Page 58 - 1960-03
P. 58
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI sumou EKSttsssESSEafii e n sn s^ x q ^ s s o S is ^ ras^EKPasaamgragmL^^ Nn 1626
BasfBSÄiEwifilsca s zRSH O kkiem
Comitetul celor zece state pentru AÂiXimeLs şllni • vJÎÂmAB şUri • xdluruale şiiri • ixUlnele şiiri
dezarmare şi-a început lucrările
GENEVA. — Comitetul celor legaţilor. Propunerile occiden S-a stabilit că inceplnă de la Franţa aşteaptă Declaraţia cernună i partidelor
zece state pentru dezarmare tale prevăd în primul rină cre cu 'nerăbdare pe şeful şi organizaţiilor de masă io Cuba
şi-a început marţi lucrările la area unei anumite organizaţii 16 martie vor avea loc şedin
Palatul Naţiunilor. La aceste internaţionale pentru dezarma ţe zilnice în cursul dimineţii. guvernului sovietic HAVANA 16 (Agerpres). — Agen cuban de a-şi păstra cuceririle revolu
lucrări iau parte delegaţiile ţă re şi studierea etapelor dezar După fiecare şedinţă se va da ţiile de presă anunţă ca 65 de parti ţionare.
rilor membre ale comitetului: mării, fără însă să stabilească publicităţii un comunicat. Şe PARIS (Agerpres). — Vizita pe despre dreptul popoarelor continentului de politice şi organizaţii de masă, re-
Anglia, Bulgaria, Canada. Ceho de la bun început măsuri con dinţele vor fi prezidate prin ro care preşedintele Consiliului de Mi nostru de a se uni şi despre colabora prezentînd cele mai diferite tendinţe şi Partidele politice şi organizaţiile din
slovacia, Franţa, Italia, Polonia, crete de dezarmare. Puterile oc taţie de şefii delegaţiilor celor niştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, o rea frăţească cu ţările slab dezvol idei politice din Guba au dat publicită Guba şi-au exprimat pe această cale
Romînia, Statele Unite şt U- cidentale propun ca în prima zece ţări în ordinea alfabetică. va face în Franţa cu începere de la tate". ţii o declaraţie comună adresată tutu adeziunea şi aprobarea faţă de atitu
niunea Sovietică. Membrii Co etapă măsurile să fie limitate 23 martie este aşteptată cu nerăb ror organizaţiilor populare şi progresis dinea adoptată de guvern împotrivg
mitetului au o sarcină, deosebit la culegerea de informaţii asu Prima şedinţă a fost deschi dare de opinia publică franceză. La Paris s-a anunţat că personalul te din America Latină şi din întreaga iniţiatorilor şi inspiratorilor acestor aete
de importantă: traducerea cit pra forţelor armate ale state să prin citirea mesajului adre Ziarele publică articole în care subli monetăriei franceze de stat a turnat lume pe care le cheamă să sprijine de terorism.
