Page 6 - 1960-03
P. 6
Pag. 2 DRUMUL S Q Q fA fâ M & M l
U tilizarea resurselor Să îmbunătăţim
interne Recompensarea cei care au colectat cea măi ma educaţia patriotică
inovatorilor re cantitate de fier vechi. şi internaţionalistă
rr Tri ca'draî întreprinderii noastre, u. Prin folosirea părţilor vechi de ma a tineretului şcolar
şini, de conducte şl piese de schimb şi raţionalizatorilor NICU TRA1STARU
tilizarea resurselor interne con- la diverse lucrări de reparaţii, se fac,
atituie un mijloc important pentru ob de asemenea, economii de peste 15.000 In ziua de 23 februarie a.c., Prin muncă voluntară Copilul de azi, cetăţeanut
ţinerea de cît mai multe economii. De lei anual. La fel prin folosirea rămă
aceea, an de an, sînt puse In valoare şiţelor de materiale de construcţii, se la sectorul de transporturi Ra- Intr-una din zilele trecute, . -,
alte şl alte resurse. Astfel, în anul pot executa lucrări de mici proporţii, muncitorii de la secţia strungă-
1959, prin utilizarea resurselor Interne, pînâ la o valoare de circa 30.000 lei cova-oraşul Brad, s-au distri rie a Atelierelor centrale Griş- Consider participarea la 'discuţii*
întreprinderea noastră a produs peste anual. cior, au hotărît ca în afara ore le. privind educarea patriotică şi
100 bucăţi haine din deşeuri, a înlocui! buit prime inovatorilor şi raţio- lor de program să contribuie la internaţionalistă a tineretului demane :
cu succes anumiţi coloranţi din im Colectivul de conducere al întreprin realizarea' unor lucrări urgente. şcolar ca o sarcină firească a
port cu coloranţi indigeni. De aseme derii, studiind posibilităţile existente nalizatorilor. Astfel, prin muncă voluntară, ei fiecărui învăţător şi "profesor, de
pentru utilizarea şl a altor rezerve in au strunjit unele piese necesare oarece prin mijlocirea ziarului
nea, din piese şl părţi de maşini vechi, terne, a prevăzut, în cadrul unui plan Gheorghe Berîn'dei, ’de pildă, pentru confecţionarea a două a- se pot răspîndi astfel repede, în
de măsuri, obţinerea în acest an a parate de alimentare de la uzi întreaga regiune, metodele bune
a executat reparaţii bune la horduri, următoarelor econom ii: 190.000 lei la a primit suma de 500 lei pentru na de preparare. folosite de învăţători şi profesori 1784, eondusă de Eforia, Gloşca 2e nobil, de cinstit este să vor-
cheltuielile de fabricaţie', 60.000 lei la în activitatea 'lor de educare a şi Grlşam“ a fost să trezesc la beşti copiilor, pe înţelesul lor,
bazine, instalaţii de aburi şi apă, lat inovaţia „Modificarea frînelor la Gu multă însufleţire au muncit tinerei generaţii. elevi înalte sentimente pentru despre partid, despre eroii săi,
tinerii Ioan Griştiu, Petru Rusu, cei oropsiţi şi exploataţi despre lupta pe care o duce as
din materialele de construcţii s-a reu autocamionul Gsepel fată de un Ioan Todea, Petru Mişcai şi In cele de mai jos -am să arăt ţăranii iobagi din Munţii Apu tăzi partidul, pentru construirea
alţii. cum mă ocup de educaţia patrio seni, respect şi admiraţie faţă de socialismului în patria noastră.
