Page 57 - 1960-03

Hr. 1626
Fier vechi pentru
Oţelăriile Hunedoarei au d a t patriei In primele două luni
j aie anului acesta, mii de tone de oţel peste plan. Acest suc-
m ces al oţelarilor, se, ăatoreşte şi ajutorului pe care l-au primit
m din partea unor, întreprinderi şi organizaţii de masă de pe
M cuprinsul regiunii noastre, care le-au trimis, însemnate cantităţi
g de fier vechi.
In regiunea noastră sînt piuite întreprinderi care dispun de
!1 mari rezerve de fier vechi. Pentru a intensifica colectarea şi
§f trimiterea fierului vechi la oţelăriile Hunedoarei, redacţia zia-
Mrului nostru a organizat, cu sprijinul unor corespondenţi vo-
H luntarl şi cititori ai ziarului, un raiă-anchetă. Printre tova-
M răşii care au participat la organizarea raidului-anchetă, se nu-
p mără GHEORGHE OLARU, inginer şi ORAVECZ PETRU, şef
l! de echipă la mina Lupeni, SARE) I IOSIF de la mina Petrila,
¦jjjSZELLAN IOSIF de la mina Uricani, LEOPOLD CAROL şi CRI-
MŞAN LAZĂR de la mina Teliuc, DUMITRU PĂUNESCU, în-
Mstructor al comitetului raional U.TiM. Sebeş, DUMITRU CA-
MPRA, inginer şef şi NICOLAE ALBU, secretar al organizaţiei
H de bază U.TiM. de la fabrica de ciorapi din Sebeş, ALEXAN-
WDRU MAR1Ş, secretar al comitetului orăşenesc U.T:M. Alba
^ Iulia ş.a.
Redăm mai jos constatările făcute 'cu ocazia raiăului-an-
>1 chetă.
Realizările de pînâ acum
constituie doar începutul
Colectivul minei Lupeni s-a
angajat ca în trimestrul acesta
Să trimită oţelarilor hunedoreni
cel puţin 200 tone fler vechi.
Angajamentul luat a fost însă
îndeplinit şi depăşit în primele
două luni ale acestui an.
Pînă nu de mult, lă mina Lu­
peni nu s-a acordat atenţia cu­
venită colectării fierului vechi.
Aceasta şi datorită faptului că
în întreprindere' nu există o si­
tuaţie clară a; fierului vechi pro­
venit din declasări şi deşeuri.
Sectorului electromecanic, în
primul rînd, iar mai tîrziu şi ce­
lorlalte sectoare li S-a trasat
sarcina să întocmească docu­
mentaţiile necesare declasării
unor materiale şi utilaje vechi
Astfel, au fost clasificate peste
500 de poziţii privind utilajele
vechi, ale căror dosare specia­
le au fost trimise combinatului
carbonifer pentru aprobare. Pî­
nă la începutul lunii martie, de
pildă, s-a cerut aprobarea pen­
tru 38 tone1, respectiv pentru de­
clasarea a peste 180 utilaje fe­
lurite. Este necesară însă mai
multă operativitate din partea
serviciului de resort al C.C.V.J.,
neutru că numai în felul acesta
se va crea posibilitatea ca fie­
rul vechi provenit din declasa­
rea acestor utilaje să fie expe­
diat de urgenţă la Hunedoara.
Interes faţă de colectarea şi
predarea fierului vechi există şi
la mina Teliuc. Aici, o echipă
formată din 9 muncitori se ocu-
Unde lipseşte preocuparea
Peste tot în incinta minei
Uricani se văd, lăsate Ia întîm-
plare, diferite utilaje vechi şi
noi — vagonete de mină, ca­
bluri de extracţie, jgheaburi de
cratere, lămpi de mină, roţi de
ghidare etc. Printre piesele ne­
folosite încă, dar asupra cărora
rugina a început să-şi facă e-
fectul distructiv, se află şi o,
rezistenţă uscată, cîteva roţi
Energia electrică este o gi­
gantică torţă revoluţionară care
poate transforma radical atît
industria şi agricultura, cît şi
întreaga viaţă a omului. Chiar
în amii.cînd tînăra republică so­
vietică, apărîndu-şi în lupte orîn-
cene libertatea, se ridica pe pi­
cioare şi începea să-şi vindece
rănile pricinuite de război, V. I.
