Page 61 - 1960-03

DRVMnL SOCIALISMULUI Pag. 3

Termenul de dare în TELEGRAME EXTERNE

folosinţă va fi respectat O expresie Spre constituirea uium sistem energetic

In curînd, fabrica de aglo­ granulare a zgurii sînt termi­ a reSafiilor unic ai Uniunii Sovietice
merare a minereurilor a Com­ nate. de prietenie dintre

binatului siderurgic din Hune­ Un punct mai nevralgic îl U . R . 5 .S. şi S . U . A . MOSCOVA (Agerpres). — \ Se crede, scrie Neporojni în
doara se va îmbogăţi cu o nouă constituie lucrările de la staţia

construcţie: instalaţia de mine­ de concasare. Aici va trebui MOSCOVA (Agerpres) TASS TASS anunţă: In „Pravda“ a / continuare, că pînă la sfîrşitul
anunţă : N. S. Hruşciov, preşe­ apărut un articol semnat de/ septenaluluiva îi soluţionată
reu autofondant. Hotărîrea Con­ spartă fundaţia existentă şi e- dintele Consiliului de Miniştri Piotr Neporojni, locţiitor al mi- |*| problema transportării energiei
al U.R.S.S., a adresat la 16 nistrului Construcţiei de cen- $ electrice în curent continuu la
ferinţei regionale de partid xecutată alta nouă, la un nivel martie preşedintelui S.U.A., trale electrice al U.R.S.S., con- | distanţe de 2.000—3.000 km. şi
Dxvight Eisenhower, un mesaj sacrat problemelor economice L chiar mai mari. Aceasta va per-
.şi angajamentul constructorilor mai scăzut. Pînă acum nu s-a în care îi mulţumeşte profund ale construcţiilor energetice în $ mite să se conecteze între ele
. pentru salvarea celor patru U.R.S.S. în următorii 15—20 de * sisteme energetice aflate la dis-
J.G.S.H. prevăd darea ei în fo­ întreprins încă nimic. Pentru a soldaţi sovietici, oare timp de ani. Autorul arată că linia ge- | tanţe mari şi să se soluţioneze
multe zile au înfruntat cu cu­ nerală în construcţiile energe- ţ. problema constituirii unui sis-
losinţă la 15 aprilie. se putea trece la demontarea raj furtunile şi lipsurile în O- tice din U.R.S.S. — construirea ?1, tem energetic unic al Uniunii
ceanul Pacific. cu precădere a centralelor ter- !/' Sovietice.
Lucrările, în ansamblu, se în­ concasoarelor din staţie, con­
cadrează în graficul de execu­ structorii trebuie să termine Oamenii sovietici, se spune moelectrice — se va menţine nu | Neporojni relevă posibilitatea
ţie. Astfel, lucrările de beton de .mai înţîi de executat alte fun­ numai în septenal (1959—1965), ^ a se reducg preţul de cost
la galeriile benzilor de tran­ daţii, în afara staţiei, care să în mesaj, consideră comporta­
sport autofondant sînt termina­ permită instalarea şi funcţiona­ ci şi în următorii 15—20 de | cjurata de construcţie atît la
te, rămînînd de executat doar rea concasoarelor în continuare. rea nobilă a marinarilor ame­
finisările. Aceasta, pentru a nu stagna anL | termocentrale cit şi la hidro-
producţia. Una din aceste fun­ ricani, atitudinea plină de gri­ P. Neporojni arată că vor fi V centrale,
Silozul de dozare, lucrare daţii este deja turnată. Trebuie
care a dat mult de lucru con­ urgentată terminarea şi finisa­ jă a autorităţilor americane fa­ construite concomitent şi mari , ,Marile hidrocentrale (cu 0 pu_
structorilor, este rămasă în ur­ rea celeilalte. Gu cît construc­
mă cu circa 6 zile. In prezent torii vor face acest lucru mai Funcţionarea agregatelor laminorului de 650 mm. de la ţă de tinerii sovietici, o expre­ hidrocentrale. Ele vor constitui tere de înă la li000.000 kw.),
aici se lucrează la turnarea a- devreme, cu atît vor putea tre­
coperişului de beton şi la în­ ce mai repede la demolarea Hunedoara, este condiţionată în mare ?măsură de felul în care sie a relaţiilor de prietenie în­ puncte de reazem ale sistemu- ? pot „ construite în 4 ani> iar
chiderea pereţilor cu zidărie. fundaţiei din staţie. Este nece­
sar ca demolarea să înceapă acestea sînt întreţinute. In acest scop, inginerul Emeric Dră- tre cele două ţări. lui energetic unic care asigură cele unicale — în 5 ani. In 2—3
Intîrzierea acestei lucrări es­ cît mai curînd deoarece nepu- funcţionarea stabilă a acestui uni pot fi construite noduri hi­
te justificată prin faptul că în tîndu-se utiliza exploziv, opera­ gan, mecanic şef, şi maistrul Nicolae Mârunţelu, depun mult Aş dori, se subliniază în sistem. drotehnice de putere nu prea
perioada de iarnă s-au întîm- ţia este greoaie şi cere mult mare.
pinat greutăţi din cauza Înghe­ timp. interes. mesaj, ca aceasta' să contribuie Autorul articolului subliniază
ţului, iar mai recent, o parte că în timp ce în ultimii ani în Autorul subliniază că în a-
din oameni au fost trecuţi la Am amintit aici doar cîteva lată-i în clişeu ăiscutind despre posibilitatea scurtării la cauza dezvoltării continue a Uniunea Sovietică puterea in­ ceastă privinţă va fi hotărîtoa-
o altă l u c r a r e i n s t a l a ţ i a de din lucrările de la instalaţia de stalată creşte cu 5 milioane kw. re trecerea la folosirea pe scară
granulare a zgurii, care este minereu autofondant, accentu- duratei reparaţiilor. ' relaţiilor dintre statele noastre, în medie anual, la sfîrşitul sep­
mult mai urgentă. înd în mod deosebit pe cele ră­
mase întrucîtva în urmă. Ele ¦¦gffi- căreia atît dumneavoastră cît tenalului (1965), trebuie asigu­ de masă a prefabricatelor din
Trebuie, adăugat însă că în sînt însă mai numeroase şi în şi eu i-ă'tn consacrat destul
timpul iernii, brigada de dul­ ansamblu se află în grafic, fapt Unde duce munca timp în cursul recentelor con­
gheri condusă de Francisc La- care se datorează unei judicioa­ vorbiri din S.U.A. şi în numele
szlo şi brigada de fierari be- se organizări a muncii şi a între-
tonişfi condusă de Alexandru de unul singur căreia sper că nici unul dintre rată instalarea anuală a 11— 12 beton armat la construirea cen­
Roşea, au săvîrşit la exrecutarea cerii socialiste. La beton are, bu- noi nu-şi va cruţa eforturile în milioane kw., iar în cei 5 ani tralelor electrice. Această pro­
care vor urma, a cîte 20 milioa­ blemă a şi fost rezolvată pen­
cursul apropiatelor noastre în- ne kw. Se prevede ca în decurs tru prima oară în practica mon­
de 20 de ani, puterea instala­ dială în proiecte elaborate în
Delegaţii la conferinţa sindl- tat programul universităţii se­ tîlniri. i tă a centralelor electrice să

