Page 62 - 1960-03

Paf?. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1627

cnB0Bisct23O3?nwyEg(BsaHBmnra^flmDnB 'i w a +j 3L r.<?rg

DEZARMAREA — problema fundamentală a omenirii ?¦ Ufam ele ş lL n i • ju liim eie ş i ir i • x d tim e le s iir il • w lÜ m B lß ş t ir i

Pepeante lumii solufi conferinţa de la Benenn

şi-i r o m actiiifafe radulei

MOSCOVA 17 (Agerpres). cite vor fi incluse pe ordinea de mizeria“, publicat în ziarul „U-

TASS anunţă : Membrii comisii­ zi a Conferinţei la nivel înalt". niversal“,' un alt cunoscut publi­ Un exemplu grăitor de colaborare Guvernul cuban aplică cu
lor obşteşti pentru dezarmare şi cist, Victorio Ocampo, scrie: bazată pe egalitate In drepturi hotărâre reforma agrară
problemele economice, create pe ULAN BATOR 17 (Agerpres). ,jPe de o parte, se cheltuiesc mi­
iîngă Comitetul Sovietic pentru Ziarul „Unen“ a publicat un ar­ liarde şi miliarde de dolari pen­
Apărarea Păcii, întrunite într-o ticol redacţional intitulat „pro­ tru a zdrobi şi nimici „duşma­