Lenin a lansat lozinca istorică :
„Comunismul înseamnă puterea
sovietică plus electrificarea în­
tregii ţări".
In februarie 1920 a luat fiin­
ţă Comisia de stat pentru elec­
trificarea Rusiei (Goelro), care
cu participarea directă a lui Le­
nin a elaborat planul ce preve­
dea’ construirea în decurs de
10-15 ani a 30 de mari centra­
le electrice. Lenin a denumit
planul Goelro „al doilea program
aj partidului".
Dacă se ţine seama de condi­
ţiile grele în care se află Uniu­
nea' Sovietică în acea perioadă
este clar că acesta era lin plan
îndrăzneţ. Dar la elaborarea lui
s-a ţinut seama de forţele şi po­
sibilităţile inepuizabile ale regi­ pă război. In anul 1958, puterea
mului socialist, de forţele crea­
toare ale poporului eliberat de
exploatare.
... Au trecut anii. In diferite
regiuni ale Uniunii Sovietice au
intrat una după alta- în funcţiu­
ne noi centrale electrice. Pe ă-
ceste prime şantiere au crescut
cadre calificate de constructori
— energeticieni pentru desfăşu­
rarea etapei următoare ă’ con­
strucţiilor energetice. Şi curînd,
întreaga ţară s-a bucurat de in­
trare^ în funăţiune ă Hidrocen-
1MJD-ANCIIET/%
pă cu colectarea flerului vechi
din curtea întreprinderii. In lu­
nile ianuarie şi februarie, a-
ceastă echipă a colectat peste
¦127 tone fier vechi.
O contribuţie de seamă, au
adus-o şi tinerii din sectorul de
transporturi al minei, care, prin
imuncă voluntară, au colectat, în
decurs de numai 'cîteva zile, 42
tone fier vechi.
(Merită, ’de asemenea, a fi a-
fnintite rezultatele bune obţinu­
te de colectivele preparaţiei
Lupeni şi minei Lonea, care şi-
au îndeplinit şi depăşit anga­
jamentele privind colectarea şi
predarea fierului vechi.
întreprinderile din oraşul Al­
ba Iulia, prin brigăzile utemiste
de muncă patriotică, au colec­
tat şi au predat I.C.M.-ului im­
portante cantităţi de fier vechi.
Numai tinerii de la M.A.T. au
colectat şi predat 14.000 kg.
fier vechi, cei de la Atelierele
centrale — 3.400 kg., iar între-
pHnderepr „Horia“ a predat
cantitatea de 6.400 kg. fier ve-
clii.
Este demn de luat în seamă
şi aportul pionierilor şi elevilor
de la şcolile din oraşele Sebeş
şi Alba Iulia. Pionierii şi elevii
şcolii de 7 ani nr. 3 din Sebeş
au predat în acest an la I.C.M.
peste 4.500 kg. fier vechi, cei
de la şcoala de 7 ani nr. 1 —
tot din Sebeş — peste 10.000
kg., iar elevii şcolii medii nr. 2 ţiu“ din Sebeş, există două bri­
din Alba Iulia au colectat peste
2.000 kg. fier vechi.
de ghidare şi alte piese. In timp
ce unele sînt păstrate într-o
magazie, alte utilaje şi piese
bune încă, stau afară, în bătaia
ploilor. La mina Uricani există
multe vagonete de mină, care
stau răsturnate prin şanţuri,
iar altele aruncate pe halda de
steril.
Tot aici, cenuşa de plumb
(cea. 4.000 kg.), provenită
Ditai Sovietică- omareputereenergetică
tralelor Dnepropetrovsk, Rîbinsk,
Uglioi şi altele, a termocentrale­
lor din Stalinogorsk, Sredne-
Uralsk. Geliabinsk şi altele. In
această etapă centralele electri­
ce se construiau deja cu folosi­
rea pe scară largă a meca­
nismelor.
In 1935, la 15 ani după adop­
tarea planului Goelro, prevederi­
le acestuia fuseseră depăşite:
s-a produs de trei ori mai’ mul­
tă energie electrică decît preve­
dea planul.
Construcţia energetică a luat
o mare amploare în anii de du­
totală a.centralelor electrice.era 300. 500 şi 1.000 m cubi de
de peste 53 mifioahe kw., faţă
de 11 milioarte. kw. în anul an­
tebelic 1940.
