Page 60 - 1960-03

Pag. 2
LA CAPATUL UNUI DECENIU
DE ACTIVITATE
Despre h 'anieia şi succesele
obţinute de către colectiviş­
tii din Apolău ăe Sus s-a dus
vestea în toată regiunea. In
cei 10 ani de activitate, gos­
podăria agricolă colectivă
„Brazdă nouă“ din Apolău de
Sus s-a întării deosebit de
mult, a devenit o unitate so­
cialistă cu o puternică bază
economică, o gospodărie co­
lectivă milionară. Baza milio­
nului a fost pusă cu 10 ani
în urmă, cînd 73 familii ăe
ţărani muncitori au constituit
o gospodărie colectivă. De a-
. tunci, an de an, viaţa oame-
\ nilor şi a satului s-a schim-
\ bat neîncetat. 'Muncind umăr
la umăr şi îndrumaţi perma­
nent de către organizaţia de
partid, colectiviştii din Apol­
ău de Sus au obţinut succese
remarcabile, succese care au
constituit cele mai convin-
l gătoare argumente despre
superioritatea muncii în co­
mun. Aplicînd cu pricepere
complexul regulilor agroteh­
nice, lucrlnd pămîntul cu
mijloace mecanizate şi culti-
vlnă numai plante din soiuri
valoroase, colectiviştii din A-
polău de Sus au obţinut re­
colte mult superioare celor
obţinute de către ţăranii cu
gospodării individuale. Chiar
în al doilea an de activitate.
producţia de grîu şi porumb
obţinută de către colectivişti
a fost cu circa 800 leg. mai
mare.
Experienţa căpătată an de
an. a făcut ca anul trecut,
colectiviştii din Apolău de
Sus rsă obţină producţii agri­
cole nemaiîntîlnite în comu­
naLlor. De pe cele 115 ha.
cultivate cu porumb, s-a
strîns o recoltă ăe peste
517.000 leg. boabe. De la grîu,
colectiviştii au obţinut aproa-
/ pe 2.000 leg. la ha., de la orz
^ de toamnă 2.083 leg., de la
floarea-soarelui 2.256 kg., iar
de la. sfecla ăe zahăr aproa­
pe 30.000 kg. la ha. Toate
acestea sînt oglinda hărniciei
colectiviştilor, sînt rezultatul
C etă|enii repară strada
Zilele trecute, aproape 100
'de cetăţeni din oraşul Sebeş au
participat prin muncă volunta­
ră la acţiunea de reparare a
străzii Traian din localitate. O
mare parte dintre aceşti cetâ-
ţeni, au venit şi. cu atelajele,
Prima lucrare executată a fost
extragerea din albiile rîurilor
din raza oraşului, a 300 m.c.
pietriş şi transportarea aces-
tuia pe strada Traian.
Activitate intensă
Colectiviştii din Simeria Ve­ tirile pentru campania agrico­
che au hotărît ca şi în acest an
să obţină producţii ridicate de
la culturile de cîmp şi de la
grădina de zarzavat. In acest
scop, ei au efectuat o parte
din pregătirile pentru campanie
încă din lunile de iarnă cînd
au reparat uneltele agricole şi
atelajele şi au condiţionat în­
treaga cantitate de sămînţă
care se va însămînţa în primă­
vară.