şedinţă comună au salutat des­ blema fundamentală a omenirii“, nul“, iar pe de altă parte mor MOSGOVA 17 (Agerpres)'. tinerei sale republici, se spune
de foame milioane de oameni“.
chiderea tratativelor în proble­ consacrat conferinţei de la Ge­ Autorul articolului subliniază că — TASS anunţă : Nu va trece în articol, acordul deschide mari HAVANA 17 (Agerpres). Guvernul hectare — N.R.), adică aproximativ 70
ma. dezarmării la Geneva. neva a Comitetului celor 10 ţări prin încheierea între marile pu-, mult şi pe străvechiul teritoriu posibilităţi în înfăptuirea planu­ revoluţionar din Guba, cu sprijinul Ia sută din terenurile agricole din Cu­
pentru dezarmare. al Irakului se vor înălţa clădi­ rilor de dezvoltare a economiei întregului popor, traduce cu succes ba. In momentul de faţă Institutul Na­
Intr-o telegramă adresată Co­ teri a unui acord cu privire Ia
dezarmarea generală s-ar econo­
mitetului celor 10, cei prezenţi Propunerea sovietică cu pri­ misi mijloace uriaşe care ar pu­ rile primului vlăstar al metalur­ naţionale. în viaţă legea cu privire Ia reforma ţional pentru reforma agrară din Cu­
tea fi folosite pentru a se acor­ ba dispune de peste 303.000 cabale-
Ia şedinţă şi-au exprimat spe­ vire la dezarmarea generală şi da ajutor . popoarelor din ţările giei irakiene — uzina metalur­ Ziarul arată că din creditul agrară, adoptată la 17 mai 1959. In rias de pămînt, care aparţinuseră ce­
slab dezvoltate, pentru „a le gică din Bagdad, a uzinei de in valoare de 550 milioane de mai puţin de 10 luni, de cînd a intrat lor mai mari latifundiari.
ranţa că participanţii la trata­ totală, se subliniază în articol, scoate din mizeria în care tră­ îngrăşăminte azotoase şi ale ruble pus la dispoziţie de Uniu­ în vigoare această lege, în Guba au
iesc“. multor altor întreprinderi, în­ nea Sovietică, în Irak se vor avut loc transformări serioase în do­ Pe suprafeţele societăţilor străine de
tive, dîndu-şi seama de faptul deschide perspectivele favorabile zestrate cu tehnica modernă, construi, cu sprijinul tehnic al meniul agriculfurii. plantaţii de trestie de zahăj şi ferme
Ziarul „Ovaciones“ subliniază scrie ziarul „Promîşlenno-ekono- Uniunii Sovietice, 35 de între­ zootehnice, care dispunea de 140.000
că problema dezarmării este pro­ destinderii continue a încordării prinderi industriale şi alte uni­ La Institutul naţional pentru refor­ cabalerias, se vor organiza în urmă­
blema cea mai vitală, cea mal internaţionale şi, de aceea, se într-un articol de fond că „toate miceskaia Gazeta“. tăţi economice. înfăptuirea1 a- ma agrară din Guba unui corespondenf toarele săptămîni în întreaga ţară coo­
arzătoare a timpurilor noasfre, bucură de sprijinul unanim al ţările sînt vital interesate în re­ In articolul consacrat aniver­ cestui plan va permite Irakului al agenţiei TASS i sra comunicat că perative agricole formate din foşti
vor ajunge la o înţelegere şi la popoarelor lumii întregi care cer zolvarea problemei dezarmării să sisteze importul unor produ­ reforma agrară se va înfăptui pe o muncitori agricoli. In Cuba există în
o colaborare activă în domeniul ca propunerea concretă şi uma­ şi în încetarea experienţelor cu sării semnării acordului de cola­ se, să îmbunătăţească prelucra­ suprafaţă foţală de 465.000 cabale- momentul de faţă 1.000 de asemenea