şit ca prin muncă voluntară să se mă ghiul sistemului de frînare“. Prin tică şi internaţionalistă a elevi capii răscoalei care au înfruntat Am considerat o datorie, să-i fac
1LIE VIŞA lor predînd istoria. cruda şl sălbateca judecată a pe copii să înţeleagă că numai
rească capacitatea de depozitare a piei- aplicarea acestei inovaţii s-a a'- nobililor, pe de o parte, iar pe datorită partidului, numai datori
Schimb de experienţă Predau istoria la clasele V-VII de altă parte, ură şi dispreţ tă ajutorului frăţeso acor
lor crude, să se construiasă o remiză dus o îmbunătăţire simţitoare a şi vreau să spun de la început faţă de duşmanii poporului. Nu dat de Uniunea Sovietică, ei se
Duminică, 28 februarie, cabi- că acord o mare importanţă mo mi-a fost uşor să fac acest lu bucură astăzi de cele mai fru
frîneloTi - netul de partid din Sebeş a or dului de a expune lecţia. Am a- cru, dar cu cît a fost mai greu, moase zile, că sînt îmbrăcaţi
ganizat la Miercurea un schimb juns la concluzia că felul de a cu atît a fost mai îmbucurător mai bine, că se hrănesc mai bi
pentru pompieri şi să se construiască cheltuielile generale ale întreprinderii, Pentru reducerea timpului de de experienţă, la care au luat povesti al învăţătorului sau pro pentru mine. Am plimbat mai în- ne, bă de doi ani învăţăm în
o baie pentru salariaţi. 80.000 lei la recuperarea lînei şl parte toţi propagandiştii din ra fesorului, felul de a şti să te tîi imaginaţia copiilor prin şcoală nouă, frumoasă şi spaţi
lucru şl îmbunătăţirea Calităţii ion şi lucrători ai Comitetului faci ascultat, joacă un mare rol oasă, 'aşa cum sînt puţine în
raional de partid. Gu această o- în însuşirea cunoştinţelor de că Munţii Apuseni, vorbindu-îe des regiunea noastră.
Prin utilizarea deşeurilor de piei, 150.000 lei la cheltuielile de producţie, pieselor, tov> Petru Groza, a ve cazle, propagandiştii din Miercu tre elevi. De fapt, cînd poves pre luptele dintre răsculaţi şi
în anul 1960, vom crea o producţie au prin Introducerea unul nou proces de teşti elevilor o lecţie, un eveni nobili, iar cînd am ajuns la Poporul nostru construieşte as
nit cu două propuneri de raţlo« reai au prezentat cîteva lecţii ment istoric, nu orice fel de po prinderea prin trădare, a luf Ho tăzi, sub conducerea Partidului
model, după care au urmat dis vestire te Va ajuta să-ţi îndepli ria, Gloşca şi Crişan, vedeam Muncitoresc Romîn, socialismul.
xiliară în valoare de circa 500.000 lei. fabricaţie la piei impermeabile. nalizare privind dispozitivele de neşti scopul care ţi l-ai propus; clar pe feţele copiilor ce ură Nu uit niciodată să amintesc co
Prin această acţiune, întreprinderea va In cursul lunii ianuarie a acestui ân filtrare şi ştanţare, care au şi cuţii. Pe lîngă faptul că trebuie să te neîmpăcată nutreau faţă de tră piilor că socialismul înseamnă
pregăteşti pentru lecţii, să cu dători. Gînd am explicat exe fericire şi bunăstare. De fiecare
Vărsa în fondurile statului pesta au fost deja obţinute economii de fost aplicate în practică. Drept Brigada ştiinţifică noşti lecţia bine din punct de ve cuţia, am aşezat în faţa elevi dată, în orice împrejurare, am
pe teren dere al conţinutului, lucrul cel lor un tablou mare ce înfăţişa vorbit elevilor despre ceea ce
850.000 lei pe an. Suma aceasta n-ar fl peste 20.000 iei. Aceasta dovedeşte că recompensă a primit suma de mai important este felul cum ex- pedeapsa capitală. Elevii priveau este nou în ţara noastră, des
Tot duminică, brigada ştiinţi pui materialii], felul cum ştii să cu atenţie încordată, iar eu le pre datoria fiecăruia de a învă
depăşit 65.000—80.000 lei dacă nu s-ar măsurile luate şi puse în aplicare sînt 400 lei. fică a Gasel raionale de cultu captivezi pe elevi în aşa fel îneît povesteam. Le-am vorbit în cele ţa, de a lupta din răsputeri, chiar
ră din Sebeş s-a deplasat în sa în clasă să nu se audă decît din urmă cum Horia, cu o ul cu riscul propriei vieţi, pentru
fi iniţiat acţiunea de valorificare a de eficace. De asemenea, succesul obţinut In vederea executării octiiurl- tul Deal, comuna Gîlnic, unde a scîrţîitul creioanelor. pe macu timă sforţare, în faţa călăului viaţa nouă pe care o făurim noi
şeurilor prin confecţii. constituie garanţia că pînă la sfîrşltul dat consultaţii celor peste 200 latoare. Dacă elevii ascultă lec şî a miilor de oameni ce asistau toţi, viaţă lipsită de grija zi
lor la obîrloage pentru arcuri, de cetăţeni. Pe marginea între ţia cu pasiune, înseamnă că la moartea lui, a rostit cuvin-' lei de mîine.