In ultima vreme, consiliul de
conducere a intensificat pregă­ sărit. r’ i
Fiecare circumscripţie electorală
să fie mode! de gospodărire
(Urmare din pag. I-a),
mii ani, dar nu peste tot s-a
concretizat suficient aportul pe
care-1 pot aduce masele de ce­
tăţeni şi deputaţii lor. Mai sînt
încă circumscripţii electorale un­
cie deputaţii nu iniţiază acţiuni
obşteşti, ţin o slabă legătură cu
'alegătorii şi aşteaptă că" totul
să fie făcut de comitetul exe­
cutiv al sfatului popular res­
pectiv. In asemenea cazuri, în­
seamnă că şi alegătorii n-au
ajutat suficient pe deputaţii lor
şi nu le-a' cerut să dea" socotea­
lă de activitatea pe care o de­
pun. Pe de altă parte, unele
comitete executive, n-au spriji­
nit, în mod concret deputaţii în
acţiunile care trebuie să le ini­ pune aci atît pe curăţenie cît şi trecere pentru comună model şi şi a ajuns la concluzia că sor-
ţieze. Acest lucru se oglindeşte pe buna îngrijire a locuinţelor. altele. Pentru acest lucru, e ne­ timentul de mobilă produs de . In 1,ăaPunsul său> ° -c -L- pr0‘ cală şi unităţile comerciale din sarcinilor de plan, fie la crea­
mai ales în formalismul cu care Merită să fie amintită ele ase­ voie însă ca fiecare deputat să industria locală din regiune este c*use Ini*ustriale Petroşani ara- regiune, pentru a se asigura rea de stocuri nevandabile sau
se organizează deobicei între­ menea acţiunea locuitorilor din fie mereu printre oameni, să do­ cît se poate de sărac. In co-
cerea patriotică între circum­ oraşul Deva care muncesc vo­ vedească spirit de iniţiator şi mert _• se arată în răsrmns lut necesară revizuirea sorti- consum solicitate de oamenii Nu trebuie să ne fie indiferent
scripţiile electorale. Aăulte comi­ luntar pe şantierele unde se organizator. Pc de altă parte, , - stat multe tipuri de S t a
tete executive se mulţumesc să construiesc locuinţe. Deşi au comitetele executive ale sfaturi­ toare foarte mult solicitate de produca 0 Samă mai bogata. De însuşi Comitetul executiv al ducem ceea ce oamenii mun­
consemneze în procese verbale
cîli oameni sînt antrenaţi în în­
trecere, dar nu urmăresc în mod
organizat această întrecere şi
nu caută forme corespunzătoare
muncii desfăşurate pe ogoare
fără haturi.
In întrecerea dintre gospo­
dăriile colective, organizată a-
nul trecut, gospodăria colec­
tivă din Apolău de Sus s-a
clasat pe locul I, primind
premiul I în valoare ăe 10.000
lei. Acest' lucru demonstrea­
ză cu prisosinţă că la Apolău
de Sus s-a muncit mai bine
şi mai cu spor ăecît în cele­
lalte gospodării agricole co­
lective. Rezultatele obţinute
îi situează pe colectiviştii de
aici printre fruntaşi. Dar a-
cest premiu nu este singura
răsplată a muncii neobosite
desfăşurată de către colecti­
vişti. In cursul celor 10 ani
ăe activitate, G.A.C. „Braz­
dă nouă“ a obţinut numeroa­
se diplome şi menţiuni pen­
tru rezultate bune în cultu­
ra plantelor de cîmp, a vi­
ţei de vie şi în creşterea al­
binelor.
Anul trecut, gospodăria co­
lectivă a făcut încă un pas
în organizarea superioară a
muncii. Pentru cointeresarea
colectiviştilor în muncă şi
pentru obţinerea unor recolte
şi mai mari, s-a repartizat
fiecărei familii ăe colectivist,
pentru întreţinere, cultura
prăşitoarelor şi a viţei de vie.
Ca urmare a întreţinerii co­
respunzătoare, culturile ăe
porumb, floarea-soarelui. sfe­
cla de zahăr şi viţa de vie
din şcoala ăe viţe au dat pro­
ducţii mari.
Gospodărindu-se bine şi
valorificînd întreaga produc­
ţie marfă pe bază de contract
sau prin achiziţii, veniturile
colectiviştilor au crescut an
de an. In anul 1959, bunăoa­
ră, colectiviştii din Apolău ăe
Siis dezvoltînd o 'serie de ra-
muri anexe, au obţinut veni­
turi care au depăşit 1.385.000
lei. Odată cu creşterea ve­
niturilor gospodăriei colecti­ r- 'wv "'u-v.*
ve, a crescut şi fondul de ba­
ză care a ajuns în prezent la
peste 1.000.000 lei, iar valoa­
rea zilei muncă s-a ridicat
de la 18 lei în primul an, la
In această acţiune, cetăţenii
au muncit în mod organizat pe
echipe, fiecare echipă avînd în
frunte cîte un deputat. In spri­
jinul lor, au venit şi întreprin-
derile din localitate, care le-au
pus la dispoziţie un număr de
5 autocamioane pentru trans-
portul pietrişului. Pietrişul tran-
sportat urmează a fi aşternut
pe strada Traian, tot prin mun-
ca voluntară a cetăţenilor.