elaborării cît mai grabnice a u- nitară a Uniunii Sovietice să bombele atomice" Este necesar borare economică şi tehnică din­ rias (un cabalernT este egal cu 13,43 cooperative.
nui acord cu privire fa dezar­ fie tradusă în viaţă. ca puterile care produc bombe tre U.R.S.S. şi Irak, ziarul su­ rea materiei prime _agrioale şi
marea generală, totală şi con­ Poporul mongo! iubitor de atomice şi Ie experimentează să Institutul Naţional pentru reforma
pace, se spune în articol, salută ajungă odată pentru totdeauna bliniază că dezvoltarea relaţii­ agrară a creat la sate o vastă reţea
trolată. începerea lucrărilor Comitetului la un acord să înceteze experien­ de „magazine populare“, unde ţăra­
ţele şi să distrugă aceste bombe. lor economice dintre cele două să asigure populaţiei tării măr­ nii cumpără mărfuri Ia preţuri fixe. In
•k prezent există J.200 de asemenea ma­
Una din cele mai mari tra­ gazine. Pretutindeni în satele din Gu­
CAIRO 17 (Agerpres). Co- celor 10 ţări pentru dezarmare gedii ale Americii Latine su­ ţări constituie un exemplu grăi­ furi ieftine şi alimente. Greva tipografilor ba se construiesc şcoli, spitale, insti­
bliniază într-un articol de fond tor de colaborare bazată pe e- După cum subliniază ziarul, clin A t e n a şi P ire u tuţii culturale şi de folos obştesc. It
mentînd începerea lucrărilor Co­ şi îi urează activitate rodnică. ziarul „Popular“, a fost întot­ galitate în 'drepturi şi slujeşte acordul dintre U.R.S.S. şi Irak locul vechilor locuinţe, pe jumătate rui
•k deauna amestecul monopolurilor nafe, apar mii de case noi, bine ame­
mitetului celor 10 centru dezar­ care nu numai că exploatează najate.
mare, Iahia Abil Bakr, comen­ MEXICO 17 (Agerpres). In resursele naturale şi privează
tatorul politic al ziarului „Al legătură cu lucrările Comitetului popoarele de bogăţiile lor, dar cauzei întăririi păcii şi securită­ are o mare însemnătate interna­ continuă Reforma agrară dă rezultate remar­
sprijină de asemenea guvernele ţii în Orientul Apropiat şi Mij­ ţională. EI prevede o largă dez­ cabile. Producţia multor tipuri de pro­
antipopulare şi înlesneşte aces­ duse agricole a crescut considerabil.
Gumhuria Garidat As Saab“, a- celor 10 state pentru dezarmare tora să cumpere arme pentru n lociu şi în întreaga lume. voltare a relaţiilor economice ATENA 17 (Agerpres). TASS anun­ Nivelul de frai al populaţiei rurale z-a
rată că poziţia delegaţiei so­ ziarele mexicane au publicat o Pentru poporul irakian, care dintre cele două ţări pe baza ţă : De aproape două săptămîni conti­ ridicat.
teroriza populaţia. respectării reciproce a suverani­ nuă cea mai mare grevă a tipografi­
vietice în comitet se bazează pe serie de articole ai cărc-r autori Popoarele din America Latină, a' înfăptuit revoluţia victorioasă tăţii, egalităţii în drepturi şi ne­ lor din Aiena şi Pireu. Nu apar cele A uforifăfile americane
propunerile cu privire la dezar­ subliniază necesitatea şi impor­ şi care a pornit cu încredere pe amestecului în treburile interne. mai mari ziare cotidiene din aceste o-
marea generală şi totală făcute tanţa, în special pentru ţările scrie în încheiere ziarul „Popu­ cafea progresului şi consolidării rechiziţionează
lar“, nu au simţit niciodată ne­
de N. S. Hruşciov în cuvîntarea slab dezvoltate, a realizării unui voia să se înarmeze. In schimb, raşe. In semn de solidaritate cu tipo­ păm infurile indienilor
