr
meroşi colectivişti, întovărăşiţi, ze filmele de acest gen, să dis rumbul siloz este numit pe drept furaje suculente, s-au obţinut cării elevilor în spiritul patrio citorii. Tot prin discuţii cu ele
!Munca' politică de masă1 tre şi ţărani muncitori cu gospo cute în grupuri învăţămintele tismului socialist şi al interna vii, am reuşit să punem faţă
buie să împletească problemele dărie individuală au primit mul trase şi să - îndemne ţăranii cuvînt „păşunea de iarnă a a- producţii sporite de lapte, la un ţionalismului proletar. în faţă trecutul negru al mun
campaniei de primăvară (ară te cunoştinţe n o i; ei trebuie în muncitori să aplice în viaţă a- citorilor din ţara noastră cu
turi, selecţionarea şi tratarea să îndrumaţi să le aplice în ceste învăţăminte. nimalelor". El este un furaj de preţ de cost redus. In anul 1059, Intrucît şcoala se găseşte în viaţa lor nouă de azi. Vizitînd
seminţelor, semănatul etc.) cu practică. Sfaturile populare şi mediu urban, am dat mare a- atelierele C.F.R., elevii şi-au dat
întreţinerea culturilor de toam gospodăriile agricole colective Trebuie arătat că staţiile de neînlocuit în hrana vacilor de colectiviştii din Gîlnic, asigurînd tenţie, în îndrumarea lecturii seama de condiţiile omeneşti de
nă, cu creşterea şi consolidarea trebuie să asigure loturile ex radioficare din satele noastre elevilor, acelor opere din lite (muncă, de hotărîrea hiuncitori-
sectorului socialist al agricultu perimentate necesare aplică nu au găsit încă formele cele lapte şi poate fi folosit cu suc peste 8 tone furaj însilozat pe ratura romînă şi din cea sovie lorl de a îndeplini şi depăşi pla
rii. Bine a procedat Comitetul rii în practică a celor învăţate mai potrivite pentru mobiliza tică care reflectă lupta poporu nul de stat.
raional de partid Haţeg, care, la cursuri. Agitatorii trebuie să rea maselor la o vie activitate ces pentru îugrăşarea bovine cap de vacă, au obţinut în me lui muncitor pentru apărarea
în săptămîna trecută a reparti însufleţească cursanţii pentru a în campania agricolă de primăm patriei. La unele acţiuni de înfrumu
zat pe centre de comune mem participa în continuare la lu vară. Unele staţii de radioficare lor şi a porcinelor, precum şi în die '2.700 litri lapte de la fiecare seţare a oraşului, au partici
brii biroului raional şi activiş crările practice, să fie ei înşişi se mărginesc la chemări cu ca Un loc importanţ în lectura pat chiar ei. Elevii, prin lectura
tii cei mai . pregătiţi să in printre primii care participă şi-şi racter general. Ar fi bine da hrana celorlalte animale. vacă. Asemenea producţii, ba elevilor îl au operele care re citită şi conspectată cu grijă
struiască personal agitatorii desăvîrşesc cunoştinţele. Para că s-ar generaliza experienţa dau realităţi din aceşti ani glo în caiete speciale, şi-au dat
stabilind totodată şi problemele lel cu ridicarea nivelului de cu bună a unor staţii, de a adu Datorită conţinutului bogat în chiar mai mari. s-au obţinut şi rioşi de luptă, de uriaşe trans seama că toate realizările din
cele mai importante asupra că noştinţe agrotehnice al agitato ce cu regularitate în faţa mi formări sociale, realizările is anii de democraţie populară se
rora să se facă instructajul. Ă- rilor, aceştia trebuie să fie crofonului ingineri, tehnicieni, unităţi nutritive, din 100 kg. po la G.A.C. Apoldu de Sus (în torice obţinute de poporul nos datoresc muncii poporului mun
ceastă iniţiativă merită să fie înarmaţi cu un bogat material preşedinţi de G.A.C., directori de tru muncitor, sub conducerea citor, sub conducerea înţeleap
aplicată în toate raioanele, de faptic, cu cifre şi date pe care G.A.S. şi S.M.T., brigadieri frun rumb însilozat folosit în raţia anul 1958. 2.970 litri), ta G.A.S. partidiâui, în făurirea orînduirii tă a partidului.