lă de primăvară. Colectiviştii au
transportat pînă în prezent pes­
te 700 tone gunoi de grajd pen­
tru cultura porumbului, carto­
filor şî sfeclei de zahăr. Para­
lel cu transportul gunoiului, ei
au efectuat arături de primăva­
ră şi au însămânţat. în răsad­
niţe o suprafaţă de 200 m.p.
cu diferite legume şi zarzava­
turi. In momentul de faţă, cul­
turile din răsadniţe au şi ră­
pentru stimularea fruntaşilor.
Foarte puţin s-a ocupat anul
trecut de întrecerea pe circum­
scripţii electorale comitetele e-
xecutive ale sfaturilor populare
orăşeneşti Deva, Alba Iulia şi
altele. De asemenea şi În multe
comune, această întrecere nu se
urmăreşte zi de zi.
In momentul de faţă ne a-
flăm în perioada cînd munca
obştească poate să-şi arate re­
zultatele şi e necesară atît la
oraşe cît şi la sate. De altfel,
în unele părţi, au şi început pri­
mele acţiuni organizate din a-
cest an. De pildă, în oraşul Hu­
nedoara, a pornit întrecerea în­
tre deputaţi şi comitetele de ce­
tăţeni, în oare mare accent se
trecut numai cîleva zile, alegă­
torii din circumscripţia nr, 7
şi alţii, au înscris deja primele
rezultate în bilanţul muncii ob-
O serie de acţiuni s-rău
peste 40 lei în anul trecut.
Colectivistul Sonnleitner [An­
drei care a prestat în gos­
podăria colectivă 862, zile-
muncă, a ' primit 2.600 kg.
grîu, 4.800 kg. porumb, 84,
kg. zahăr, 8,5 kg. lină, car­
tofi, vin, orz, ovăz şl 15.543
lei. Cantităţi asemănătoare
de produse şi bani au primit
şi colectiviştii Glatz Kristian,
Muntean Ilie, Solomon loan,
Lazăr Mirón, Buărală Dumi­
tru şi alţii. Toate acestea au
contribuit la ridicarea nive­
lului ăe trai al colectiviştilor
şi la atragerea ăe noi familii
pe drumul muncii în comun,
pe drumul belşugului. In ulti­
mii ani, au intrat în gospo­
dăria colectivă numeroase fa­
milii, fapt care a făcut ca
în momentul ăe faţă, numă­
rul familiilor colectiviste din
sat să fie de 258.
In Apolău de Sus, la orice
pas te întîmpină noul. Peste
18 case noi s-au ridicat în
ultimii ani, aproape toţi co­
lectiviştii şi-au cumpărat a-
parate ăe radio, maşini de
spălat rufe, rţiclete şi chiar
motociclete. **
Acestea sini doar cîteva
din numeroasele realizări ale
colectiviştilor din Apolău ăe
Sus. Despre ele mi-a vorbit
Secretarul organizaţiei de ba­
ză, preşedintele gospodăriei
agricole colective şi mulţi co­
lectivişti fruntaşi ca Glatz
David, Nicolae Toaâer, Bir.
thelner Ellize. Ascultîndu-i,
am văzut entuziasmul şi dra­
gostea lor de muncă pentru
dezvoltarea pe mai departe a
marii lor gospodării colec­
tive. Cu siguranţă, că peste
puţin timp, vom fi martorii
altor realizări şi mai fru­
moase.
î. COSTEA
OC * XJOOOOfy
Să depăşeşti norma de |
producţie cu 80 la sută nu §
e uşor. Cu toate acestea, §
comunistul Vintilă Ileană §
de la fabrica chimică din
Orăştie, datorită folosirii
din plin a maşinii şi tim­
pului de lucru, organiză­
rii judicioase a muncii şi
înaltei sale calificări, reu- $
şeşte să facă acest lucru
zilnic.