ele simt linsa celor mai nece­
sa rostită la sesiunea Adunării acord în problema dezarmării sare bunuri. Ele au nevoie de Impoiriva ratificării noului „Tratat grafii au declarat o grevă de 48 de ore din 7uscarara
Generale a Organizaţiei Naţiu­ şi îndeamnă să se rezolve a- şcoli, spitale, asigurări sociale, de securitate“ japono-american ziariştii de la ziarele din Atena şi
drumuri', pluguri, maşini pentru Pireu. NEW YORK 17 (Agerpres).
nilor Unite şi care au fost apro­ ceastă problemă. După cum relatează ziarul „New
prelucrarea bogăţiilor lor natu­ York Times“, autorităţile sfătu­
bate în unanimitate la sesiune, Pentru America Latină, subli­ rale. Ele au nevoie de pluguri Actuala grevă este una din cele mai im New York au hotărît să re­
în acelaşi timp, subliniază co­ niază în ziarul „Novedades“ cu­ chiziţioneze în apropiere de cas­
mentatorul, poziţia puterilor oc­ noscutul publicist Augustin Bar­ în ioc de tunuri, de vase. şi a- TOKIO 17 (Agerpres)'. TASS cestui tratat, pentru apărarea mari greve de după război ale oa­ cada Niagara o întindere de
vioane comerciale în loc de mu­ transm ite: După cum anunţă peste 1.300 de acri de pămînt
cidentale porneşte „de Ia ace­ rios Gomes, problema dezarmării niţii. posturile de radio japoneze, ia drepturilor muncitorilor. menilor muncii din .Grecia. Tipografii proprietatea tribului indian Tus-
16 martie la Sapporo a avut carora. Reprezentanţii tribului
leaşi principii pe care occidentul este o temă de importanţă vi­ loc un ma:re miting de protest A urmat apoi o demonstraţie grevişti cer îmbunătăţirea condiţiilor s-au adresat instanţelor judecă­
organizat de locuitorii din Hok- toreşti aratînd că măsura auto­
ie-a 'propus în trecut şi în care tală deoarece „milioanele de fon­ kaido împotriva ratificării nou­ a participanţilor la miting. asigurărilor sociale. rităţilor constituie o încălcare a
lui „Tratat de securitate“ ja.po- legilor federale care interzic re­
principala atenţie se acordă con­ duri destinate scopurilor milita­ no-american. Participanţii lă mi­ •Esa- chiziţionarea pămiînturilor din
rezervaţiile indiene. Cu toaie a-
trolului asupra dezarmării şi mi re, reorientate spre scopuri pro­ In legătură cu problema modificării cestea', Gurtea' Supremă a res­
ductive ar putea ferici milioane statutului partidului laburist britanic
însăşi dezarmării".
„Este deosebit de important, de oameni cărora ie lipsesc şcoli
scrie Abu Bakr, că pînă la con­ si alimente... Pentru America
vocarea Conferinţei la nivel Latină dezarmarea ar însemna ting au adoptat o rezoluţie în LONDRA 17 (Agerpres). La 16 înfîmpinat o opoziţie atît de serioasă
înalt să fie găsite căile pentni economisirea a 1.500.000.000 do­ care îşi exprimă hotărîrea' de martie la Londra a avut loc şedinţa din partea multor membri ai Comite­
rezolvarea problemei dezarmării, lari care se cheltuiesc anual în a lupta împotriva ratificării a1- Comitetului executiv al Partidului labu­ tului executiv incit liderul partidului a
rist în cadrul căreia a fost dezbătută fost nevoit să accepte un compromis.
întrucît această problemă este scopuri militare“. —O -
cea mai importantă (lin toate In articolul „Dezarmarea şi
Admiratie faţă de propunerea liderului partidului, Gaits- După 6 ore şi jumătate d'e dezbateri,