cată de la uzina „Victoria“ Că- rale, n-au fost create condiţii Şeful guvernului sovietic ă

lan au ascultat cu multă atenţie pentru muncitorii care urmează adresat o telegramă lui George

pîlniilor silozului, adevăăate năoară, unde volumul lucrărilor darea de seamă a vechiului co- cursurile medii serale şi fără Cristopher, primarul oraşului crească de aproape 8 ori. f Uniunea Sovietică.
mitet. In ea se arăta că faţă frecvenţă. Comitetul de între- Sap Francisco.
acte de eroism în muncă. Fie­ este mai mare, s-a lucrat şi se A
rarii betonişti, neavînd front de lucrează în două schimburi.
lucru suficient faţă de numărul de alţi ani, în anul 1959 activi- prindere nu a luptat pentru an- Oamenii sovietici, se spune
mare al oamenilor din brigadă, întrecerea socialistă a fost or­ tatea sindicală s-a îmbunătăţit, trenarea inginerilor şi tehni- printre altele în telegramă, nu
âu organizat muncă _ pe trei ganizată pe brigăzi şi se desfă­ Intrecerea socialistă a fost mai cienilor la ridicarea nivelului vor uita niciodată acţiunea u- împotriva înarmării atomice
schimburi. Lucrînd zi şî noapte şoară cu multă însufleţire. 0-
cu cîte patru oameni pe schimb, biectivele ei se pot vedea1 în­ bine organizată, iar propune- profesional şi cultural al mun- manitară a marinarilor ameri­ a Germaniei occidentale
scrise pe panouri aproape la fie­ cani şi căldura' pe care popu-
rile făcute de oamenii muncii citorilor, pentru atragerea unui