mai grabnică în viaţă a ideii lor. Pentru cea de-a doua şi a sat participanţilor de către se niază importanţa vizitei şi a con o medalie de aur cu chipul Iui N. S. lupta poporului cuban pentru apărarea
dezarmării generale şi totale. treia etapă propunerile sînt re cretarul general al O.N.U., me vorbirilor franco - sovietice care vor Hruşciov, pe care o va oferi oaspe independenţei şi suveranităţii sale. In încheierea declaraţiei se arată că
dactate vag şi neclar. De ase saj citit ăe Dragoslav Protici, avea loc cu prilejul întîlnirilor din telui sovietic cînd acesta va vizita partidele politice şi organizaţiile de
Delegaţiile au In faţa lor pla menea, ziariştii din preajma Co secretarul general adjunct al tre şeful guvernului sovietic şi pre monetăria. Reversul medaliei înfăţişea Reamintind atacurile aviatice asupra masă clin Guba sînt ferm hotărâte să
nul de dezarmare generală şi mitetului celor zece au reţinut O.N.u. După salutul preşedinte şedintele Republicii Franceze. ză un porumbel cu o ramură de măs plantaţiilor de trestie de zaţjăr şi asu sprijine executarea programului de
totală prezentat încă din 'sep faptul că nu se pomeneşte ni lui comisiei de dezarmare a lin, simbolul păcii, podul Pont-Neuf din pra rafinăriilor de zahăr, precum şi re măsuri revoluţionare şi anum e: înde
tembrie 1959 Organizaţiei Na mic despre interzicerea expe O.N.u., Luis Padilla Nervo. s-a „Hruşciov doreşte destinderea în Paris, care simbolizează relaţiile de centul act de sabotaj în urma căruia plinirea reformei agrare, industrializa-*
ţiunilor Unite de către -N. s. rienţelor cu arma nucleară. In intrat în ordinea de zi a şedin cordării internaţionale, duce o politi bună vecinătate dintre F.st şi Vest, pre a explodat vasul „La Goubre“, decla rea ţării şi întărirea puterii militare,
Hruşciov, preşedintele Consiliu afară de aceasta puterile occi ţei. că de coexistenţă paşnică", scrie cum şi două monumente de seamă ale raţia accentuează hotărîrea poporului în scopul apărării revoluţiei de orice
lui de Miniştri al U R.S.S. Acest dentale nu propun nici un ter influentul săptămînal „Perspectives". Parisului — catedrala Notre-Dame şi intervenţie externă.
plan este bine cunoscut popoa men pentru realizarea propune Au luat cuvintul 7 M. Taraba Săptămînalul „Le Monde diploma Pantheonul.
re or din lumea întreagă care rilor lor. nov (Bulgaria) ; E. Burns (Ca tique“ care consacră aproape jumăta Pentru eliberarea
aprobă cu căldură măsurile sa nada) ; J. Nosek (Cehoslovacia) ; te din ultimul său număr „relaţiilor Pregătirile în vederea primirii şe Manolis Glezos
le menite să ducă la lichidarea Şedinţa s-a deschis la ora •T. Moch (F ranţa): Martino (l- franco-ruse“ aminteşte cititorilor că fului guvernului sovietic iau amploare.
definitivă a primejdiei unui 14 G.M.T. talia) ; M. Naszkowski (Polo „în numeroase domenii interesele Fran Presa, radioul, televiziunea şi cinema ATENA 16 (Agerpres). — Ziarul „Foni Tu Egaleos“ in
nou război mondial. nia) ; Eduard Mezincescu (R.P. ţei şi Uniunii Sovietice coincid". tografia se pregătesc intens pentru a TASS anunţă : Opinia publică formează că Averoff, ministrul
Delegaţiile aşezate în jurul Romină) ; V. A. Zorin (U.R.S.S.): putea prezenta cititorilor, ascultători din Grecia intensifică lupta Afacerilor Externe al Greciei,
Puterile occidentale, membre mesei verzi a conferinţei in W. Ormsby-Gore (Anglia); F. Intr-un editorial, consacrat vizitei lor şi spectatorilor lor acest eveniment pentru eliberarea lui Manolis i-a declarat consilierului am
ale Comitetului celor zece, au ordinea alfabetică au subliniat Eaton (S.U.A.). preşedintelui Consiliului de Miniştri în remarcabil. Televiziunea franceză, care Glezos şi a tuturor democraţi basadei franceze, care a făcut un
formulat în urma unor trata prin aceasta acordul interve Franţa, săptămînalul „France Observa prin intermediul staţiilor releu este lor, pentru democraţie în Gre demers în legătură cu expulza
tive îndelungate propunerile lor nit in cursul zilei de ieri cu Caracteristic pentru prima şe teur" subliniază : „In ce ne priveşte, legată de televiziunea multor ţări eu cia. rea din Grecia a juristului fran
pe care presa occidentală le privire la problemele de proce dinţă este faptul că, în majo noi îl vom saluta pe oaspetele nostru ropene, va prezenta vizita fui N S. cez Lambert, că guvernul grec
denumeşte „planul dezarmării dură. In această ordine au vorbind despre dezarmare, despre co Hruşciov, unui număr de 2(10.000.000 După cum informează ziarul a luat o hotărîre specială în
mondiale“. Textul propunerilor rostit cuvîntările şefii delega ritatea lor. membrii Comitetu existentă în afara blocurilor militare, de oameni. „Foni Tu Egaleos“, un mare care se arată că este indezi
occidentale a fost făcut cunos ţiilor. grup de compatrioţi ai lui Gle
cut abia în seara zilei de 14 lui pentru dezarmare al celor zos, locuitori ai insulei Naxos, rabilă prezenţa in Grecia a
martie, cină a fost difuzat de- Şedinţa s-a încheiat la ora
16 G.M.T. zece ţări şi-au exprimat încre au adresat ministrului de Justi persoanelor care vin în ţară în
derea în posibilitatea unor ţie al Greciei o scrisoare în ca legătură cu procesul lui Gle
'schimburi de opinii construc
tive.