Iată-l în clişeu, lucrînă
la presa mecanică.
dustriei locale ?“, apărutOGOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOGOOOcl* în răm că secţiunea de industrie produse industriale Deva. Prin­ produce sortimente de bunuri
organizat şi în alte oraşe sau
sate din regiune şi acesta e un
fapt pozitiv. E bine însă ca de
la început să se muncească mai
organizat, cu mai mult elan şi
mai multă preocupare. In fie­
care circumscripţie comunală,
raională sau regională, sînt
multe probleme care aşteaptă
rezolvare. O serie de acţiuni se
vor realiza anul acesta cu mij­
loace băneşti din buget, dar de­
putaţii şi alegătorii au posibili­
tatea şi în acelaşi timp dato­
ria, să aducă un aport mai în­
semnat la gospodărirea satelor
şi oraşelor. Se pot organiza' săp-
tămîni sau luni ale curăţeniei,
întrecere pentru cea mai frumoa­
să casă sau circumscripţie, în ­
lor populare trebuie să se ocu­ ! oamenii muncii. Printre acestea
mgouslptăodir-ăărsep-şutin, ddeiere
jpperobuciulemmealiei
trenarea maselor la înfăptuirea ”^arei , „Cluj , „Doina“, „Satu
lor. 6Mare“ ş.a. Din păcate însă, nici
DRUMUL SOCIALISMULUI
De la comisia
regională
de folba!
Comisia regională de fotbal
a hotiţrît în şedinţa sa din 16
martie' a. c., să amîne începe­
rea ¦returului campionatului re­
gional de fotbal pentru ziua de
27 martie şi nu la 20 martie
cum fusese fixat iniţial. Amî-
narea a survenit în urma unor
propuneri ale antrenorilor echi­
pelor de fotbal, ’ care au cerut
să li se mai acorde încă o săp­
tămână pentru punerea la punct
a echipelor din punct de vede­
re al pregătirii fizice şi tac­
tice.
Fler vechi pentru
©feiării
Acţiunea patriotică de colec­
tare a fierului vechi stă şi în
centrul preocupărilor sfaturilor
populare comunale. Numai în
raionul Orăştie, de la începu­
tul anului şi pînă în prezent,
s-a colectat şi predat de către
sfaturile populare comunale, o
cantitate de 27 tone fier vechi.
In această acţiune, s-a eviden-
| ţiat în mod deosebit sfatul
j popular din Cugir, care a colec-
i tat şi predat I.C.M.-ului 7.000
kg. fier vechi. Aici, acţiunea de
colectare a fierului vechi este
organizată pe circumscripţii,
străzi şi grupe de case. Depu­
taţii şi salariaţii sfatului popu­
lar, sînt mereu în fruntea aces­
tei acţiuni, mobilizînd masele
de cetăţeni la colectarea unor
cantităţi sporite de fier vechi.
Rezultate bune în această di­
recţie au obţinut şi sfaturile
populare comunale din Şibot,
Vinerea, Romos şi altele.
Intre răspuns şi realitate
Faptul că industria locală nu
produce — deşi are posibilităţi
— o serie de produse de larg
consum solicitate de oamenii
muncii şi că între comerţ şi in-
dustria locală există o slabă
colaborare, a fost criticat în
articolul intitulat „Există în co-
merţ suficiente produse ale in-
$
„Drumul socialismului“ nr. 1602 locală a Sfatului popular regio- tre altele, se arată că comer­ de larg consum, de dragul de
din 18 februarie 1960.
Răspunzînd acestei critici,
secţiunea de industrie locală a tisface cerinţele oamenilor mun­ de industria locală, şi dormitoa­ re. Or, pentru a asigura desfa­
Sfatului popular regional con­ cii.
chide că „întreprinderile de in­ La aceasta mal trebuie adău­ solicitată mai ales la sate. De seama în primul rind de cerin­
dustrie locală s-au orientat bi­
ne la întocmirea planului pe
acest an, finind cont de cerin­
ţele comerţului şi bineînţeles
şi de posibilităţile de producţie
ale fiecărui atelier în parte“.