oarece prin participarea cadre să le folosească in munca lor, taşi ai recoltelor bogate care noi socialiste c a : „Mitrea Co
lor de răspundere la instruirea cu ajutorul cărora să convin să vorbească despre experien vacilor de lapte, se pot obţine Pet-reşti etc. cor“, „Desfăşurarea“, „Setea“, Lectura particulară, dacă este
agitatorilor se asigură un bo gă ţăranii muncitori despre su ţa lor, despre metodele folosi „Bărăgan“ ş.a. legată de viaţă, de realitate,
gat conţinut muncii politice de perioritatea lucrării pămîntului te şi rezultatele obţinute. Ar fi aproximativ 45 litri lapte, iar Văzîn'd avantajele mări pe este un mijloc eficace de edu
masă. în comun şi la un înalt nivel de asemenea timpul ca toate în cazul folosirii lui pentru în- . care le asigură cultura porum Intrucît în clasă sînt mulţi care patriotică şi internaţiona
agrotehnic. gazetele de perete de la sate g.răşarea porcilor, se pot obţine fii de ţărani muncitori din sa listă a elevilor.
Un important număr de or să apară cu regularitate, să din 100 kg. porumb însilozat bului siloz. conducerile gospodă tele vecine, am căutat să leg
ganizaţii de bază de la sate au Plenara C.C. al P.!M.B. din aibă articole care să reflecte circa 4 kg. carne. Aceasta în riilor colective din Cîlnic, Apol- V10R1ZL RUSII
analizat în această perioadă 3-5 decembrie 1959 pune în fa viaţa şi munca din G.A.S., S.M.T. această activitate de proble
şi continuă să analizeze în a- ţa oamenilor muncii de la sa seamnă că din producţia de pe du de Sus. Sîntandrei, Leşnlc profesor la Şcoala medie
dunări generale felul în care s-a te, sarcini deosebit de importan şi G.A.C., din satele respective. mele actuale ale satului, să-i
pregătit şi se desfăşoară caffî- te. l ha. cultivat ou porumb siloz precum şi ale gospodăriilor a- din Simeria
(40.000 kg. masă verde)', se pot gricole de stat, au prevăzut în
obţine circa 18.000 litri lapte planurile de producţie să cul
sau peste 1.500 kg. carne de tive anul acesta porumb siloz pe
porc. o suprafaţă mult mai mare de-
cîf cea cultivată în anul ' 1959,
Prin aplicarea metodelor ă- şî să realizeze producţii mai
grotehnice înaintate, se pot rea
liza producţii de porumb siloz
mai mari de 40.000 kg. la ba. mari, prin aplicarea' lucrărilor
In unele unităţi agricole'din re corespunzătoare.
giunea noastră s-a ajuns la' pro Urrnînd exemplul unităţilor
ducţii de 50.000—80.000 kg. la mai sus -amintite, sub îndruma
ha. rea organelor de partid şi de
Experienţa unităţilor agricole stat, toate unităţile agricole so
socialiste din regiunea noastră cialiste din regiunea noastră
dovedeşte cu prisosinţă că din vor trebui să ia măsuri ca prin
punct de vedere economie, cul extinderea culturii porumbului
tura' porumbului siloz este in silbz şi obţinerea unei producţii
comparabil' mai avantajoasă de- sporite la ha., să asigure cel
cît oricare altă plantă furajeră, puţin IO tone de porumb siloz
fn fimp ce i ha. cultivat cu po pe cap de vacă furajată, avînd
rumb s-iioz poate da peste 8.000 astfel la îndemînă nutreţul de
unităţi nutritive, aceeaşi supra bază pentru creşterea animale
faţă cultivată cu sfeclă furajeră lor şi pentru sporirea rapidă a Primirea documentaţiilor
dă numai 5.000 unităţi nutriti producţiei de carne şi lapte.
