Page 63 - 1960-03

f Reamnaía
I Hunedoara-De va
malsocialismului
Anul XII Nr. 1628
Cuvînfarea tovarăşul ui Gh. Gheorghiu-Dej
la conferinfa ©rganlzafiei regionale de partid Cluj
Tovarăşi,
Permiteţi-mi ca în numele Comi­
tetului Central al Partidului Mun­
citoresc Romîn să adresez un căl­
duros salut conferinţei organizaţiei
regionale de partid Cluj, delegaţi­
lor la conferinţă şi prin dv. tuturor
membrilor de partid, tuturor oameni­
lor muncii din regiune. (Aplauze pu­
ternice, prelungite).
Din darea de seamă, prezentată
de Comitetul regional de partid, ca
şi din dezbaterile care au avut loc
aici, rezultă că organizaţiile de par­
tid din regiunea Cluj îndeplinesc
cu cinste sarcinile trasate prin
hotărîrile Congresului al II-lea al
partidului, ale plenarelor Comitetu­
lui Central. Organizaţia regională de
partid Cluj reprezintă un puternic
detaşament al partidului nostru.
(Aplauze).
Lucrările conferinţei au arătat că
membrii de partid se ocupă îndea­
proape şi cu mai multă competenţă
de problemele economice şi ale con­
diţiilor de trai ale celor ce m uncesc;
a crescut rolul organizaţiilor de
partid în conducerea economiei, s-a
întărit legătura partidului cu ma­
sele, încrederea acestora în politica
partidului a crescut capacitatea co­
muniştilor de a rezolva problemele
şi de a mobiliza masele largi de oa­
meni ai muncii în lupta pentru dez­
voltarea economiei naţionale.
SARCINILE DEZVOLTĂRII INDUSTRIEI SOCIALISTE
W CENTRUL ATENŢIEI O R G A N IZ A Ţ IIL O R DE PARTID
La importantele rezultate dobîn-
dite în dezvoltarea social-economică
a ţării, cu care poporul muncitor
din ţara noastră are dreptul să se
mîndrească, o contribuţie de seamă
au dat-o oamenii muncii din regiu­
nea Cluj.
Producţia globală industrială a re­
giunii a crescut în perioada 1948 —
. 1959 de circa 6 ori şi reprezintă cir­ porţie de 95 la sută ; la întreprin­
ca 5 la sută din producţia industrială
.globală a ţării. Partidul şi statul au
.alocat regiunii Cluj în anii 1951—
. .'959 ¦investiţii în valoare de circa
4,5 miliarde lei, din care 70 la sută
pentru industrie.
S-au construit 25 unităţi industria­
le noi, între care „Carbochim“,
„Tehnofrig“, „Silica“-Turda, s-au
reconstruit şi înzestrat cu maşini şi
utilaje moderne circa 30 de între­
prinderi, între care „Uzinele Sodi-
ce“-Ocna Mureş, „Uzinele Chimice“-
Turda, „Industria Sîrmei'-Cîmpia
Turzii, Fabrica de ciment Turda,
Fabrica de încălţăminte „Herbâk Jâ-
nos“, întreprinderile „Elecfrocera-
mica‘‘-Turda, uzinele de maşini „U-
nirea“-Cluj şi altele.
Vizitînd zilele trecute uzinele
„Herbâk Jănos“, „Unirea“ şi „Teh­
nofrig“ am fost impresionaţi de or­
dinea şi spiritul gospodăresc, de
preocuparea cadrelor de conducere
pentru ridicarea nivelului tehnic al
întreprinderilor şi pentru fabricarea
unor produse de înaltă calitate, de
grija pentru ridicarea nivelului teh­
nic al cadrelor existente şi pentru
pregătirea de cadre tinere cu o înaltă
calificare.
Sîntem convinşi că asemenea tră­
sături sînt minune şi altor între­
prinderi 8in regiune: aceasta re­
zultă din faptul că planul produc­
ţiei industriale în regiune — aşa cum
s-a arătat la conferinţă —- a fost
realizat în proporţie de peste 102
la sută. întreprinderile dînd peste
plan mărfuri în valoare de aproape
63 milioane lei.