în consfătuirile de producţie au număr cît mai mare de munci­ laţia_oraşului San Francisco a BERLIN (Agerpres) Opinia Consiliul din Săxonia Inferi­
ma'nifestat-o faţă de cei salvaţi. publică din Germania occiden­ oară al mişcării partizanilor
îuptî’nd cu greutăţile cauzate de care loc de muncă. fost urmărite mai îndeaproape. tori spre frecventarea cursu­ tală cere încetarea’ politicii de păcii din Hanovra a adresat
îngheţ şi 'de spaţiul restrîns, au In fruntea întrecerii sînt bri­ Mareşalul Malinovski, minis­ înarmare atomică, promovată de populaţiei un apel în care se
Ca urmare, şi realizările în pro­ rilor medii serale şi universită­ trul Apărării al U.R.S.S., a a- către guvernul R.F. Germane. subliniază că guvernul R.F.G.
dresat la rîndui său lui Tomas După cum anunţă agenţia ADN,
reuşit sa monteze în circa o găzile conduse de Francisc L’a- cesul de producţie au sporit. ţii populare. Gates, ministrul de Război al organizaţia tinerilor socialişti trebuie să aducă o contribuţie
săptămînă 17.000 kg. de arma­ szlo şi Gheorghe Ortase. Ele S.U.A., o telegramă prin care din Gelnhauşen, Landul Hessen, pozitivă la apropiata conferinţă
S-au îmbunătăţit rezultatele în Noul comitet sindical — au sînt transmise mulţumiri coman­ a adoptat o rezoluţie în care la nivel înalt. Această contri-
dantului şi echipajului portavio­ cere să se opună rezistenţă buţie, se spune în apel, trebuie
tura^ cantitate care, în mod au înregistrat cu regularitate domeniul asigurărilor sociale şi arătat lucrările conferinţei — nului american ..Kerrsarge“ politicii primejdioase a Bonnu- să-şi găsească expresia în înce-
pentru salvarea vieţii celor 4 1ui. Autorii rezoluţiei cer gu- tarea înarmării atomice, în re-
normal s-ar fi montat în aproa­ indici de realizare a normei în­ de protecţie a muncii. va trebui să-şi mobilizeze toa­ militari sovietici. nunţarea’ la bazele pentru arma

pe o lună. tre 1,25-1,45. La 'discuţii, delegaţii la con­ te forţele pentru realizarea sar­

Acest fapt ne dă certitudinea Entuziasmul cu care se lu­ ferinţă au arătat că deşi faţă cinilor sporite de producţie ce

că colectivul şantierului nr. 2 crează pe acest şantier este cea de anii trecuţi au fost obţinute ' stau în faţa colectivului uzinei

ăl grupului I I.G.S.H., îşi va mai bună chezăşie că termenul o serie de rezultate pozitive, în „Victoria“ Câlan, pe anul 1960.

organiză astfel" muncă îneît în- de dare în folosinţă a instala­ activitatea comitetului au exis­ Pentru aceasta, va trebui să li­

tîrzfereă de 6 zile să fie recupe­ ţiei de _ minereu _ autofondant. tat totuşi lipsuri. Ei au arătat chideze cu formalismul în între­ Telegrama adresată de N. S. vornului Landului Hessen, în rachetă şi arma atomică pe te-

rată în termenul cel mal 'scurt. stabilit de Conferinţă regională că în cadrul comitetului s-a cere, să ţină o mai strînsă le­ Hruşciov militarilor sovietici fruntea căruia se află social- ritoriul Germaniei occidentale,