GENEVÂ 16. Trimisul special acord cu dl. Ormsby Gore şi îi termenele fixate pentru fiecare -8833-
Agerpres, Horia Liman, trans voi urma sfatul. De aceea nu fază, ca şi din faptul că pentru
mite : mă voi pronunţa asupra planu fiecare etapă este prevăzut un i din î
lui occidental. Delegaţia sovieti sistem de control corespunzător.
Miercuri dimineaţa membrii că îl va examina însă într-un Planul sovietic ţine seama de LIMA 16 (Agerpres). După cum a- supuşi patrioţii spanioli de către re re cer eliberarea lui Glezos. zos, refuzîndu-li-se viza de in
Comitetului celor 10 state pen timp mai scurt decît acela care interesele tuturor statelor: De ntinţă agenţia Prensă Latina în faţa gimul dictatorial al iui Franco. Opinia publică greacă protes trare în ţară.
tru dezarmare s-au întrunit în fe-a trebuit occidentalilor pen aceea el este acceptabil pentru ambasadei spaniole din Peru a avut
prima şedinţă ordinară închisă tru a se pronunţa asupra propu toate. loc la 14 martie o mare demonstra Demonstranţii au cerut eliberarea de tează împotriva samavolniciei Intr-o declaraţie publicată în
sub preşedinţia şefului delega nerilor făcute de guvernul nos ţie de protest împotriva persecuţiilor ţinuţilor politici din închisorile Spaniei autorităţilor care au expulzat ziarul „Elefteros“, Comitetul de
ţiei bulgare M. Tarabanov. Şeful tru". „Consideraţi încetarea experi şi tratamentului barbar Ia case sînt şi au strigat lozinci care condamnau din Grecia pe Assennato şi luptă pentru restabilirea şi a-
delegaţiei britanice, David Orms- enţelor cu arma nucleară drept teroarea dezlănţuită de Franco în Spa Lamberţ, reprezentanţi ai Co părarea legilor democratice şi a
by Gore, a prezentat planul pu După cum se ştie au trecut o condiţie a unui acord asupra nia. mitetului internaţional pentru constituţiei condamnă guver
terilor occidentale. Semnificativ mai bine de fi luni de cînd pu dezarmării ?“ a întrebat un zia apărarea lui Manolis Glezos şi nul pentru această hotărîre. Ca-
este faptul că de unde iniţial rist occidental. Declaraţia secretarului general pe Cruichi, reprezentantul Orga lificînd acţiunile autorităţilor
se intitula : „Plan de dezarma terile vestice ezită să îa pozi nizaţiei internaţionale a ziariş ca fiind samavolnice, comitetul
re generală“, după prima şe ţie faţă de planul de dezarma „Noi nu punem nici o condi al .PC. din Portugalia tilor, care au venit, Ia Atena cere guvernului să nu recurgă
dinţa autorii fui au simţit ne ţie prealabilă — a explicat şe
voie să-i schimbe titulatura. El re al Uniunii Sovietice. ful delegaţiei sovietice, dar tre PARIS 16 (Agerpres). — După cum au reuşit să fugă din temniţele tui Sa- pentru a asista la dezbaterea în viitor la acţiuni care sub
La întrebarea: „Ce părere a- buie să începem cu ceva. Dacă iazar, au dat publicităţii o declaraţie
apare acum sub denumirea de anunţă ziarul „THumanite", secreta în care se spune : Alfîndu-ne din nou procesului la Tribunalul su minează democraţia şi compro
veţi despre faptul că planul oc vom începe cu aceasta, va fi în libertate şi reluîndu-ne locul în lup
„Plan de dezarmare generală şi cidental nu prevede termene?" foarte bine". rul genera! al Partidului Comunist din tă, salutăm în primul rînd partidul prem al Greciei. mit Grecia.