bărilor puse, s-au dat răspun profesorul a reuşit să prezin iele pline de virtute şi mân
Prin înlocuirea de materii chimice anului se vor obţine economii care vor tov. Ioan Berindei a făGUt o ino suri pe teme agricole, medicale, te o lecţie izbutită. drie: „Mor pentru popor“. Predînd fiecare lecţie, îmi stă
şl materiale diverse, cu cele existente depăşi prevederile angajamentului co în legătură cu legalitatea popu mereu în faţă gîndul că fac
în întreprindere, prin adaptări la pro lectivului nostru. vaţie prin care s-a redus timpul lară, cu superstiţiile eto. Apoi, Gum procedez eu ? Gum caut In lecţia următoare, copiii au toate acestea pentru pregătirea
c3 prin lecţiile de istorie să in- vorbit cu pasiune despre Horia. noului cetăţean de mîine, iubitor,
de lucru ou 50 la sută. Pentru brigada artistică de agitaţie a suflu copiilor sentimente patrio Gloşca' şi Grişan. Lecţia a fost înflăcărat al patriei sale libere,
casei raionale de cultură a pre tice şi internaţionaliste, _respect însuşită pe deplin. cu dragoste şi respect pentru
cesul tehnologic, la reţetele de fabri IiULIU DICD această inovaţie, tov. Ioan Berin zentat programul „Colectiva în şi admiraţie pentru eroii popo Partidul Muncitoresc Romîn şi
floreşte“. rului, pentru Partidul Muncito Un alt exemplu 'asemănător clasa muncitoare, un construc
caţie, se fac economii de circa 25.000 şeful serviciului plan dei a primit suma de 700 lei. resc Romîn, pentru patria noas celui arătat mai sus a fost şi tor de nădejde al socialismului
CHIRUŢA FiLARET tră socialistă ? „Anul revoluţionar 1848 în Ţa în Republica Populară Romînâ.
ie_i -a-n-u- al. . !v. \ l , Fabrica „Vidra" din Orăştie CORNEL TUDORAN ra Românească şl Moldova".
De fiecare dată cînd 'redau Prof. I. DIACONESCU
.. un moment istoric, o faptă is Pentru răscoala ţăranilor din
torică, sînt convins că ceea' ce 1907, m-am folosit de asemenea Şcoala de 7 ani, comuna Certej,
-W3t- Contribuţia pionierilor spân, cppjjl.or .este o realitate de de material didactic care a con
netăgăduit şi această convinge stat din fotografii şi diafilmul raionul lila
.v-» De oîteva zile, pionierii şî şco re a mea face ca şi elevii să „Răscoala ţăranilor din 1907“.