KXXiaGCÎXXXXXXXX>OCXXXXXXXX»OOQCXXXX>aCO'XXXXXXXXXXXXX)ITOOrXXX^OOCXXXJUOOQOCOOCGC tehnice trebuie urgentată
(Urmare din pag. l-a). De la Wne, spre mai bine lei. Măi mult decît atît, în com (Urmare din pag. l-a); rea lucrărilor. De pildă, proiec
binat a început să se vorbească tul căminului muncitoresc din
sfătuiri am dezbătut cele mai nivelul posibilităţilor noastre. sindicale, unde se şi iau opera bluming şi furnalele 1-4 n-a fost de rentabilitate... planul de proiectare şi cel de Deva, terminat la 20 februarm
importante probleme cum ar fi Gâ dovadă stă felul în care am tiv măsuri, cînd s-a instituit suficient studiată şi extinsă ; se construcţie. De pildă, pentru blo a stat aproape o săptămînă la
sporirea indicelui de utilizare, reuşit să ne îndeplinim sarcini drapelul de cuptor fruntaş, cînd ştie că la cocserie şi oţelăria Perspectiva, aşa cum s-ă curile cu 38 apartamente din o- D.S.A.P.C. pînă a fost preluat.
reducerea preţului de cost, re le de plan pe lunile ianuarie şi întrecerea socialistă e organiza Martin nouă angajamentele n-au subliniat, este, deosebită. Oame raşul Simeria, planificate a fi a- Dar deşi de atunci a trecut un
butul. In afara consfătuirilor lu februarie. Din angajamentul de tă pe profesii, cînd propunerile fost defalcate şi urmărite pe e- nii muncesc mai mult şi vor tacate de constructor în trimes timp destul de lung, nici acum
nare, am organizat, în funcţie a da peste plan 11.000 tone fon de măsuri tehnico-organizatori- c.hipe, că În unele secţii hotărîri- mai mult. Pentru a ajunge aici tru! 1!, cu termen de dare în fo nu a fost predat constructorului,
de situaţiile care se cereau grab tă, deja am realizat mai bine de ce au fost traduse în viaţă. Şi le' consfătuirilor de producţie au însă mai e necesar să se lupte losinţă în trimestrul IV, proiec proiectul plimbîndu-se de la un
nic lichidate, anumite consfătuiri 3.500 tone. Succesul e explica oţelarii — aşa cum oricare din fost subapreciate; se ştie de a- împotriva chiulangiilor, pentru tele sînt planificate a fi predate serviciu la altul. Şi dacă mai a-
pe probleme. Spre exemplu, o bil dacă se are în vedere faptul ei spune — sînt hotărîţi să nu semenea că planul de-m ăsuri folosirea din plin a timpului de de către D.S.A.P.C. în luna iu rătăm că această construcţie tre
asemenea consfătuire a fost or c-ă în februarie din -fiecare m.c. se oprească aici. Angajamentul tehnico-organizatorice n-a fost lucru, pentru •întărirea discipli nie. La fe!, pentru şcoala de 4 buia începută în trimestrul I, ne
ganizată cu oţelarii din schim volum util al furnalelor ce le de de a da peste plan 36.000 tone respectat întrutotul la cocserie, nei muncii şi tehnologiei, in a- clase clin Deva, care trebuia în putem da seama de „operativi
bul condus de- maistrul Lăbu- servim am scos mai mult de o oţel va fi realizat şi chiar de construcţii metalice, edil, că în cest sens iniţiativa inginerilor cepută de T.R.C.H. în trimestrul tatea" sfatului popular orăşenesc!