In aceşti ani aii fost înălţaţi
asemenea giganţi ai construc­
ţiei energetice ca, de pildă hi­
drocentrala „Lenin“ de pe Vol­
ga cu o putere de 2.300.000 kw.
şi hidrocentrala de la Stalin­
grad cu o putere de 2:500.000
kw. Ga urmare a realizării a-
cestor hidrocentrale, hidrocon-
structorii sovietici au ocupat un
loc de frunte în' practica mon­
dială a construcţiilor hidroteh­
nice. Pe şantierul hidrocentralei
„Lenin“ de pe Volga se turnau
în unele luni prin metode inte­
gral mecanizate pînă la 395.000
metri cubi de beton, iar recor­
dul zilnic depăşea 19.000 metri
»**••••»•«*4«râC*»ţ''Hh«+*•+•
din plăcile acumulatoare­
lor, este aruncată pe haldă şi
prin alte locuri din curtea mi­
nei. Pe semne, tovarăşii din U-
ricani nu ştiu că 1 kg. cenuşă
de plumb se plăteşte la I.C.M.
cu 1 leu.
Cenuşă de plumb se găseşte
şi la halda de steril a minei
Jieţ. Diferiţi cetăţeni adună a-
cest material valoros şi-l pre­
dau I.C.M.-ului. Numai în ziua
de 28 februarie, un cetăţean a
predat la I.C.M. Petroşani 670
kg. cenuşă de plumb, pentru ca­
re a încasat suma de 670 lei.
In curtea minei Uricani se
află o locomotivă tip vechi,
scoasă din uz de mai multă vre-
Lne. O asemenea locpinotivă şi
sAA/*!NAA/\A
Aportul brigăzilor utemiste
de muncă patriotică nu este
pe măsura posibilităţilor
La fabrica „Simion Bărnu-
găzi utemiste de muncă patrio­
tică. In acest an, cele două bri­
găzi n-au întreprins însă nimic
concret pentru colectarea fieru­
lui vechi, deşi în incinta fabricii
— în curtea fostei secţii de con­
fecţii şi sport — se găsesc pie­
se vechi în greutate totală de
7—8.000 kg.
Cu ocazia raidului s-a constatat că în multe dintre între-i
prinderile vizitate şi mai ales în Valea Fiului, mina Teliuc ş. \
a. există încă importante cantităţi de fier vechi. Cu toate că a-!
ceste întreprinderi au trimis oţelăriiior din Hunedoara multei
tone de fier vechi peste angajamente, faţă de rezervele de care!
dispun, s-ar fi putut colecta şi preda I.C.M.-ului cantităţi şi mai I
însemnate de fier vechi.
Există la unele întreprinderi din Valea Jiului, ca de altfel şi j
la mina Teliuc, concepţia că din moment ce angajamentul a foşti
realizat, în trimestrul respectiv să nu se mai întreprindă nimic!
pentru colectarea fierului vechi necesar oţelăriiior.
Este necesar ca asemenea păreri să fie înlăturate şi să sel
dea bătălia pînă la epuizarea întregului stoc de fier vechi.
Organizaţiile de partid, conducerile administrative şi mai a-î
Ies organizaţiile U.T.M., sînt chemate să întreprindă acţiuni mai [
hotărîţe, pentru a fi în măsură să trimită oţelarilor hunedoreni!
cantităţi cît mai mari de fier vechi.
de P. NEPORO.INI
prim locţiitor al ministrului construcţii­ constructorilor de centrale elec­
lor de centrale electrice al U.R.S.S.
cubi, fiind cu 20 Ia sută mai
mare decît cel realizat la con­
struirea centralei Grand-Coulee
din S.U.A. La construirea gigan­
ţilor de pe Volga ca şi a altor hi­
drocentrale s-a folosit o tehni­
că modernă-excavatoăre păşitoa-
re cu o capacitate a cupei de
3.4 şi 14 metri cubi, autocamioa­
ne basculante de 10 şi 15 tone,
puternice drage electrice refu-
lante cu o productivitate de
pămînt pe oră. Fluviile Volga,
Nipru, .Angara au fost stăvilite
cu ajutorul unor poduri de pon­
toane.
Au fost perfecţionate şi meto­
dele de construcţie a termocen­
tralelor.