— şeful delegaţiei sovietice a Portugalia, Alvaro Gunhai, şi o serie nostru şi poporul portughez şi decla
cuprinzătoare" deşi nu este de răspuns ; „Prin definiţie un plan Precizările Iui V. Zorin au fă de alţi conducători ai partidului, care răm că sîntem hotărîţi să-l slujim ca ---------------------------- T®>;-
şi în trecut, luptând pentru stabilirea
loc mai cuprinzător decît în ur trebuie să cuprindă termene. cut o puternică imoresie asu Dovezi ale com tlotului unui regim de libertate şi legalitate D escoperirea unei orgairz*
Altminteri, cum ar putea fi ur pra ziariştilor prezenţi. american împotriva în Portugalia. fasciste în Austria
mă cu 24 de ore. Venezuelei
După încheierea şedinţei, zia mărită aplicarea principiilor lui. Următoarea şedinţă a Confe Dorim să ne exprimăm recunoştinţa VIENA tfi (Agerpres). — După aşa-nurnita Mişcare socială europeană
Un asemenea document nici nu rinţei Comitetului celor 10 sta CARACAS 16 (Agerpres). — ¦aţă de poporul nostru şi faţă de miş- cum anunţă buletinul de informaţii şi cu organizaţia Ku-Klux-Klan. Poli
riştii s-au întîlnit la conferinţa poate fi considerat plan, ci doar Agenţiile de presă relatează că rarea democrată şi muncitorească in al Federaţiei internaţionale a luptăto ţia a arestat pe căpetenia acestei orga
o invitaţie fa tratative fără sfîr- te va avea loc în dimineaţa zi un avion american care tran ternaţională pentru sentimentele de sim rilor din rezistenţă a victimelor şi de nizaţii — Konrad Windisch şi alţi
de presă organizată de delega şit". lei de 17 martie. sporta arme pentru un complot patie şi solidaritate manifestate faţă ţinuţilor fascismului, poliţia austriacă trei membri ai organizaţiei. Poliţia a
împotriva guvernului din Vene de noi cît timp am fosf în închisoare. a descoperit la Viena o organizaţie na confiscat materiale de propagandă ale
ţia sovietică. Cu acest prilej, V. Zorin ă subliniat că va * zuela s-a prăbuşit lingă oraşul Aceasta ne-a ajutat să ne menţinem zistă care întreţinea legături cu grupuri Ku-Kiux-Klanului găsite asupra mem
şeful delegaţiei, Valerîan Zorin, loarea pianului sovietic constă Cristobal City, situat la 600 de tn viaţă. fasciste internaţionale, în special cu brilor organizaţiei naziste.
tocmai în caracterul lui practic, Astăzi se deschide la Geneva kilometri de capitala Venezue
a expus trăsăturile principale realist, bazat pe o judicioasă a- lei. In declaraţie se spune în continuare:
a doua conferinţă a Naţiunilor
ale planului sovietic. întrebat naliză. Aceasta reiese chiar din Unite asupra dreptului mării. Avionul purta iniţialele S.U.A. Mulţi alţi fii şi fiice devotate ale po
Participă delegaţi din aproane şi era condus de doi piloţi ame
fiind ce părere are despre invi 90 de ţări. ricani. In cabina avionului au porului portughez lîncezesc în închi
fost găsite mitraliere, grenade
taţia fa ră6dare lansată în pri şi lăzi cu cartuşe. sorile fasciste unde sînt supuşi tortu
ma şedinţă de delegatul brita Cei doi piloţi americani au rilor. Ei sînt condamnaţi la mulţi ani
fost arestaţi şi interogaţi de de închisoare, dar lupta patrioţilor por-
nic, V, Zorin a răspuns: „Sînt de autorităţile militare venezue- tughezi, sprijinită de oamenii muncii
leze. şi democraţii din întreaga lume, va
M esajul Iui N. S. H ruşciov contribui ca în cele din urmă ei să Tisrney! yiraor artişti r©míni m U.R.S.S.