larii de la şcolile de 4 ani din trăiască emoţii pentru lecţie, în Diafilmul m-a ajutat în special Cărţi apărute
Candidatul de satele Peţelca şi Găpud, raionul tocmai ca' mine. Astfel, sînt si să fixez în memoria elevilor mai
partid Cornel Po- Alba, au întreprins o acţiune de gur că elevii au fost atenţi, şi-au concret evenimentul. Elevii, a- G. E. GLEZERMAN: Cele două faze
pescu de la G.A.S. strîngere a fierului vechi. Nu luat notiţe bune şi şi-au însuşit lături de cuvintele care le ros
Petreşti îndeplineş- mai în cîteva zile, a fost aduna bine lecţia'. De 'acest lucru _mă team, vedeau în acelaşi timp şi ale societăţii comuniste şi legile
te funcţia de me- tă astfel cantitatea de 300 kg. conving 'de fiecare dată la’ fixa imagini din timpul răscoalei.
canic-şef. Printr-o fier vechi la Peţelca, iar la transformării socialismului în co
judicioasă organi şcoala din Găpud, circa 500 kg. Gele de mai sus sînt doar un
zare a muncii şi ăspect al problemei. Un alt as munism („Biblioteca populară de
prin sprijinul acor Pionierii Sorina Domşa şl
dat echipelor do Francisd Pop din clasa IlI-a, marxism-leninlsm“).
mecanizatori, el a Măria Opriţa şi Gheorghe Dom
reuşit să asigure 50 pag. — 0,85 lei.
terminarea din timp şa din clasa IV-a de la şcoala
a reparaţiilor la V. 1. PROKOFIEV: Apariţia religiei
toate tractoarele, din Peţelca', se numără printre
maşinile şi unelte şl a credinţei în dumnezeu.
le agricole. In acest Comisie de împăciuire acfivă
fel, gospodăria de 120 pag. — 1,70 lei.
stat din Petreşti va Gomisia de împăciuire care zent, această comisie a rezolvat
putea să înceapă în funcţionează pe lingă sfatul un număr de 15 cazuri rămînînd N, I. BEZUHOV: Culegere de proble
epoca optimă lucră popular comunal Gurasada, ra ca în cel mai scurt timp să re
rile agricole din ionul Ilia. desfăşoară o intensă zolve alte trei c’a'zuri înregistrate me din teoria elasticităţii şi a plas
campania de primă activitate pe linia soluţionării în de c-urînd. Printre cei cărora li
vară. mod favorabil a' cererilor oame s-au rezolvat în mod favorabil
nilor muncii. Astfel, numai de Ia cazurile ridicate în faţa comisiei
începutul anului şi pînă în pre- de împăciuire, se numără şi tov.
Valeria Gostea, Grăciun Gostea
şi alţii. In această direcţie, me
rită a fi evidenţiată activitatea
Calendarul lucrărilor agricole tov. Aurel Iacob', preşedintele co rea' cunoştinţelor. Scopul care pect îl constituie viaţa poporu ticităţii.
misiei, care se interesează în mi l-am propus a fost atins. lui sub conducerea' partidului 252 pag. — _10,20 lei.
pe luna martie deaproape de rezolvarea în mod Gîteva exemple de lecţii de a- clasei muncitoare. Gîte jertfe nu
favorabil a tuturor cazurilor, ceastă natură vor fi în măsură se cunosc în viaţa Partidului Go- Flora Republicii Populare Romb»
să convingă. Bunăoară, scopul munist Romîn în ilegalitate, cîte ne — voi. VII. Redactor princi
A. ANDRICA principal pe care l-am urmărit figuri de eroi care au înfruntat pal acad. Tralan Săvulescu.
corespondent la lecţia „Răscoala populară din teroarea fascistă. Gît de frumos, 664 pag. plus 108 planşe în afara
textului — 37,50 lei pînzat.