Şi energia atomică are un rol
important în electrificarea Uniu­
nii sovietice. In U.R.S.S. a fost
construită prima centrală atomo-
elecfrică din lume iar în pre­
zent se construiesc alte cîteva
centrale atomoelectrice mai pu­
ternice. Astfel în Ural se con­
struieşte o centrală pe bază de
combustibil nuclear cu o putere
de 400.000 kw.
In noiembrie 1959, N. S. Hruş-
DRU MUE SOCIALISMULUI
SZSKS
patru vagoane de cale ferată în­
gustă, aparţlnînd tot minei U-
ricani, se găsesc la Lupeni.
Fierul vechi ce ar proveni din
desmembrarea acestora s-ar ri­
dica la aproximativ 30 tone.
Rău este că de existenţa loco­
motivei şi vagoanelor aflate la
Lupeni nu se cunoaşte nimic
precis de către conducerea mi­
nei Uricani, în timp ce locomo­
tiva din Uricani, aşa cum ne-a
informat mecanicul şef al mi­
nei — ing. Ioan Lăsat — este
scoasă în conservare...
Şi la mina Petrila, o seamă
de utilaje şi piese vechi se află
împrăştiate la voia întîmplării,
pe locuri unde camioanele
I.C.M.-ului nu pot Să pătrundă.
-/«WVVW'AT/W W A A W V W
Brigada utemistă de muncă
patriotică de la secţia încheiat-
depănat a fabricii de ciorapi din
Sebeş a colectat numai cantita­
tea de 1.200 kg. fier vechi, deşi
în incinta fabricii mai există
importante cantităţi de radia­
toare vechi, ţevi, tablă şi şpan,
materiale care de mult trebuiau
colectate şi predate I.C.M.-ului
pentru a fi expediate oţelăriiior
din Hunedoara.
ciov, luînd cuvîntul la Consfă­
tuirea unională consacrată pro­
blemelor construcţiilor energeti­
ce, a trasat energeticienilor şi
trice din Uniunea Sovietică sar­
cini grandioase în vederea rea­
lizări; electrificării totale a în­
tregii ţări în următorii 15-20
de ani.
Calculele preliminare arată că
pentru aceasta pînă în anul
1980 va fi necesară o produc­
ţie de aproximativ 2.300 miliar­
de kwh. de energie electrică faţă
de 300 miliarde kwh. — produc­
ţia prevăzută pentru anul 1960
920 miliarde kwh. pe an..
Aceasta va fi cantitatea de e
nergie electrică care se va pro
duce în U.R.S.S. peste 10-12 ani
Pe cap de locuitor ea va repre
zenta aproximativ 4.000 kwh
Iar în spatele acestor cifre — un
belşug de bunuri materiale, sa­
tisfacerea necesităţilor multila­
terale ale omului sovietic; cu
ajutorul a 4.000 kwh. de energie
electrică se pot’ extrage 2 va­
goane de. cărbune, se pot produ­
ce 10.000 metri de ţesături, se
pot confecţiona 2.000 perechi de
gheTe şi 5.000 becuri electrice.
.„.O ,etapă importantă în rea­
lizarea electrificării totale a
U.R.S.S. o va constitui îndepli­
nirea programului de construcţii
Inovatorii uzinei
La U.R.U.M. Petroşani, mişcarea de
inovaţii şi raţionalizări se dezvoltă
continuu. Mulţi muncitori trec zilnic,
pe lă cabinetul téhnic al uzinei, dis­
cută probleme de inovaţii, consultă
diferite cărţi de specialitate, şi ca ur­
mare, numărul propunerilor de inova­
ţii şi raţionalizări creşte. Astfel, anul
acesta, pînă în prezent, au fost înre­
gistrate 16 propuneri de inovaţii şi ra­
ţionalizări. Din acestea, 6 au fost deja
aplicate.
Dintre inovaţiile aplicate merită să
fie evidenţiată inovaţia „Dispozitiv de
strunjit sferic interior“, realizată de
maistrul Adalbert Karda. Cu ajutorul
acestui dispozitiv, strunjirea sferică a
carcasei lagărelor de la motoarele sin­
crone folosite la acţionarea compre-
soarelor, este de calitate superioara.