-------------—— ------------------ curajul fără precedent keţll, cu privire la modificare statutului Comitetul executiv a hotărît să nu mo­
al celor patru marinari partidului. difice acest articol al statutului. Totuşi
Planul oooláeiital de dezarmare sovietici salvaţi de un Comitetul executiv a aprobat, „expli­
propusiere tisul, serie „Washington Se anunţă că această propunere ca­ caţia“ la statut în care se spune că
portavion american re în practică înseamnă renunţarea la „socializarea proprietăţii“ trebuie să
post aid Times ideea proprietăţii obşteşti asupra mij­ aibă loc numai în măsura în care a-
'MOSCOVA 17 (Agerpres). — loacelor de producţie şi a repartiţiei,
TASS anunţă: Ziarele sovietice sub forma în care ea a fost expusă cest lucru „este necesar pentru asigu­
în articolul 4 al statutului partidului, a
din 17 martie acordă un loc rarea unui control obştesc asupra pos­

însemnat materialelor despre turilor de comandă îh economie“.
eroismul celor, patru soldaţi so­
WASHINGTON (Agerpres). planul occidental are cel puţin la Geneva — cea cu privire la vietici care au rătăcit 40 de Pentru încetarea imediată a pins cu 6 voturi contra 3 întîm-
Comentând propunerile occiden­ meritul de a nu fi legat în încetarea experienţelor nuclea­ sile şi nopţi pe întinderile O- din Algeria pinarea indienilor. Gei 3 jude­
tale în domeniul dezarmării în­ mod concret de un acord po­ re — nu încape îndoială că ceanului Pacific. cători ai Curţii Supreme care
tr-un articol intitulat „Pianul litic în problema germană. Tot­ toate acestea sînt strîns lega­ PARIS 17 (Agerpres). După Participanţii la aceste mitin­ au susţinut punctul de vedere in­
occidental este construit pe ve­ odată însă nu se poate nega te între ele. Tratativele cu pri­ Cei patru ostaşi curajoşi, cum relatează ziarul ,,l’Humani­ guri cer insistent guvernului dian au declarat că pămînturile
chea bază“, observatorul ziaru­ că această legătură există în vire la interzicerea experienţe­ scrie i ziarul „Pravda“ cunoscu­ té“, în Franţa se organizează francez să pună capăt războiului sînt considerate ca o rezervaţie
lui „Washington Post and Ti­ măsura în care doar puţini oa­ lor includ de asemenea proble­ tul pilot Vladimir Kokkinaki, de indiană de 150 de ani şi că mă­
mes Herald“, Chalmers Roberts, meni din Occident întrevăd o ma critică a inspecţiei şi con­ două ori erou al Uniunii Sovie­ mari mitinguri si adunări la ca­ împotriva poporului atgerian. Iir sura luată înseamnă violarea
speranţă într-un adevărat a- trolului şi acest lucru nu nu­ tice, au demonstrat din nou în­ re participanţii cer tratative cu rezoluţiile adoptate în cadrul a- promisiunilor solemne făcute tri­
scrie : cord, dacă nu se va fi luat o mai pe scara microcosmosului. tregii lumi care este caracterul reprezentanţi ai guvernului pro­ ccstor adunări şi mitinguri se bului' tuscarora.
„In septembrie anul trecut, hotârîre măcar în problema In ultimele 17 luni ambele părţi omului nostru sovietic. Toată
îngustează lent, uneori foarte comportarea tinerilor patrioţi vizoriu al Republicii Algeria în subliniază că autodeterminarea „New York Times" ir a ’tă că
Nikita Sergheevici Hruşciov a germană. lent, prăpastia ce există între în timpul grelei încercări, scrie imediat după hotărîrea pronun­
luat cuvîntul In faţa Adunării Planul occidental nu pome­ ele în legătură cu experienţele în continuare Kokkinaki, ilus­ scopul încetării imediate a răz­ poporului algerian nu poate fi ţată de Curtea Supremă autori­
Generale a O.N.U. şi a propus nucleare. Dacă se va reuşi ca trează înaltele calităţi morale, boiului. Zeci de mitinguri şi a- realizată decît prin tratative ca­ tăţile au pus stăpîntre pe tere­
dezarmarea întregii lumi în de­ neşte nimic de propunerile lui această prăpastie să fie defini­ caracterul ferm şi energia noii nurile rechiziţionate.
curs de patru ani. ieri Ia Ge­ Hruşciov în legătură cu evacua­ tiv înlăturată şi acest lucru mai generaţii a constructorilor co­ dunări au avut loc la /Marsilia, re ar pune capăt războiului din
neva puterile occidentale au rea forţelor armate americane pare încă posibil, omenirea va munismului. Teroarea din
dat însfîrşit răspunsul lor. din Europa şi crearea unei zo­ avea un model pentru propu­ Paris, departamentul Gers, în Algeria' şi ar oferi garanţii pen­ Republica
ne neutre sau denuclearizate în neri mai largi cu privire la de­ Ei au învins ceea ce părea a Dominicană
In acest răspuns sînt puse Europa centrală. zarmare. ti invincibil, scrie în ziarul nordul ţării şi în alte regiuni tru aplicarea legală şi echitabilă
laolaltă vechi propuneri pre­ „Pravda“ cunoscutul explorator OlUDAD TRUJILLO 17 (Agerpres).
zentate în diferite perioade de Pentru-a face pe placul Fran­ Disputele pe tema ce trebuie polar Evghenii Tolstikov, erou ale Franţei. a principiului autodeterminării.