Să vedem însă care este pă­
rerea unităţilor O.C.L’. produse
industriale din regiunea noa­
stră în această problemă deo­
sebit de importantă, avînd în
vedere faptul că aceste unităţi
sînt în contact direct cu oame­
nii muncii şi deci cunosc cerin­
ţele şi preferinţele lor. In răs­
punsul trimis redacţiei O.C.L.
produse industriale Petroşani,
arată, că în cadrul unei şedinţe
de lucru, serviciul comercial a
analizat cele semnalate de ziar
, numă„răx .dorm.i,to. are,le
i rm„eo„ad „caselirtiăoţsii, p„cea„n„rt„er,u îîvnî,mcboumnăptaărţai-- preci.at, .in repet,at,e n.nd.uri. ca„ na industriei locale este de a
d se tip^ ţje cu produsele din alte ie -
an-
N r 1627
O mai sfrînsă legătură între
viaţa culturală şi problem ele locale
Lupta pentru construirea so- îngustă care prezintă zilnic fii- tutui să iie convingătoare, să
aibă efectul dorit ? Nu 1
cialiB-mului în patria noastră me oamenilor muncii din loca-
p a căminul cultural din Ba-
cere activităţii cultural-educa- litate, există o formaţie de ru Mare, într-o încăpere mică,
exista între nişte rafturi colbăi-
tive de masă să-şi aducă o con- teatru, se ţin conferinţe, există te, aproximativ vreo 50 de vo-
lume. Ale cui sînt aceste cărţi
tribuţie importantă la transfor- un cerc agricol şi un cerc al şi cine le citeşte? Ele sînt a-
duse aci do către bibliotecara
rnarea conştiinţei sociale a oa- naturafiştilor. comunală din Livadea, Aurica
Baia, care şi-a prevăzut în pro-
menilor. muncii, să determine o Faţă de posibilităţile mari oa- gramul său de activitate ca de
două ori pe săptămînă — mar-
participare activă şi conştientă re există însă aci, trebuie spus ţea şi vinerea — să vină aci şi
să le difuzeze cititorilor, să or-
a maselor la activitatea socială de la început că aceasta este ganizeze cu ei diferite recenzii,
seri literare etc. De cînd n-a
şi în producţie, puţin. Dar răul cel mare nu con- mai fost însă tov. Baia la Ba-'
ru Mare ? In anul acesta e
La întreprinderea „Ceramica“ stă În sărăcia de forme ale greu de spus dacă a fost vreo-
dată. Dar cu toate acestea', în
din Baru Mare. activitatea cui- muncii culturale, oît mai ales în planul de activitate al bibliote-
cărei figurează în fiecare marţi
tural-educativă ce se desfăşoa- • formalismul ce se manifestă în şi v in eri: „muncă cu cartea la
Baru Mare“,
ră — o activitate largă, care această activitate. In afară de
Acestea sînt doar cîteva aspec-
este orientată înspre principa- cinematograf, care organizează „u muncii culturale formale
leie probleme ale producţiei — din cînd în cînd acţiuni de ce se desfăşoară la Baru Ma-
!-g^ Comitetul comunal de par-
influenţează în mod pozitiv par- masă pentru vizionarea filmelor,
tid va trebui să ia măsuri con-!
tioiparea muncitorilor la îmbu- care mai organizează diferite crete în această direcţie.
nătăţirea muncii, la creşterea recenzii pe marginea acestora şi Ssnf condiţii pentru
producţiei şi productivităţii care •popularizează filmul, cele- o bogata activitate
muncii. Fiecare dintre cele trei lalte forme ale muncii cultura- culturala
secţii de aici — ateliere, pro- le se desfăşoară superficial, fă- La Baru Mare sînt suficiente
condiţii pentru a sc putea des­
ducţie (cu subsecţiile e i : cup- ră un scop bine urmăritşi, na- făşura o bogată activitate cul­
turală. Aci există un cămin cul­
toare, preparare, fasonare) şi tural. fără eficacitate. tural destul de încăpător, cu
scenă permanentă, există un nu­
administrativă, în afară de par- Cadrele didactice, spre exem- măr de 12 cadre didactice, e-
xistă medici, tehnicieni, ingineri
ticiparea lor la activitatea cui- piu, pentru a se „achita ^de etc. care ar putea să-şi aducă o
mare contribuţie la viaţa cultu­
turală generală ce se desfăşoa- sarcinile lor privind activitatea rală a satului.
ră în întreprindere, îşi are or- culturală, au pus în scenă piesa Cu forţele care există aci se
pot organiza activităţi cultura­
ganizată şi o activitate cultu- „Cuiul lui Pepelea , în intei- le interesante, atrăgătoare, care
rală specifică secţiei, producţiei pretarea căreia, în loc să atra- să contribuie la educarea oame­
nilor muncii şi la' mobilizarea'
respeotive."' gă întovărăşiţi şi ţărani muu- lor pentru îndeplinirea sarcini­
lor ce Ie stau în faţă.