fie eliberaţi.
către Comitetul pentru dezarmare LENINGRAD 16 (Agerpres). cert în sala mică a Filarmonicii
TASS anunţă : Pianistul Valen din Leningrad, fiind întîmpinaţi
MQSSOVA (Ager preş). — zătoare problemă a contempo Guvernul sovietic a trasat re tin Gheorghiu şi violonistul eu o deosebită simpatie de că
raneităţii. prezentantului său în Comitetul Ştefan Gheorghiu care între tre publicul leningrădean.
TASS celor zece sarcina de a face to prind un turneu în U.R.S.S., au
Uniunea Sovietică face totul tul pentru a asigura' o activi susţinut la 15 martie un con Din Leningrad artiştii romini
N. S. Hruşciov, preşedintele pentru a urni problema dezar tate rodnică Comitetului şi de vor pleca la Minsk.
mării din punctul mort. In sep a căuta să obţină elaborarea cit
Consiliului’de Miniştri al URSS, tembrie anul trecut, guvernul so mai__ grabnică a tratatului cu
vietic a prezentat spre exami privire la dezarmarea generală
a adresat Comitetului celor zece nare O.N.U. propuneri cu pri şi totală. In numele guvernului
vire (a dezarmarea’ generală şi sovietic aş vrea să-mi exprim
pentru dezarmare următorul me totală Gare au fost transmise speranja că şi ceilalţi membri
pentru o examinare amănunţita ai Comitetului celor zece îşi vor
saj de salut t Comitetului celor zece state. De aduce contribuţia ia rezolvarea Germaniei occidentale, strategii mili
zarmarea generală şi totală este practică a problemei dezarmării tari ai N.A.T.O. s-au îngrijit să asi
Salut în numele guvernului mijlocul cel mai sigur de a e- generale şi totale. La rîndui său. Au trecui mai bine de două sâptă- SÄ NU FIE UITATE gure Bundeswehrului „un spate a]
limină pentru totdeauna războa guvernul sovietic este dispus să mîni de cînd cîrdâşia militară dintre frontului“ în ţările vecine, participante
sovietic şi al meu personal pe iele din viaţa societăţii um ane: examineze cu atenţie toate pro Adenauer şi Franco privitoare ia crea la blocul Atlanticului de Nord.
Uniunea Sovietică este ferm ho- punerile cârc urmăresc realiza rea unor baze militare vest-germane pe
membrii Comitetului celor zece tărîtă să înfăptuiască dezarma rea acestui scop. teritoriul Spaniei a fost dat în vileag, ta4S»•.-•«Maci¦ u>*a>o «a»o» Insă revanşarzii de la Bonn se pare
rea generală şi totală. Ea a' de dar indignarea opiniei publice de pre că nu se mulţumesc cu atît. Pentru
pentru dezarmare, care-şi în monstrat prin acţiuni concrete Urez participanţilor la acest tutindeni a continuat să ia proporţii LECŢIILE ISTORIEI! a-şi asigura scopurile sale războinice,
această dorinţă. întărind recent Germania occidentală trece peste ca
cepe lucrările ia Geneva. să reducă forţele cale armate Comitet o muncă rodnică şi în Este încă vie în amintirea tuturor drul în care ar fi vrut să o ţină
hu încă 1.200.000 de oameni, „axa“ de tristă memorie dintre Hitier „aliaţii" ei vest-germani.