In această lună se» execută lu redarea coroanei. Tot cu această spaliere. Se revizuiesc şl se com- Lacrările de îngrijire lemn pe o prelată aşternută lin
crări de importanţă hotărâtoare ocazie, se înlătură lăstarii săl plectează aracii de vie. Spre
pentru obţinerea de producţii sfîrşitul lunii, dacă timpul se în gă rădăcina pomilor.
mari şi de bună calitate. batici crescuţi pe tulpină şi din călzeşte, se începe dezgropatul Pentru combaterea muşchilor
rădăoina pomului. şi tăierile la vii. Se controlează
şi lichenilor se foloseşte selinon
în c îm p Se continuă cu executatul gro materialul săditor pus la strati a livezilor de pomi în concentraţie de 750 gr. la 100
pilor pentru noile plantări sau ficare. Se continuă cu îngrăşarea litri apă. In lipsa acestui pro
Se continuă controlul şi se fac pentru complectări de goluri. Da viilor, dîndu-se 20 tone bălegar, Ţi'nînd cont de starea generală pomilor. Această operaţie favo ca lă 5 distanţă de 3 metri de dus se poate folosi calaicanul în
lucrări de îngrijire a semănătu că timpul permite, se poate în a livezilor din regiunea noastră amestec cu laptele de var în pro
rilor de toamnă. O primă lucra cepe plantatul pomilor. 200 kg. îngrăşăminte azotoase, se constată că în majoritatea lor, rizează creşterea unui frunziş bo trunchi să se sape un şanţ cir porţie de 10 kg. calaican şi 3 kg.
re este grâpatul semănăturilor. 300 kg. superfosfat şi 200 kg. pomii au coroane neîormate şi
Ea se exeoută cu grape uşoare Se înlătură apărătorile făcute neechilibrăte. L’a unit pomi apar gat, a lăstarilor viguroşi şi a cular adîno de 70-80 de om. şi de var nestins şi 87 litri apă.
de-a curmezişul rîndurilor. Prin în toamnă contra rozătoarelor şi sare pofasioă la ha. lăstari lacomi de lă bază coroa Pomii atacaţi de făinare şi de
executarea acestei lucrări, se se stropesc pomii cu ulei hor Pe timp uscat, în pivniţe, se nei iar la alţii apare periodici mugurilor de rod bine dezvoltaţi să se încorporeze 100 kg. băle
contribuie la menţinerea apei în ticol în concentraţie de 5 la sută, tatea de rodire. Aceste stări se monilioză — cu excepţia piersi
sol care este foarte necesară în sau cu Selinon 0,75 la sută, sau face al doilea pritoc al vinului datoreso lipsei lucrărilor de în pentru anul în curs. gar şi 3 kg. superfosfat. cilor care se stropesc cu zeamă
cursul perioadei de vegetaţie. Pe zeamă sulfocalcică în concentra şi se tratează vinurile care au treţinere a livezilor de pomi. bordeleză în concentraţie de 2
semănăturile dezrădăcinate, nu ţie de 20 la sută. Piersicii se tendinţă de îmbolnăvire. In cazul cînd pomii nu au ro- ¦ Pomii din livezi care au fost la sută — se stropesc cu zeamă
se lucrează cu grape. Ele se tă- stropesc cu zeamă bordeleză în Lucrările de întreţinere sulfocalcică în proporţie de 1
vălugeso. Pe semănăturile care concentraţie de 2 la sută. Se face în livezile pe rod dit cîţiva ani la rînd, iar în mo bine îngrijiţi prezintă creşteri a- parte zeamă ia 5 litri apă.
au ieşit slabe din iarnă, se a- văruitul tulpinilor.
piică must de bălegar sau îngră In g r ă d i n a Acum, la sfîrşitul iernii, este mentul cînd facem această tăiere nuale cu lungimi ce variază în G u. zeamă bordeleză în doză
şăminte chimice care să contri O lucrare importantă ce tre de legume necesar să se facă tăierea de de 2 ia sută se combate pătarea
buie la redresarea lor. buie făcută în această perioadă corectare şi fructificare la pomi. găsim un număr foarte mare de tre 30-60 Gm., au mugurii de rod cafenie a fructelor şi frunzelor,'
este îngrăşatul pomilor. In acest Avînd în vedere că cei care exe iar în concentraţie de 3 la sută
Jn cazul cînd pe semănături scop se va administra cîte 40- cută tăierile vor fi puşi în faţa muguri de rod, este absolut ne şi coroana bine formată. In a- ciuperca care produce deforma •
saß în alte terenuri arabile stag 50 kg. gunoi de grajd, 0,5-0,6 rezolvării multor cazuri diferite rea frunzelor de piersic.