Celelalte inovaţii care vor aduce anul
acesta economii importante sînt : „Tre­
cerea de la sistemul de încălzire cu
cărbune la încălzirea cu păcură", rea­
lizată de Simion Nicurici şi- Cornel
Roman, „Conuri speciale pentru bur-
ghiile degradate", care aduce uzinei
anual economii în valoare de peste
59.000 Iei şi cate poate îi generalizată
Ia toate exploatările miniere din Va­
lea Jiului, şi altele.
Pentru a antrena şi mai mult colec­
tivul de muncitori, ingineri şi tehni­
cieni în mişcarea de inovaţii, comi­
tetul sindical, cabinetul tehnic şi cercul
ASlT de la U.R.U.M.P. au organizat
în perioada 1 martie — 1 iunie a.c.
un concurs de inovaţii. Lucrările mai
valoroase vor fi premiate.
I. GRADINARU
corespondent
-O —
D ela începuful anului:
22 inovafii
înregistrate —
16 a p lic a te
Inovatorii de la Atelierele C.F.R. Si-
meria au propus de la începutul anului
şi pînă acum,. 22 de inovaţii. Un nu­
măr de 16 inovaţii au fost aplicate.
După antecalcule, economiile aduse de
aceste inovaţii se ridică la 40.691 lei.
Printre inovaţiile cele mai valoroa­
se se numără şi cea a tovarăşilor
Teodor Dunea şi Vasile Pietraru, in­
titulată : „înlocuirea tirajului artifi­
cial cu tiraj natural la cazanele sta­
bile“, inovaţie care va aduce economii
— după antecalcul — de peste 20.000
Iei.
S. MUNTEANU
corespondent
C ărţi apărute
ROBERT, BURNS: Poezii. In ro-
mîneşte de Mihnea Gheor-
ghiu. („Cele mai frumoase
poezii“).
108 pag. — 2,50 le i; carto­
nat 5,00 lei.
ION CĂLUGĂRU: Oţel şi pli­
ne — roman — ediţia a
III-a.
708 pag. — 11,90 le i; car­
tonat 16,20 lei.
M. A. ASTURIAS: Domnul pre­
şedinte. In romîneşte de
Paul Alexandru Georgescu.
Prefaţă de Petre Iosif. („Li­
teratură universală contem­
porană“).
314 pag. — 6.15 lei.
V. BILL-BELOŢER.KOVSKI; O
cursă înverşunată — poves-
energetice din cadrul actualului
septenal. In total, în cursul a-
niior 1959-1965 se prevede pune­
rea în funcţiune a unor capaci­
tăţi de 65-67 milioane kw. In
1965 U.R.S.S. va fi de o mie de
ori mai bogată în energie elec­
trică decît a fost în 1920. In
fiecare zi se vor produce 1,4 mi­
liarde kwh. — cu mult mai mult
decît au produs electrocentralele
ţării în tot cursul anului 1920.
In actualul septenal, Uniunea
Sovietică va urca o treaj>tă
nouă, mai înaltă în domeniul
construcţiilor de centrate elec­
trice. In Uniunea Sovietică se şi
construieşte hidrocentrala de la
Bratsk cu o putere de 4,5 mi­
lioane kw. şi cea de la' Krasno-
iarsk cu o putere de 6 milioane
kw. care vor fi înzestrate cu a-
gregate de cîte 500.000 kw. Ter­
mocentralele vor avea o putere
de 1.200.000-2.400.000 kw., cu
agregate de 200.000, 300.000 şi
600.000 kw. Dezvoltarea con­
strucţiei de reţele va permite să
se cuprindă larg în reţeaua e-
lectrifisării o mare parte a teri­
toriului Uniunii Sovietice şi să
se termine crearea sistemului e-
nergetic unic al părţii europene
a U.R.S.S. (inclusiv Uralul), să
se creeze un sistem energetic al
Siberiei centrale, Gaucazului, A-
siei centrale.
Sistemul energetic unic va
permite să se asigure cu energie
electi/iă jiu numai republicile U-
niunii Sovietice ci şi unele ţări
de democraţie populară prin le­
garea acestuia de sistemele c-
nergetice din ţările respective.
Din nou despre
ritmicitate
( Urmare 'din pag. l-a)
zare a lucrărilor, datorită că­
reia nu pot fi folosite la capa­
citatea nominală nici utilajele
de încărcare (un excavator) şi
nici cele de transport. Dacă şi
pe mai departe se va lucra în
acelaşi fel, este îndoielnică in­
trarea în termen util a orizon­
tului VIH în producţie.