Aceasta, cu atît mat mult /cu de partid, vă fi respectat. muncit sectar. Tovarăşul Ioan gătură cu masele, întrecerea so­ salvaţi de americani cuprinde democraţi, să împiedice stocă- Partizanii păcii din Saxonia In-

cît 1l.uf -cra^ n1t1eA fa'l i-, Tnsfafaţîă/->Tr\ 1 i-i-fî T-P de ! '¦ GH. C. Dudaş, preşedintele, rezolva pro­ cialistă între echipe, brigăzi etc. cuvinte calde de admiraţie faţă rea armei atomice şi a armei ferioară cer de asemenea că gu-

TÎ5Ş5* blemele mai mult de unul siri- ji:6 organizată pe obiective 'dc fapta eroică a celor 4 os­ rachetă ' pe' " ierîtoriâP " ac'esfdF Verfitif “'de la Bonn să declare

gur, ceea ce a dus la scăderea cît mai concrete şi să fie urmă- taşi sovietici. Land. că doreşte să participe la lu­

notă C r i t ;c ? simţului de răspundere al ac- rită îndeaproape, crările unui comitet pe întreaga

tivului sindical, la slăbirea le- Comitetul nou ales va trebui Dezarmarea - o sarcina urgentă Germanie ca să elaboreze pro­
puneri cu privire la Tratatul
Na vor tinerii să înveţe? găturii comitetului cu masa Iar- -Sâ muncească el însuşi mai or­

gă de muncitori. Ca urmare a ganizat, să controleze’ şi să în- LONDRA (Agerpres) Cursa că acestea „nu pot ascunde Im­ de pace.

La I.G.O Haţeg sînt tineri ca­ fost înregistrate in procese ver­ aceluiaşi fapt, activitatea gru- drume îndeaproape comitetele
re lucrează de peste doi ani bale şi acolo au rămas. pelor sindicale de la secţiile tur- de secţie, să folosească în cît înarmărilor nucleare şi stocării portanţa noilor tratative“. Ziarul
şi n-au obţinut încă nici un Cu siguranţă că dacă conduce­ nătorie, transport, semicocs şi mai mare măsură activul sin­ de armament a atins un ase­ „Times“ cere puterilor occiden­
grad de calificare, ca de pildă rea întreprinderii s-ar fi în­ administrativ, a fost nesatis­ dical. menea nivel, îneît dezarmarea tale ca la apropiatele tratati­
Gheorghe Pîrvan, Coţolan Simi- grijit de calificarea lor, şi lu­
nic, Gheorghe Moca, Nicolae crările executate de întreprin­ făcătoare, aceste grupe fiind Tovarăşul Ioan Dudaş a fost devine o sarcină urgentă — a- ve cu privire la dezarmare să 19 MARTIE 1960
Albu, Dumitru Trandafir şi alţii. dere ar fi fost de mai bună lipsite de control şi îndrumare, reales ca preşedinte al noului DEVA: Ceasul s-a oprit la
De ce acest lucru ? Nu vor calitate. întrecerea socialistă în aceste comitet Membrii de sindicat de ceasta este părerea ziarelor en­ nu se situeze pe poziţia rigidă miezul n opţii; ALBA IULIA:
tinerii să înveţe ? Ba da I secţii a avut un caracter mai la uzina „Victoria“ Călan sînt Pe ţărmuri îndepărtate; D-ale
Faţă de această situaţie, se mult formal. convinşi că ajutorul ce l-a pri­ gleze care comentează începe­ „totul sau nimfe“. Expunîndu-şi carnavalului; BRAD : Ani înflă­
In toate consfătuirile de impune luarea unor măsuri me­ mit in conferinţă şi experien­ căraţi ; HAŢEG: Tamango;
nite să satisfacă dorinţa mun­ Munca defectuoasă a comite­ ţa anului trecut, îl vor ajuta rea lucrărilor Comitetului celor planul de 4 ani de dezarmare HUNEDOARA: Primăvara; ILIA:
producţie, în toate adunările ge­ citorilor necalificaţi de la tului de întreprindere a avut ur­ Să-şi îmbunătăţească munca. 10 state pentru dezarmare. generală şi totală, scrie ziarul,
I.G.O. Haţeg. mări şi în activitatea cultural- „Dezarmarea nu a fost nicioda­ Hruşciov a propus 'diferite mă­ Vîrsta dragostei; ORĂŞTIE:
nerale ale organizaţiei U.T.M., I. (SRAŞ6A tă atît de necesară şi oportună, suri temporare care pot ti în­ Abuz ăe încredere; Balada voi­
SIDONIA RUSAN artistică, în slăbirea rolului e- scrie ziarul „Daily Telegraph“. nicului ; PETROŞANI: Mumu;
tinerii necalificaţi au cerut a- GH. SPERIOSU
ducativ al organizaţiei de sin­ Arătând că în modul de abordare făptuite în diferite perioade“.