nează apa, se vor executa şăn kg. superfosfat, 0,3-0,4 kg. azo de la pom la pom, vom prezenta cesar să îndepărtăm aproximativ cest caz, facem o uşoară tăiere
ţuleţe de scurgere sau gropi de tat şi 0,3-0,4 kg. sare potasieă Gîteva din cele mai des întîlnite. Pentru combaterea dăunători
captare a apei. de fiecare pom. Se continuă instalarea răsad 25-30 la sută din ei. Odată cu de corecţie aplicînd asupra ra lor (păduchelui din San Jose,
• In livezile pe rod se fac tăieri Unii pomi se găsesc în pe păduchele ţestos al prunului,
Pe măsură ce terenul se zvîn- de corectare a coroanei, de re niţelor calde şi semicalde. In rioada de plină rodire cu coroana aceste tăieri, este necesar a se murilor anuale tăieri de scurta ouăle păduchilor de frunze),
tă, se face grăparea arăturilor întinerire şi îngrăşare. In scopul acest scop se face îngrijirea se deasă, cu crengi care se supra stropirile de iarnă se fac cu ulei
de toamnă. Se împrăştie îngră- îngrăşării se dă 80-100 kg. bă mănăturilor din răsadniţe şi se pun şi se întretaie şi cu multe îngrăşa terenul de sub coroana re, la 5-8 ochi pentru a le trans mineral horticol în doză de 5
şămiotele organice şi minerale şi legar 1,5—2 kg. azotate şi 1 kg. însămânţează ardeiul, vinetele, uscături. Din această cauză, la sută sau cu seminon în doză
se introduc sub brazdă, odată frunzişul şi fructele sînt mărunte pomului cu 100-200 kg. bălegar forma în ramuri roditoare. r de 750 grame la 100 litri apă.
cu arăturile ce se execută pe te sare potasieă pentru fiecare pom. şi puţine, creşterile anuale re
renurile care n-au fost arate din ţelina, tomatele. duse iar mugurii de rod sînt slab bine putrezit. In cazul cînd dis Dacă pomii din livadă sînt vl-
toamnă. Aceste arături se gră- Ingrăşămîntul se va încorpora dezvoltaţi. In această situaţie, punem şi de îngrăşăminte chi guroşi, au creşteri anuale mari,
odată cu săparea în jurul pomi La timpul potrivit se face re- tăiem ramurile nefolositoare şi mice, vom da şi cîte 2,5 kg. super dar nu rodesc, vom face tăieri
pează în ziua în care au fost lor. In cazul cînd bălegarul lip facem cum se mai spune „lumi fosfat, un kg. azotat de amoniu, uşoare de rărire. Lor nu le vom
picatul răsadurilor de legume narea coroanei“ sau tăierea de şi 0,5-1 kg. cenuşă la fiecare aplica îngrăşăminte, cu excepţia
executate. seşte, se dublează cantitatea de corecţie. Se taie în primul rînd pom. superfosfatului care'se va da în'
îngrăşăminte chimice. timpurii, însămânţate în luna fe ramurile uscate apoi acelea care
Se începe semănatul la cultu stîojeneso 'dezvoltarea ramurilor
Se face stropitul pomilor cu bruarie. bine plasate, avînd grijă ca tă La pomii bairînî său lă cel că- cantitate de 2-3 kg. sub coroană
rile de grîu de primăvară, orz. aceleaşi produse şi în aceleaşi ierea s-o facem la inel, fără să
cantităţi ca şi în livezile tinere. In cîmp se stabileşte locul cul provocăm aşchierea. Netezim a- re dau semne de îmbătrînire pentru a' stimula formarea' rodu
ovăz,- mazăre, borceag, lucernă,
turilor de legume şi se face poi cu briceagul şi ungem tăie timpurie, vîrful ramurilor de lui. In felul acesta, hrana va' fi Lucrări de Întreţinere
trifoi. Ea semănat se vor folo în livezi tinere
transportul gunoiului care se va tura cu vopsea sau mastic. Vîr- schelet sînt uscăte. La ei se ob împinsă către mugurii de rod.