nef, pe problema calităţii oţelu tonă de tontă. Tocmai de aceea păşit, avîhdu-se în vedere forţa tot cursul anului trecut nu s-a oţelari, privind ridicarea în ma I, proiectul este planificat a se Deva.
lui. Eficacitatea acestei consfă am hotărît ca împreună cu bri întrecerii, introducerea cu curaj făcut nimic pentru folosirea fon să a nivelului de cunoştinţe preda în luna aprilie. De aseme
tuiri e dovedită de faptul că nu gada ce o conduc să dăm peste a tehnicii noi, lupta pentru mai durilor de mică mecanizare; că profesionale şi de cultură gene nea, cele 48 apartamente M.A.I. Deficienţe de netolerat a ma
cu mult timp după aceea rebu plan în acest an 2.500 tone mult şi mai bun. indisciplina tehnologică si în rală al muncitorilor va trebui ex prevăzute în planul de execuţie nifestat şi sfatul popular al ora
tul a' scăzut cu mult sub admis. tontă. munca la secţiile furnale 1-4, şi tinsă în toate secţiile combina pe trimestrul II pentru a îi ata şului Simeria. Acesta a ţinut mai
Oamenii privesc lucrurile în O.S.M. 2 a dat mult de lucru tului şi mai ales la laminorul cate, vor avea proiectele gata, bine de trei săptămîni în sertar
Pe panou! vast al întrecerii Gine nu-1 cunoaşte în combi perspectivă şi au hotărît să rupă factorilor de răspundere din de 650 mm. conform planificării, în luna mai. detaliul de sistematizare a ora
cu Reşiţa s-a afirmat în cursul nat p_e Ştefan Tri-pşa, Erou al cu rutina, cu obişnuitul Noul es combinat. Asemenea neconcordanţe între şului fără a-I prezenta la aviza
anului trecut, cu multă forţă un Muncii Socialiste, maistru la o- te promovat cu tot mai mult cu O problemă de mare impor planificarea predării proiectelor re. A fost nevoie de intervenţia
colectiv tînăr, relativ mic. E ţelăria Martin nouă ? împreună raj, se gîndeşte mult şi se face Important şi demn de luat în tanţă pentru acest an este cea şi planificarea atacării construc D.S.A.P.C. pentru ca detaliul de
vorba de furnaliştii de la secţia cu întregul colectiv a pus la mult. considerare este faptul că oa a realizării de cît mai mari eco sistematizare să fie trimis la
a Il-a furnale, secţie care de punct problema întreţinerii vetre- menii au învăţat din aceste lip nomii. In acest sens, ca de alt ţiilor sînt şi la alte lucrări ca G.S.C.A.S. spre avizare. In felul
altfel a obţinut titlul de secţie lor, a regimului termotehnic, a Acolo unde anul trecut au fost suri, nu le mai tolerează şi fel în rezolvarea tuturor proble
fruntaşă pe combinat In prime măririi greutăţii şarjelor, a scur lipsuri, datorită celor învăţate, luptă cu succes împotriva lor. melor, organele, sindicale pot urmează a fi atacate de şantie acesta a întîrziat şi începerea
le luni treburile au mers prost, tării duratei de elaborare a lor. măsurilor luate, situaţia . s-a tace mult. Consfătuirile de pro rul 1 Deva. proiectului tehnic de execuţie a
si nimeni n-ac ti bănuit de ce Rezultatul ? In lunile ianuarie schimbat. La cocserie rezistenţa Anul 1960 a început cu succe ducţie au cîştigăt o mare autori noilor blocuri de aici.