De altfel, lipsa condiţiilor
pentru folosirea optimă a uti­
lajelor şi, în general, a forţelor
de producţie, se întîlneşte şi
în alte locuri de muncă.
Ce dovedesc toate acestea?
In primul rînd că la mina Te­
liuc există tendinţa de a se ur­
mări doar prezentul. Aşa se
face că se aruncă în luptă to­
tul pentru producţie, fapt care
dăunează uneori celorlalte do­
menii de activitate. In aceasta
îşi are explicaţia şi munca în
asalt, a cărei urmare este ne-
ritmicitatea livrărilor şl calita­
tea necorespunzătoare a mine­
reului.
Cauza tuturor acestor lipsuri
trebuie căutată însă şi în felul
cum sînt repartizate cadrele
tehnico-inginereşti. La Teliuc se
practică încă sistemul ca în
schimbul I să lucreze cei mai
buni ingineri şi tehnicieni, lip­
sind schimbul de noapte die
aportul lor. In această situaţie,
fireşte că lipseşte îndrumarea
tehnică, lipseşte controlul şi,
normal, nici rezultatele nu se
ridică la înălţime.
Toiul în sprijiiml
îndeplinirii
angajamentelor
Cînd s-au prelucrat cifrele de
plan pe anul 1960, majoritatea
brigăzilor de mineri şi-au luat
valoroase angajamente, ceea ce
dovedeşte hotărîrea lor de a
contribui din plin la înfăptui­
rea s'arcinilor trasate de partid, ticole publicate în luna ianua­
Conferinţa regională de partid
din 27 şi 28 februarie a.c., a-
vînd în vedere necesarul side­
rurgiei din regiunea noastră,
a trasat minerilor de la Teliuc
şi Ghelar sarcina să extragă
în afara sarcinilor de plan
20.000 tone de minereu. Angaja-
tiri. In romîneşte de H.
'Grămescu, I. Dumbravă, G.
Voropanov şi E. Naum. Pre­
faţă de Ileana Bălănescu.
276 pag. — 5,45 lei.
LION FEUCHTWANGER : Vul­
pile în vie sau Arme pentru
America (reeditare). In ro­
mîneşte de P. şi L. Năvo­
darii. Cuvînt înainte de Pe­
tru Năvodaru.
774 pag. — 25,30 lei (car­
tonat).
MUNCITORI,
TEHNICIENI,
INGINERI !
Procuraţi-vă din librării căr­
ţile tehnice din domeniul de ac­
tivitate care vă interesează.
18 MARTIE 1960
DEVA: Ceasul s-a oprit la
miezul nopţii; ALBA IULIA:
Pe ţărmuri îndepărtate; D-ale
carnavalului; BRAD : Ani înflă­
căraţi ; HAŢEG: Tamango;
HUNEDOARA: Primăvara; ILIA:
Vîrsta dragostei; ORĂŞTIE:
Abuz de încredere; Balada voi­
nicului ; PETROŞANI: Mumu;
105 la sută alibi; SEBEŞ: Ava­
lanşa ; SIMERIA : Teodora ;
LONEA : Pentru 100.000 de măr­
c i; TEIUŞ : Fete de aceeaşi
vîrstă ; ZLATNA : Olelco Dun-
ăici; APOLDU DE SUS: Pagi­
nile trecutului; CALAN : Vre­
mea ghioceilor.
Pag. á‘
mentele luate dovedesc că sarci­
na aceasta este pe deplin rea­
lizabilă.