si seminţe din cele mai voloroa-
încorpora în sol, odată cu ară furile ramurilor rămase se scur servă tendinţa de reînnoire a co O verigă importantă în com Se fac tăieri de formare şî co
se, care au fost tratate contra
tura de primăvară. tează în lemn de. 2-3 ani, făcînd roanei cu ajutorul lăstarilor la plexul agropomicol în această rectare a coroanei cu scopul
comi. Această înseamnă oă po perioadă în livezile de pomi este
totodată o uşoară reîntinerire 'â
Se repară utilajul de irigat şi mii au rădăcinile sănătoase şi combaterea1bolilor şi dăunători de a se da o creştere e-
dacă intervenim la timp ei pot lor. Pomii fiind lipsiţi de frunziş,
se revizuiesc canalele de iriga fi readuşi la' starea de fructifi suportă mai bine tratamentele iar gală aramurilor şi pen
care, prelungîndu-se puterea de soluţiile cuprind mai bine coroa
ţie. Se însămînţează direct în rodire cu 10-15 ani şi chiar mai na pomilor. In regiunea noastră, tru a construi un schelet so-:
mult. Lor le aplicăm o tăiere de omizile produo primăvara' în
cîmp. rădăcinoasele, spanacul, reîntinerire îndepărtînd după caz multe centre pomicole pagube lid capabil să reziste vînturilor,
jumătate din lungimea . ramuri însemnate. Omiziiui se execută
salata, ceapa, ridichele de lună lor socotite de la punctul de jos. în această perioadă culegînd cu şi să susţină recolta în anul vin
Dacă pe aceste ramuri sînt lăs ajutorul prăjinilor despicate la
tari lacomi, vom căuta să-i ale vîrf sau cu mîna, cuiburile de tor. Tot prin aceste tăieri se cau
gem pe cei mai bine situaţi pen omizi situate pe' frunze uscate.
şi se pun cartofi la încolţit tă a forma şi menţine un număr,
pentru obţinerea de culturi tim cît mai mare de ramuri scurte
bolilor. Se grăpează trifoiştile purii.- roditoare, care să îmbrace ra
şt lucerniştile. Se îngraşă şi se
în vie Dacă terenul este suficient de murile principale pe toată lungi
zvîntat se poate planta arpagi mea lor. Lucrările de stropiri şi
grăpează păşunile şi fîneţeie. Se continuă cu desfundatui şi tru a forma un schelet normal In afară de cuiburile de omizi, igiena culturală se fac ca şi Ia
, organizarea terenului pentru noi
în livezi cul, usturoiul şi semincerii de livezile pe rod.
le plantaţii şi se execută gropi
le-pentru complectarea golurilor. rădăcinoase, varza, ceapa şi al noii coroane, ăplicind şi ăsus în coroana pomilor mai ales la Ing. D. PRICA
sfecla. pra acestora scurtări la o treime măr şi păr, se găseso ouăle di Ing. GH. LEFTER
? Irî livezilei îmeSe se continuă Se continuă cu reparaţiile Staţiunea experimentală din lungimea lăstarilor anuali. feritelor insecte. Acestea se. ră- Staţiunea experimentală
gu tăienÎ^TpiălFfei formarea şi co- spalierelor şi se instalează noi Concomitent cu aceasta este bine 'zuiesG cit ajutorul unui cuţit dej
' hortiviticolă —: Geoagiu pomicolă Geoagiu