fapte sînt capabili oamenii con şi februarie, la cuptorul nr. 2 cocsului tinde către 300 kg., se şi mai mari. La toate agre tate în masa de muncitori. A- Vinovată de această stare de
duşi de comunistul Gheorghe s-a realizat un indice de utili furnaliştii de la secţia l-a le tri gatele au fost obţinuţi în luni ceastă autoritate trebuie folosită Faţă de cele constatate con
Roman. zare de aproape 8 tone oţel- pc mit scrisoare de mulţumire, şi le ianuarie şi februarie indici de din plin şi canalizată-înspreRe lucruri se face secţiunea de pla siderăm că este necesar a se lua
m.p. de vatră şi zi calendaris în condiţiile unor sarcini de plan utilizare nemaiîntiiniţi în istoria zolvarea ceior mai acute proble nificare din cadrul sfatului popu de urgenţă măsuri pentru asigu
— La noi — a spus prim- tică. mărite reuşesc lotuşi să dea lu exploatării lor. Succese deosebi me ale producţiei. De asemenea, lar regional. Deşi aceasta coor
furnalisţul Alexandru Comşa — nar cu 600-900 tone mai multă te au. repurtat în această direc trebuie făcut totul pentru a ridi rarea corelării planului de proiec
începînd cu luna martie realiza N-a tost totdeauna aşa. Anul fontă. Şi ce e mai important e- ţie colectivele de ia furnalele ca întrecerea socialistă pe o donează planul celor două în
rea planului n-a mal constituit trecut oţelarii acestei secţii nu xistă convingerea că se poate 5-6 şi oţelăria Martin nouă. treaptă şi mai înaltă, axînd-o treprinderi, datorită unei slabe tare cu cel de construcţie. Be
o problemă. Am ridicat tempe 'şi-au realizat angajamentul, cup mai mult şi se luptă pentru mai pe problema realizării celor mai neficiarii de lucrări să se preo
toarele mergeau inconstant, a- mult. Realizări frumoase s-au obţi înalţi indici de utilizare, reduce orientări, a pierdut din vedere la
ratura aerului insuflat în fur variile erau obişnuite,-disciplina nut şi în ce priveşte sarcina de rii preţului de cost, îmbunătăţi cupe mai mult şi cu toată răs
lăsa de dorit. Schimbarea s-a Nu’ stă în obişnuinţa siderur- reducere a preţului de cost. Gple rii calităţii produselor. întocmirea celor două planuri
nale, am redus conţinutul- de petrecut parcă peste noapte. Via gistului, să treacă- peste lipsuri. 75.000.000 lei economii peste tocmai acest lucru esenţial: co punderea de urgentarea predă
ţa acestui colectiv — în pre Se ştie şi se spune că rezultate plan realizate de siderurgişli în Colectivul combinatului side relarea planurilor. rii către constructori a documen
mangan în fontă şi iacă-aşa am zent fruntaş pe combinat — ofe le întrecerii' n-au fost suficient anul trecut au dat un nou im rurgic din Hunedoara, deţină taţiilor tehnice. De asemenea, în
ră acum alt tablou. Şi cum să nu popularizate, că în unele secţii bold muncii lor. i-au determinat tor ăl înaltei distincţii „Ordinul Vinovat se face însă şi sfatul
produs peste plan mai bine de ofere cînd toate abaterile de la ca ¦laminorul bluming ea s-a să se angajeze ca în acest an Muncii“ clasa I-a, aşa cum a cadrul D.S.A.P.C. este nevoie ca
disciplină se discută în grupele desfăşurat la general, că expe să reducă preţul cL cost peste reieşit din lucrările conferinţei, popular al oraşului Deva, care ritmul de proiectare să fie grăbit
27.000 tone fontă şi am realizat rienţa fruntaşilor, mai ales la sarcina planificată cu 40.000.0U0 este hotărît să facă totul pentru este beneficiarul principal al lu
a se situa la înălţimea sarcini pentru a nu pune şantierele în
economii la preţul de cost în lor ce-i revin. crărilor. Acesta nu manifestă su imposibilitatea de a-şi desfăşura
munca în mod ritmic şi a-şi în
valoare de peste 17 milioane lei. ficienta preocupare, pe măsura
deplini în fiecare lună sarcinile
Realizările din anul trecut, deşi necesiiălilor, în asigurarea la
de plan. ^
mulţumitoare, n-au fost totuşi ia timp a documentaţiilor şi Începe-