Brigăzile artistice de agitaţie citori din sat, au socotit că e
Aşa cum s-a organizat în atî-
care există la fiecare secţie şi mai „potrivit“ să interpreteze
tea pariu se pot organiza şi aici
subsecţie, la activitatea cărora' ele rolurile, deoarece succesul ~ Şi iără greutate — o bri-
gadă ştiinţifică, o brigadă
participă muncitori fruntaşi în în cadrul concursului bienal de artistică de agitaţie, _ un cor,
cercuri de cijrit, cercuri de cul-
producţie, cum sînt Ilie Gro- teatru ar fi mai degrabă asi-
zav, lăcătuş, Cornel Andraş. lă- gurat.
cătuş-mecahic, Teofif Vlaicu. Procedînd astfel, se pune o
strungar, şi mulţi alţii, prin întrebare firească : care este în
programele lor. axate pe pro- acest caz contribuţia cadrelor
blemele de producte ale frecă- didactice la atragerea înspre ac­
rei secţii, stimulează iniţiativa tivitatea culturală a maselor de
creatoare a muncitorilor, con- oameni ai muncii din Baru Ma-
tribuie' la obţinerea unor s-ucce- re ? In afară de aceasta, dacă
se şi mai frumoase în produc- s-ar fi ţinut cont că în sat e-
ţie, la combaterea în acelaşi xistă o întovărăşire agricolă şi
timp a unor • neajunsuri ce-şi că munca politică de aci este
mai fac loc în procesul muncii orientată înspre atragerea de
şi în atitudinea oamenilor faţă noi ţărani muncitori către acea-
de muncă. stă formă’- socialistă a muncii în
De asemenea, forrnaţia de comun nu ar fj fost mai nime-
teatru, orchestra întreprinderii, rit să se pună în scenă, nu „Cu-
prin activitatea' lor legată de iul lui Pepelea, ci „îndoiala“,
viata muncitorilor întreprin- -Cei care rămîn singuri“, „Fata
derii, aduc un substanţial tatii cea frumoasă“ sau „Logod-
aport la educarea acestora, nă furtunoasă“, piese care mi li­
la stimularea lor în pro- tează pentru un asemenea scop?
cesul de producţie, la for- Sîntem siguri că da. A lipsit
marea gustului pentru frumos. însă orientarea în această di-
Dacă în întreprindere, acea- recţie.
sta este în mare situaţia acti- Vorbind despre formalismul
vităţii culturale, în comună, ea în munca’ culturală de la Baru tura generală şi alte forme ale
este departe de a reflecta ce- Mare .trebuie să spunem că a- muncii cultural-educative de
rintele locale, departe de a veni ceasta se manifestă şi în pro- masa.