Comitetul celor zece are b cununată de succes pentru feri şi Franco, rolul jucat de aceasta îi*
ceea ce trebuie să coniribnie du războiul civil din Spania, precum şi în La ce poate duce politica de com
sarcină de cea mai mare impor cirea popoarelor. Sînt profund pregătirea celui de-al doilea război plicitate la înarmarea nelimitată a Ger
pă părerea noastră ia crearea încredinţat că nu mai este de mondial. Orgiile săvîrşite de Legiunea manici occidentale ? Nu este întîmplâ-
tanţă şi răspundere de a Kondor *), trimisă de Hitier în Spa Noul gest al lui Adenauer inspirat, scop îl urmăresc şi afirmaţiile cercu tor că lumea se gîndeşte Ia aceasta.
de condiţii favorabile fratniive- parte ziua cînd se va împlini nia între anii 1936-1939, prefacerea în după cît se spune, de ministrul de rilor vest-germane că vîlva provocată Poftele vest-germane devin, pe zi ce
elabora în cel mai scurt timp ruine a oraşului spaniol Gucrnica, în Război Strauss, a dus ia adîncirea de dezvăluirea acestor planuri nu ar frece, fot mai ameninţătoare.
!or cu privire ia dezarmarea' ge visul de veacuri al omenirii ca 1937, de către „Junkcrs"-urile hitlcris- contradicţiilor din interiorul blocului oglindi decît „disputa dintre partizanii
măsuri practice, pentru înfăptui ie, trimiterea a două escadre navale agresiv N.A.T.O. In legătură cu fapinl şi adversarii includerii Spaniei în Dar opinia publică clin întreaga lume
nerală şi totală, pentru care v-aţi lumea să trăiască fără arme şi de război germane în porturile spa că guvernul de la Bonn nu şi-a ţinui N.A.T.O.“. condamnă planurile războinice ale mi
rea dezarmării generate şi to întrunit acum ia Geneva. niole etc., sînt dc asemenea sumbre la curent aliaţii cu aceste tratative, iitariştilor vest-germani. După cum
războaie. amintiri despre aceiaşi militarişti ger cei puţin în faza lor primară, ziarul Ziarul conservator „Daily Mail" su se arată înfr-un comunicat al P.S.D.G.,
tale, traducîn'd astfel în viaţă mani, care pc timpul lui Hitier orga londonez „Daily Mail“ scria că aceasta bliniază că reprezentanţii puterilor oc „noua iniţiativă a Bonn-ultii nu este
nizaseră pe pămîntul spaniol repetiţia a stârnit „iritare şi confuzie la Londra cidentale au creat „o perdea de fum dorită dc nimeni şi este de natură
recomandările celei de-a 14-a generală a celui dc-al doilea război şi Washington". în speranţa deşartă că vor atenua re să trezească neîncredere faţă de Re
mondial. Dc altfel, scopul acestei zultatele faptului că Germania occi publica Federală Germană şi faţă dc
sesiuni a Adunării Generale a repetiţii a fost şi acela ca intervenţie- Potrivit ziarelor, guvernul de la dentală a apelat la Franco“. ţelurile sale militare şi politice chiar
niştii fascişti să pună mina pe preţi Bonn s-a grăbii să dea o dezminţire, şi în rândurile prietenilor ei" !.
O.N.U., aprobate în unanimitate oase baze militare şi economice, în negând că ar duce tratative cu Franco Dar faptele rărnîn fapte. Este ceri
vederea realizării planurilor lor dc pentru a pune la dispoziţia Bundes- că Bonn-ul urzeşte un pian de creare Intenţia Bonn-ului de a crea baze
de toţi membrii Organizaţiei Na agresiune împotriva Uniunii Sovietice wehruiui vest-german baze aeriene mi a unor baze în Spania, unde aviaţia militare în Spania precum şi în alte
litare şi rachetodromuri. bitleristă s-a antrenat în vederea celui state, carq fac parte din N.A.T.O.,
ţiunifor Unite. In zilele noastre, Pregătirile guvernului vest-german de dc-al doilea război mondial. constituie un act deosebit de primejdios
a crea baze militare în Spania fran- Ştiind foarte bine ce consecinţe poa care trebuie curmat neîniîrziat.