Statele Unite, Anglia şi Fran­ ţei, planul occidental prevede ca să se realizeze mai întîi — de­ al Uniunii Sovietice. Vitejia lor — Agenţiile de presă occidentale anun­
ţa şi semnate acum şi de Ca­ fiecare parte să anunţe în prea­ zarmarea sau acordurile politi­ va rămîne un exemplu. ¦ss*
nada şi Italia şi aprobate de labil proiectatele lansări de ce, sînt tot atit de absurde ca ţă că în Republica Dominicană teroarea
Germania occidentală. Persoa­ rachete şi să prezinte informa­ şi disputele în legătură cu oul Ziarele publică convorbiri cu Au ars de
ne oficiale americane din Was­ ţii în legă,tură cu bazele pentru şi găina. Ele sînt legate între părinţi şi rude ale celor patru împotriva adversarilor politici ai dicta­
hington au recunoscut ieri că rachete. Aceasta reflectă, bine­ ele, deoarece atît un lucru cît ostaşi care declară că eroii sînt SOFIA 17 (Agerpres). — Du­ copii erau singuri, încuiaţi în
planul occidental nu conţine înţeles, înfcr-o anumită măsură şi celălalt sînt legate de suspi­ aşteptaţi cu nerăbdare în lo­ pă cum relatează ziarul turc casă. Cină a izbucnit incendiul, torului Trujillo continuă să ia amploa­
nici o propunere nouă. şi rămînerea în urmă a Ame­ ciuni şi temeri reciproce din curile lor natale, că concetăţe­ „Aksan“, într-un cartier din Is­ cel mai mare — în vîrstă de 6
ricii în domeniul rachetelor cu partea celor două mari blocuri. nii se mînăresc cu eroismul lor tambul a ars de curină o casă ani — nu a ştiut cum să-şi sal­ re. La 16 martie 50 de persoane au
[Acest lucru este adevărat, rază lungă, de acţiune şi, du­ fără precedent. Rudele şi prie­ pe jumătate dărîmată împreu­ veze frăţiorii. Nu exista nici
deşi cîteva dintre ideile vechi pă toate probabilităţile, această Tot ce se poate spune astăzi tenii ostaşilor eroi, ca şi toţi nă cu trei copii care se aflau apă cu care să poată fi stins fost condamnate la închisoare pe ter­
sînt reînoite, ţinîndu-se seama idee nu-1 va face pe Hruşciov în legătură cu tratativele celor oamenii sovietici, exprimă re­ in ea. incendiul. In mahalaua de co­
de dezvoltarea rapidă a ştiinţei decît să rida. 10 ţări cu privire la dezarma­ cunoştinţă americanilor, consi­ libe mizere, apa din cutiile de mene variind între 5 şi 20 de ani sub
în domeniul rachetelor şi cer­ re, care încep la Geneva, este deră că comportarea lor nobilă „Tatăl copiilor, scrie ziarul, conserve este un lux, nu există
cetărilor cosmice. In fond Oc­ Chiar şi propunerea privitoa­ că ele vor fi preludiul Confe­ şi grija manifestată faţă de este paznic de noapte la poş­ acuzaţia de activitate subversivă. In
cidentul propune ca cele două re la încetarea producţiei de rinţei din mai la nivel înalt, soldaţii sovietici este o expre­ ta din Istambul iar soţia sa nici străzi practicabile şi de a-
blocuri să se întîlnească şi să materiale nucleare este pusă la fel ca şi tratativele cu privire sie a prieteniei care se dezvoltă munceşte pentru a contribui la afară de condamnarea la închisoare,
discute amănunţit toate aceste în funcţie de „progresul satis­ la interzicerea experienţelor. As­ între U.R.S.S. şi S.U.A. ceea pompierii nu au putut veni
idei diferite pentru a vedea da­ făcător“ în domeniul armamen­ pectul cel mai încurajator al întreţinerea familei. Cei trei la timp în ajutor“. acuzaţii au fost sancţionaţi şi cu plata
că nu se poate realiza un a- tului clasic. Cît priveşte însă acestor trei conferinţe constă unor amenzi, a căror valoare totală este
eord. dezarmarea obişnuită, Occiden­ în faptul că schimbul de pă­
tul propune să se stabilească reri dintre Est şi Vest se des­ de 300.000 de dolari.
Planul occidental concepe re­ pentru forţele armate ale Sta­ făşoară pe cîteva fronturi ceea
zultatul final ca fiind asigura­ telor Unite şi U.R.S.S. un nivel ce reprezintă o schimbare im­ Scurte ştiri®Scurfe şflri®Scurte ştiri
rea „securităţii, vieţii libere şi iniţial de 2,5 milioane oameni portantă faţă de anii precedenţi
paşnice în lume şi în înfăptui­ — mai mulţi decît va avea fie­ ai războiului rece“. MOSCOVA. La muzeul Politehnic fost prezentate comunicări despre via- de a interveni în ţările de pe contP
rea dezarmării generale în con­ care dintre ele sub arme în vii­ din Moscova s-a deschis o expoziţie ţa şi activitatea făuritorului primului nentul latino-american care duc 6
diţiile unui control internaţional torul apropiat. GŞj?---------------------------- consacrată vieţii şi activităţii lui Pierre stat socialist din lume. politică potrivnică intereselor Washing­
eficient“ plus metode accepta­ Curie şi Mărie Skledowska Curie. Ex­ tonului.
te de comun acord, pentru re­ Aşadar, Occidentul a făcut poziţia pregătită de comisiile naţionale PEKIN. După cum transmite agen­
poloneză şi franceză pentru probleme­ ţia China Nouă, la 16 martie, la ini­ SINGAPORE. Potrivit ştirilor venite
ţiativa a 15 organizaţii obşteşti din din Singapore, Anglia Îşi va menţine