a problemelor dezarmării, între j VWWVWV'/VWV'VWVWV"
Est şi Vest există divergenţe,
cest lucru. Dar cererile lor au corespondenţii
dicat. Bunăoară, nu s-a respec- corespondenţi „Daily Telegraph“ scrie totuşi In atenţia 105 la 'sută alibi; SEBEŞ: Ava.-
lanşa; SIMERIA : Teodora ;
conducerilor
e-3®s©o©©®©«©®®©©®a©®@©®®®®0©®©®©®e@©0@®®»©®@®©9@®©®©@®i3©e©®©©0©©©es®®©©©®©e®8©©®©i3©®©®®@®e0©8®®@@®®8@:>®©@®©®-©©®®©@e@aa©©©®®©8©sî LONEA : Pentru 100.000 ăe măr­

In ianuarie 1959, brigăzii nr. Amir brigadă. Producţia dată ăe bri­ întreprinderilor şi ci ; TEIUŞ: Fete de aceeaşi
27 din secţia de cazane de la gadă creşte necontenit. instituţiilor precum v îrstă ; ZLATNA: Olelco Dun-
Uzina de reparat locomotive Autocontrol şi autodeservire şi a deţinătorilor ăici; APOLDU DE SUS: Pagi­
,.y. I. Lenin“ din Rostov, con­ Care e>ste efectul economic nile trecutului; CĂLAN : Mama
dusă de V. Bolenlco, i s-a decer­ al acestei noi metode, de mun­ particulari de vitregă.
nat înaltul titlu de brigadă a c ă ?, auto-moto vehicule
DINPB06KAMUL Z)L
Numai în brigada nr. 27, prin

muncii comuniste. Realizîriău-şi munca brigăzii. Ce fel ăe brl- puiul s’chimbului. Pontatoarea tea ei înşişi să execute aceste munca fără controlor se reali­ Direcţia Miliţiei regiunii
acest ţel greu, dar atît de dorit, zează o economie de 2.700 ăe
membrii brigăzii au început să gadă de muncă comunistă ar controlează după jetoane cine operaţii. Ei au învăţat de la ruble. Or, cum, după exemplul Hunedoara, secţia Insp. au­ 19 MARTIE 1960
se gîndească Ici ’cucerirea unor, jnai fi ea dacă ar produce re- lipseşte, cine a întîrziat, şi co- sudorii cu gaz şi tăieto- acestei brigăzi, numărul contro­ to şi circulaţie anunţă că
noi înălţimi. Doar a trăi şi a buturi ?, De aceea, membrii bri- munieă cine sînt aceia care au rii cu gaz să execute singuri lorilor s-a redus de două ori, în Ia data de 1 aprilie 1960, Programul 1 : 6,15 Emisiunea pentru
munci in stil comunist înseam­ găzii consultîndu-’se între ei, au încălcat disciplina de muncă, reparaţia ăe la un capăt la al- secţia de cazane, economia a- începe operaţiunea de re­ sate; Carnet ştiinţific; 8,30 Muzică
nă dorinţa de a te strădui să hotărit să ceară ăe la adminis- Dar în brigada nr. 27, astfel tul şi în felul acesta, specia- nuală reprezintă 25.000 ruble. cenzare a tuturor auto- populară; 10,00 Limba noastră : Vor­
traţie dreptul dé autocontrol a- de oameni nu există. In acest liştii respectivi nu mai sînt în- rnoto vehiculelor. Pentru > beşte acad. prof. Al. Graur (reluare) ;