în bare au fost create arme cu r.histă confirmă din nou caracterul te avea o problemă politică ca aceea In legătură cu aceasta există destule
agresiv şi primejdios al politicii miii- a unei „apropieri Bonn-Madrid“, cer motive de nelinişte. Este vorba despre Gei ce pregătesc astăzi înfiinţarea
o forţă rjistirictlyă îngrozitoare larişiilor vest-germani. De altfel, gu curile politice de Ia Bonn s-au grăbit o nouă „axă“, între Germania şi Spa unei „axe Bonn-Madrid", să-,şi amin
vernul vest-german a început de nulii să afirme că nu ar fi cunoscut planu nia, asemănătoare cu axa care este tească că şi „axele“ precedente şi-au
— bombele atomică şi cu hidro să creeze un sistem de baze militare rile privind bazele vcst-gcrmanc în Spa încă vie în memoria popoarelor euro întors mai îniîi armele tocmai împotri
şi în alic ţări, în special în Norve nia, care, se spune în aceste cercuri, pene. 6u toate acestea nu este greu va celor care au contribuit Ia crearea
gen, rachetele intercontinentale gia, Danemarca, Belgia, Olanda, Fran „nu au fost discutate pînă în pre de înţeles dc ce în capitalele occidentale lor.
ţa, Turcia şi Italia. Prin aceasta sc în zent în cadrul cabinetului, ci numai s-a creat „o perdea de fum". Este
problemă dezarmării a de în consiliul de apărare de pe lingă îndeobşte cunoscut că cercurile condu Să nu fie uitate lecţiile istoriei 1
ecarea să sc impună în Europa occi cabinetul federal" (!). cătoare ale S.U.A. şi Angliei au sti N. GOST1N
venit principala ?? cea mai a r mulat politica de înarmare a Germa
dentală dominaţia militariştiior vest- Pentru a minimaliza cfeciul pfodtis dc niei occidentale. Şi iată un exemplu * Este vorba de trupele hitleriste
Protesta! R. P. 0. Coreen® împotriva prsptlrilor german i. ştirea cu privire la tratativele Bonn- concludent: recent, în timpul dezbate care în timpul răzi» iului civil din Spa
Madrid, agenţia D.PA . afirmă că „şi rilor clin parlament, guvernul Angliei nia l-au ajufat pe Franco să doboare
agresive din Coreea de sud alţi parteneri din NA.T.O., în căutare a apărat cu îndârjire această politi republica.
dc baze militare, manifestă un interes că, consimţind ca arma nucleară sa fie
PHENIAN 16 (Agerpres). — de acţiuni sînt în contradicţie gă imediat din Coreea de sud similar pentru peninsula Iberică, pusă la dispoziţia Germaniei occiden
Postul de radio Phenian anpnţă cu acordul de armistiţiu şi do armele atomice şi armele ra precedentul fiind creat prin instalarea
că la şedinţa ordinară a comi vedesc că se fac pregătiri di chetă, să înceteze lansarea de bazelor americane în Spania". Acelaşi tale.
siei militare de armistiţiu, care proiectile teleghidate şi să pe Tinînd seama de teritoriul re’dus al
a avut loc la 15 martie, dele recte pentru dezlănţuirea unui depsească pe cei ce poartă răs
gatul principal al părţii ccrea- nou război în Coreea şi submi punderea pentru aducerea ilega
no-chineze, generalul maior Ciu nează pacea în Asia, lă şi lansarea de proiectile te
Cean-ciun, a protestat în mocl leghidate.
liotărît împotriva faptului că Ciu Cean-ciun a arătat de
asemenea că S.U.A., violînd a- Partea americană a respins
partea americană a lansat Ia corduf de armistiţiu, continuă cererile legitime ale părţii co-
să aducă în Coreea de sud ar reano-chineze, invocind motivul
26 februarie în Coreea de sud me moderne, printre care proiec răsuflat că armeie moderne ar ii
tile teleghidate „Matador", „Ni necesare realizării unui „echili
un proiectil teleghidat „Mata ke Hercules" şi „îlawk". El a bru militar".
cerut părţii americane să retra
dor". El a subliniat că astfel
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188 j 189 î 75. Taxa plătită în nu >rar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva>.