glementarea problemelor liti­ doar o încercare de a uni toa­ le U.N.E.S.G.O. a fost prezentată înain­ China, la Pekin a fost creată Asocia­ baza navală dc aici şi a început o se­
te de aceasta în Franţa, Polonia, Bel­ ţia de prietenie China — America La­ rie de lucrări pentru modernizarea ei.
Un „oficiu cenlra! penfru propagandă“gioase în conformitate cu Car­ te aceste idei, pentru ca re­
ta O.N.U. zultatul final, dacă se va ajun­
Ia Bonn gia, Austria şi alte ţări. tină. Scopul asociaţiei, se spune în Acest lucru a fost anunţat de primul

Aceasta este o deviză admira­ ge vreodată la un asemenea re­ PARIS. La 16 martie Ia Paris a a- statui, este dezvoltarea relaţiilor de lord al amiralităţii britanice, Charles

bilă pentru a. fi atîrnată pe pe­ zultat, să fie tot atît de capti­ vut loc o ceremonie în cursul căreia prietenie şi a schimbului cultural din­ Lambe, în cadrul unei conferinţe la
rete. Propunerile occidentale vant ca şi „dezarmarea gene­
BONN 17 (Agerpres). — Du­ se bucură de .toată încrederea“ 5-au predat arhivei Franţei o serie de tre popoarele Chinei şi ţările AmeTicii Singapore, în care a menţionat că ba­
se deosebesc însă substanţial de rală“ propusă de Hruşciov. pă cum reiese din relatările a- guvernului de ia Bonn.
genţiilor occidentale de presă, documente din arhivele franceze salva­ Latine. Preşedinte al asociaţiei a fost za navală de la Singapore va continua
guvernul R. F. Germane a luat
propunerile lui Hruşciov sieste Hruşciov a declarat că acest hotărîrea de a crea la Bonn „un Dezvăluind adevăratul scop al te de armata sovietică în cel de-al ales Giu Tu-Nan. să fie importantă pentru Anglia mulţi
foarte îndoielnic dacă se va lucru se poate face în decurs oficiu central pentru propagan­ acestei „iniţiative“ a guvernului doilea război mondial. Printre aceste ani de-acum înainte.
reuşi ca ele să fie armonizate. de 4 ani. Occidentul nu a pro­ dă“ care va avea ca sarcină de la Bonn, un purtător de cu- documente se află o scrisoare a rege­ HAVANA. Ziarul cuban „Rcvolucion“
Delegaţiei americane i s-a spus pus nici un termen. principală coordonarea întregii vint al conducerii Partidului so­ lui francez Henric al IV-Iea, inventarul condamnă manevrele militare ale Sta­ BUENOS AIRES. Agenţia France
că conferinţa poate dura 1 an activităţi dc.‘ propagandă a gu­ cial-democrat a subliniat la 16 valorilor din palatul de la Vcrsailles, telor Unite din zona canalului Pana­ Prcsse anunţă că Ia 16 martie 60.000
întreg. Pînă atunci în Ameri­ Rădăcina problemei dezarmă­ vernului vest german, îndeosebi martie că-acest oficiu central de arhiva cunoscutului expert în proble­ ma şi în apele insulei Porto Rico. Zia­ de muncitori din industria cărnii şi din
ca va fi un nou guvern şi se rii rămîne aceeaşi ca la prime­ pentru ţările străine. propagandă nu urmăreşte altce­ mele Indiei, Levi Silviu. rul subliniază că aceste manevre sînt întreprinderile frigotehnice din Argenti­
poate că nu ne vom putea aş­ le tratative de după război: va dorit îngrădirea şi mai mult în strînsă legătură cu planul Statelor na au declarat grevă, deoarece Ministe­
tepta la mai mult decît la în­ inspecţia şi controlul. De acest Nucleul conducător al acestui a libertăţii de acţiune a presei VARŞOVIA. La Universitatea polo­ Unite dc creare a unor forţe poliţie­ rul Economiei Naţionale nu a luat
lăturarea unor piedici mici ca­ obstacol s-au sfărîmat toate vest-germane prin instituirea u- neză „N. Copernic.“ din Torum s-a nici o măsură împotriva patronatului,
eforturile anterioare. deschis o sesiune ştiinţifică consacra­ neşti, aşa numite inferamericane, aflate care în ultimul timp a concediat în

re, se vor întîlni în cale. Deşi propunerile' de ieri nu centru de propagandă“ va fi nui control dirijat direct dc A- tă împlinirii a 90 cfc ani de la naşte­ sub conducerea comandanţilor ameri­ mod arbitrar peste 7,000 de munci­

Ce-i drept, de data aceasta, pomenesc de o altă conferinţă format numai din ziarişti „care denauer. ¦ rea lui V. I. Lenin. La sesiune au cani. Rolul acestor forţe poliţieneşti este tori.

Redacţia şi administraţia ziarului: şir. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188 \ 1891 .75,. Ţaxa.jp.lătită..?A. numerar, conform aprobării Direcţiunii „Genşrale P.Ţ.T.R. nr. 26jL320_ din 6 noiembrie 1019. — Tiparul: întreprinderea Po Ijgrafică !!,1 Mai" S D'K i-