faci mîine mai mult ăecît as­ supra produselor lor. Cererea caz, mai ’sînt oare necesari o- trerupţi de la munca lor de ba­ In total, în uzină se cheltuiesc buna desfăşurare a acestei 11,45 Citind din pagina literară a zia­
tăzi. ză Totodată brigada se îngri- anual pentru salariile controlo­ operaţiuni se vor lua mă­ rului „Pravda“ j 12,20 Anul olimpic
lar a fost ’satisfăcută. chii vigilenţi ai pontatoareî ? Nu jeşte singură de ordinea şi de rilor aproximativ 284.000 ruble, suri pentru punerea Ia 1960; 13,05 Concert de prînz; 14,00
In prezent, cină întreaga Ţară curăţenia la locul ăe ?muncă. iar pentru ale pontatoarelor punct a parcului de auto­ Din repertoriul cîntăreţului Ştefan Lă-
Sovietică se pregăteşte să în- In prezent, membrii brigăzii es^e oare acesta un semn ăe jie- 44.000 ruble. Prin urmare între­ vehicule. Prezentarea la re­ zărescu; 14,40 „Răsună al păcii ciut",
tîmpine cu noi succese în mun­ S-ar putea pune însă întreba­ prinderea va economisi o 'sumă cenzare se va face în zile­ emisiune de cîntece; 15,10 Muzică u-
că aniversarea zilei de naştere după ce au executat reparaţia, încredere faţă de membrii unei rea dacă este oare just ca mun­ importantă dacă va renunţa la le stabilite. şoară de Arno Babadjanian şi Nikita
a lui Lenin, brigada a hotărit citorii cu o înaltă calificare să serviciile acestor lucrători. Bogoslovski; 16,15 Vorbeşte Mosco­
să facă un nou pas în explora­ verifică ei înşişi calitatea aces­ brigăzi care poartă înaltul titlu se ocupe cu o altă muncă, să li . Deţinătorii de auto-mo- ^ va !; 17,25 Cîntă orchestra de estradă
rea viitorului — să treacă la teia, pun ştampila ,,Brigada nr. de brigadă comunistă ? se răpească din timpul lor pen­ Totodată, renunţarea la con­ S to vehicule care şi-au ? a Radioteleviziunii; 18,00 Roza vuitu­
munca, fără maiştrii de control, tru deservirea producţiei şi con- trolori, pontatoare şi muncitori rilor ; 19,15 Muzică de d a n s: 20,20
controlori de rebuturi, ponta- 27“ şi livrează producţia sa me­ trolul calităţii? 1Membrii brigă ,aux. iliari^ eliberează un număr schimbat domiciliul în altă Noapte bună, c o p ii„ B ă ia t u l cu pi­
toare şi alţi muncitori auxiliari. zii răspund afirmativ la această insemnat de muncitori califi­ localitate, sînt obligaţi să cioare lungi“ de Mioara Cremene;
Brigada a hotărit să asigure canicului ăe locomotivă. In bri- . caţi pentru a fi folosiţi în pro­ se prezinte de urgenţă Ia 20.30 La microfon satira şi umorul;
un deplin autocontrol şi o to­ întrebare. Toate lucrările auxi­ ducţia de bază, ceea ce ăe ase­ Direcţia Miliţiei regiunii 21,15 Pentru fiecare, dansul preferat;
tală autodeservire în producţie. gaăă nu s-a întîmplat niciodată Valoroasa iniţiativă liare sînt efectuate nu pe baza menea duce la creşterea produc­ Hunedoara, secţia Inspecţia 22.30 Sonata în re minor pentru vioa­
ca cineva din membrii ei să fi a unei brigăzi de muncă timpului principal, ci pe baza tivităţii muncii 'sociale. auto şi circulaţie, anunţînd ră şi pian de Schumann.
Care era situaţia in secţie dat dovadă ăe atitudine necon- comunistă din U.R.S.S. rezervelor din timpul auxiliar. noul domiciliu. Acest lucru
pînă nu de mult ? Brigada se ştiincioasă faţă ăe muncă, să Dar principalul constă în este necesar în vederea sta­ Programul I I 7 14,30 Din cînfecele şi
ocupă cu repararea barelor de Incadrîndu-se în schimbul de faptul că autocontrolul şi auto- dansurile popoarelor; 17,00 Din comoa­
grătar pentru focarul locomoti­ îngăduie rebuturi în producţie. onoare în cinstea aniversării deservirea duc nu numai la e- bilirii datei şi locului unde ra folclorului nostru ; 17,30 Sfatul me­
vei. După terminarea unei pie­ naşterii lui Lenin, membrii bri- conomii ăe mijloace şi la creş­ dicului : Bolile de stomac şi cauzele
se se începea repararea alteia. Fiecare se simte răspunzător nu găzii a.u hotărit să înăeplineas- terea productivităţii (muncii, ci urmează a se prezenta Ia lor; 18,30 Seară literară; 19,00 Muzică
Ce se întîmplă insă? Venea că prevederile planului septe- şi la creşterea conştiinciozităţii populară rom înească; 21,05 Emisiu­
controlorul şi începea să exami­ numai pentru munca sa, ci şi întreagă brigada s-ti duS Ta nai în privinţa nivelului pro- muncitorilor, la ridicarea rolu­ recenzare. nea „Scrisori din ţară" ; 21,15 Concert
neze barele de grătar, operaţie pentru munca tovarăşilor 'săi. 'comitetul ide partid şi a propus ductivităţii muncii în cinci ani, lui stimulenţilor morali în pro­ interpretat de solişti şi orchestre de
care durează 30 ăe minute, sau Prin urmare. nu mai este nece­ să se desfiinţeze acest post. iar în acest an 'să ridice pro- ducţie. Muncitorii învaţă ’să Se recomandă a se lua muzică populară romînească care au
chiar o oră. Apoi lucrarea era sar un controlor care să urmă­ Pentru început, ca exemplu în ăuctivitatea muncii cu 15 la conducă ei înşişi producţia, să concertat peste hotare; 21,50 „Fapt
'recepţionată d f mecanicul T e secţia ăe cazane unde lucrează aibă o atitudine comunistă faţă măsuri de punerea la punct divers“ (însemnări de reporter) ; 23,15
locomotivă, ceeace răpea brigă- rească cum se execută repa­ brigada, apoi, poate, în întrea- sută, peste sarcinile ăe plan. ăe munca lor. Or, tocmai acest Concertul nr. 5 în Mi bemol major
raţia. IInn nacceeftstt 'scop, ei „au ¦mmooddififiiccat lucru este în ultimă instanţă a cărţilor de identitate teh­ pentru pian şi orchestră de Beethoven.
zii încă o oră. In felul acesta, scopul fundamental al întrece­
'se pierdea foarte mult timp. Fără controlori se lucrează şi ga uzină. Propunerea brigăzii a procesul tehnologic de montare rii brigăzilor, ăe muncă comu­ nică, compiectîndu-se cu BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00,
nistă. 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00,
Desigur că munca controlori­ la alte uzine ale Uniunii Sovie­ fost aprobată. In prezent nu se a barelor de grătar, au introdus rulajul km. parcursuri, cît 20.00, 22,00, (programul I), 14,00,
lor este necesară. Totuşi, briga­ '(Text prescurtat după
da lucrează conştiincios. De o- tice. Dar cină fiecare membru mai depun jetoanele pe panou, metoda reparării lor pe grupe, şi schimbarea agregatelor