în sprijinul întovărăşiţilor şi a paganda prin conferinţe. Cum se Pentru aceasta' însă, corni-
tetul executiv al sfatului popu-
ţăranilor muncitori individuali ţin conferinţele la Baru Mare? Iar comunal nu trebuie să fie
străin şi indiferent de munca"
din sat, departe de a constitui Fără a fi din timp actualizate, culturală din comună. De ase-
menea, comitetul comunal de
un mobilizator în munca lor. fără să se ţină cont cărei ca- partid ar trebui să orienteze
mai bine activitatea culturală,
Munca concretă, tegorii de oameni li se adre- să lupte pentru o muncă cultu-
nu fo rm a la sează, fără a veni cu exemple rală concretă şi eficace le-
convingătoare, conferenţiarii ci-
In comuna Baru Mare o tesc în fugăconferinţele ori î-
comună mare, cu aproximativ nainte de începerea filmelor, ori,
1.000 de locuitori — nu se poa- daca acestea au început, în
ie afirma că nu se desfăşoară pauza dintre acte. Poate oare gată de sarcinile politice şi e-
nici un fel de activitate cultu- o astfel de conferinţă ţinută în conomice puse de partid în fa-
ral-educativă de masă. Aici e- fugă, neactualizată cu cele mai ţa oamenilor muncii,
xistă un cinematograf cu bandă semnificative fapte din viaţa sa- '• CIOBOTA
unul clin aceste tipuri de mo- priveşte lărgirea sortimentelor pe producerea sortimentelor so­
bilă nu se produce în industria la alte bunuri de larg consum, licitate de cumpărători. Din a-
locală din regiune. Dormitoarele industria locală bate pasul pe ceastă cauză, o serie de produ­
tip „Sibiu“ fiind un sortiment loc. De aceea, este necesar să se, în special de mobilă, au o
puţin solicitat de oamenii mun- se ia măsuri pentru lărgirea desfacere greoaie, iar uneori
cii, O.C.L. nu contractează can- sortimentelor. rămîn în stoc.
tităţile pe care le produce in-
dustria locală, Aprecieri asemănătoare asu­ Cu toate acestea, la conduce­
pra celor relatate în articolul rea secţiei de industrie locală
Aşa stînd lucrurile, conside- nostru anterior face şi O.C.L. persistă ideea greşită de a se
nai, greşeşte atunci cînd afirmă ţului îi sînt solicitate, pe lingă a se produce, fără să aibă în
*apt industria locală sa- tipurile de mobilă produse acum vedere posibilităţile de desface­
re cu 1.720 şi 1.900 lei, mobilă cerea unui produs, trebuie ţinut
gat mOdul defec­ asemenea, sînt ţele oamenilor muncii. Iată de
tuos în care în­ mult solicitate ce considerăm că în cadrul sec­
treprinderea „E- bucătăriile tip ţiei de industrie locală a Sfa­
„Sibiu“ în va­ tului popular regional şi chiar
conomica“, de
loare de 883 Iei,
pildă, s-a achi- în cadrul întreprinderilor de in­
tat de contractul cît şi alte pro­ dustrie locală, trebuie analizată
cu mult simţ de răspundere a-
încheiat cu O.C.L. duse cum sînt ceastă problemă deosebit de im­
portantă şi nu în mod superfi­
produse indus­ cuiere pom cu cial, cifric aşa, cum a reieşit din
răspunsul trimis redacţiei la
triale Petroşani. agăţători drepte, critica făcută. Trebuie avut în
P U B L I C A T EIn trimestrul IV vedere şi faptul că unele între­
galerii pentru prinderi de industrie locală nu
şi-au realizat anul trecut sarci­
al anului tre­ perdele, lavoare. nile de plan şi datorită modu­
lui .defectuos în care au studiat
cut, O.C.L.-ul Deşi acestea posibilităţile de desfacere a u-
nor sortimente. Aceasta a dus
respectiv a primit prin I.C.R.M. sînt solicitate de oamenii mun- fie la sistarea producţiei unor
Timişoara, repartiţie pentru 130 cii şi au fost cerute şi de uni-
garnituri dormitoare tip „Ca- tâţile comerciale, industria lo-
rei“, fără însă să primească cală din regiune — deşi are
vreo garnitură. I s-au livrat în posibilităţi —. nu Ie produce,
schimb dormitoare tip „Sibiu“ şj o.C.L. produse industriale
dar şi aceasta numai în par- Hunedoara, consideră că este
^ de a*”a în luna *anuarie necesară în viitor o colaborare
ma* strînsă între industria lo- produse şi deci neîndeplinirea
_.
de asehienea câ este abs° ‘ astfel o serie de articole de larg greu vandabile de mărfuri.
ae r 6 n î ’J ‘ Í “ wn»dL ce producem, ci trebuie să pro­
asemenea, trebuie acţionat^ in sfatului popular regional a a- cii cer industriei locale. Sarci­
produce un bogat sortiment de
întreprinderile de industiie lo- bunuri de larg consum I
giuni, lasă mult de dorit. In Ce cală nu şi-au axat activitatea