Tot cu prilejul dezbaterii ci­
frelor de plan, multe brigăzi
s-au chemat la întrecere. Astăzi
la Teliuc însă, nu poţi afla de
toate acestea decît din... pro­
cesele. verbale. Nici un panou,
nici un grafic, nimic nu vorbeş­
te despre situaţia întrecerii din­
tre brigăzi. Or, se ştie că între­
cerea socialistă are şi rolul de
a antrena masele în lupta pen­
tru descoperirea de noi rezerve
pentru promovarea noului în
muncă. >
Re lîngă' aceasta, mulţi oa­
meni nu-şi cunosc sarcinile de
plan. Cîteva sondaje ,au arătat
că nu se cunosc normele de ca­
litate pentru care se luptă, iar
în unele cazuri nici planul de
producţie nu se cunoaşte. A-
ceasta dovedeşte că munca po^>
liţică de' masă este slabă', oă
agitaţia vizuală nu este conqre^,
tă. Pele cîteva gazete de perete
aveau la data de 10 martie ar­
rie. Dq fapt, în colectivele de
redacţie .al.e gazetelor de pere­
te, figurează. oameni care .sînt
plecaţi de multă vreme din în­
treprindere. ,
*
Din cele relatate mai sus, re­
iese că în spatele pauzelor... o-
biective, în seama cărora se
pun realizările sub posibilităţi
ale colectivului minei Teliuc, se
ascund multe deficienţe inter­
ne,. care nu-s deloc de neluat
în seamă. Conferinţa regională
de partid a trasat sarcini pre­
cise, de măre răspundere, atit
Jurnaliştilor cît şi minerilor.
Comuniştii de la Teliuc s-au
angajat în faţa partidului că
nu-şi vor precupeţi ţorţele pen­
tru traducerea acestor sarcini
în viaţă. Pentru a le crea con­
diţii însă, colectivul de condu­
cere al minei trebuie să ia de
urgenţă măsuri care să lichi­
deze lipsurile semnalate. La Te-
liuo există multe posibilităţi,
care puse în valoare, vor duce
la sporirea producţiei d8 mine­
reu de fier, la livrarea ritmică
a acestuia şi deci la sporirea
producţiei de metal.
DU1 PROGRAMUL B E
• 18 MARTIE 1960
PROGRAMUL I : 6,15 Emi­
siunea .pentru s a te : Din expe­
rienţa irpintaşilor: Gum organi­
zam munca în perioada campa­
niei agricole de prinovară-; 7,30
„Gioliştii veseli“ .— program de
muzică uşoară ; 8,30 Gîntece şi
jocuri populare iomîneşti ; 10,10
Dansuri <3irî- opere; 10,30 Traista
cu poveşti: „Podul lui Nică“ ;
11,03 Teatru la microfon: „Pă-
dureă“ — comedie de A. N. Os-
trovsKi; 13,05 Suita simfonică ;
14,30 Formaţii de muzjcă uşoară;
15,10 Sonata în la bemol major
pentru pian de Haydir; 15,55
Byeheţ de melodii populare ro-
mîneşti ; 16,15 Vorbeşte Mosco­
vă ! •; 17,45 Program muzical
dedicat fruntaşilor în producţie
din industrie şi agricultură; 18,35
„Inserare“ program de muzică
uşoară ; 20,20 Noapte bună, co­
pii : ,,0 poveste cu 5 fraţi“,
basm birm an; 21,00 Melodii
distractive de compozitori sovie­
tici ; 22,30 Anul Ghopin : înre­
gistrări de la concursul interna­
ţional „Frederio Ghopin“ Varşo­
via 1960.' i , ~ ’’:
PROGRAMUL II : 14,30 So­
lişti şi orchestre de muzică popu­
lară din diferite regiuni ale ţă ­
r i i ; 16,15 Din muzica popoare­
lor; 17,30 Sfatul medicului:
Sciatica; 17,35 'Gîntece despre
satelit şi rachetă de compozitori
din ţări prietene;' 18,05 Gîntecul
şi jocul popular în creaţia com­
pozitorilor n o ştri; 19,00 Actuali­
tatea în ţările socialiste ; 20,05
Cîntă Mari a T ănase; 21,15 Mu­
zică uşoară de Nicolae Kircu-
lescu şi Elly Roman ; 21,45 Al­
bum artistic; 22,00 Interpreţi
de odinioară ăi muzieij, populare
româneşti; 22,30 Moment poetic: i
Vitezslav Nczvai; 23,15 Concert;'
de muzică uşoară.- 1
M um 'h m m m im r -
PENTRU 2 l rORE
Vremea se menţine Călduroa­
să cu cerul schimbător. Vor
cădea ploi slabe locale, tem­
peratura staţionară. Ziua va os­
cila între 10 şi 17 grade iar
noaptea, între 3 şi 7 grade. Vint
potrivit cu intensificări tempo­
rare de la sud-vest şi vest.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare favora­
bilă ploilor locale şi tempera­
tura în uşoară scădere.