al brigăzii nr. 27 a înţeles că toţi membrii brigăzii sînt la au îmbunătăţit organizarea ce poartă număr de serie.

autocontrolul aduce beneficii ora exactă la locurile lor ăe Nerespectarea celor ară­

^ l u i j i că le aduce şi lor muncă, iar pontatoarea a trecut tate mai sus atrage după

satisfac^, ei s-au Q m ăităaca ia o muncă mai folositoare. sine sancţiuni conform De-

nu exista şi alte posibilităţi ăe de-a rîndui brigada era

a renunţa şi la alţi „tutori“ inu- deservită de muncitori auxiliari

UU. care aduceau piesele. Dacă era

La intrarea în secţie stă o necesară tăierea sau sudarea

pontatoare. Muncitorii trec prin unei piese, erau chemaţi specia-

bicef, controlorii nuau avut de faţa ei şi depun jetoanele pe lişti. Membrii brigăzii şi-au pus muncii pe fiecare loc 'ăe mun- , un articol apărut în „Kom- ^ creţului nr. 418/1958 16.00, 18,00, 21,00, 23,00 (programul

făcut observaţii cu privire la un panou. Sirena anunţă încef. însă întrebarea dacă n-ar pu- că, au introdus hozrasciotul M somolskaia Pravda“). /V V W V A A 'W V V v V v 'A A /W V W II)'.