Oamenii muncii din regiune au
răspuns cu elan la chemarea plena­
rei Comitetului Central din iulie
1959 de a-şi mări eforturile pentru
descoperirea şi valorificarea rezer­
velor interne, de a obţine economii
peste plan, îndeplinindu-şi angaja­
mentele, ei au realizat cifra de plan
la reducerea preţului de cost şi au
dat peste plan, în 1959, economii în
valoare de 105 milioane lei, cu 41
milioane lei mai mult decît s-au an­
gajat. Toate acestea sînt rezultatul
eforturilor depuse de colectivele de
muncitori, tehnicieni şi ingineri, de
organizaţiile sindicale şi U T.M. din
regiunea Cluj, conduse în luptă şi
in muncă de organizaţiile de partid.
Pentru aceste rezultate frumoase îi
îelicităm din toată inim a! (Aplauze
prelungite).-
Nu pulem trece însă peste faptul
că în activitatea gospodărească şi
economică a organelor de partid şi
de stat din regiune, a organizaţiilor
sindicale şi U.T.M. există şi defi­
cienţe serioase, din care o parte au
fost semnalate în darea de seamă şi
în dezbaterile conferinţei.
Sîmbătă 19 martie 1960
In întreaga ţară au fost obţinute,
sub conducerea partidului, realizări
deosebit de însemnate care demons­
trează, odată mai mult, capacitatea
oamenilor muncii, în frunte cu
eroica noastră clasă muncitoare, de
a asigura mersul m.-reu ascendent
al ţârii pe drumul construcţiei so­
cialiste.
După cum vă este cunoscut, direc­
tivele trasate de Congresul al II-lea
al partidului care prevăd creşterea
producţiei globale industriale cu
60-65 la sută în anii 1956-1960 se
realizează, iar la numeroase pro­
duse industriale, — oţel, motoare
electrice, tractoare şi alte maşini,
zahăr, ulei şi alte produse de con­
sum — se depăşesc, creîndu-se con­
diţii favorabile pentru obţinerea
unor ritmuri mai înalte de dezvol­
tare economică în anii următori.
Cele mai de seamă realizări au
fost obţinute în ramurile principale
ale industriei, de care depind mer­
sul rapid înainte al întregii econo­
mii naţionale şi înflorirea social-
economică a ţării.
In anul 1960 industria siderurgică
produce de peste 2 ori mai mult o-
ţel decît în 1955 şi de peste 2 ori
mai multe laminate ; volumul pro­
ducţiei siderurgice este de aproape
7 ori mai mare decît în 1938.
Industria construcţiilor de maşini,
Dincolo de constatarea îmbucură­
toare că planul de stat pe ansam­
blul regiunii a fost realizat şi de­
păşit, un număr de întreprinderi au
rămas în urmă, nu şi-au îndeplinit
planul de producţie. La „Uzinele
Chimice“ din Turda, planul a fost
realizat în proporţie de numai 80,5
la su tă ; la întreprinderea regională
de industrializare a cărnii — în pro­
derea minieră Baia de Arieş — nu­
mai 94 la sută. O serie de între­
prinderi nu numai că nu şi-au rea­
lizat planul de reducere a preţu­
lui de cost, dar au avut pierderi
care se ridică la o sumă totală de
circa 30 de milioane lei.
Un lucru pe care nu-1 poţi privi
liniştit, este faptul că indicele e-
fectiv de folosire a timpului la ma-
sinile-unelte pe anul 1959, a fost încă tid din fiecare întreprindere au da­
scăzut. Aceasta trebuie să ne dea
de gîndit, spre a vedea ce este de
făcut pentru utilizarea complectă a
capacităţilor de producţie existente
şi îmbunătăţirea continuă a indici­
lor de folosire a utilajelor de pro­
ducţie.
Uzinele „Industria Sîrmei“-Cîm-
pia Turzii se bucură, în general, de
o apreciere bună, pe care colecti­
vul valoros de muncitori, tehnicieni
şi ingineri din această întreprindere
o merită pe deplin. Dar nu întot­
deauna întreprinderea respectă ter­
menele de livrare şi sortimentul co­
mandat, iar uneori nu ţine seama
de obligaţia de a da o producţie de
bună calitate. Muncitorii mineri şi
forestieri au avut, de pildă, unele
greutăţi din cauza calităţii necores-
punzătoate a sîrmei pentru cablurile
de tracţiune, furnizată de „Indus­
tria Sîrmei“ exploatărilor miniere
şi forestiere.
Nu în toate întreprinderile din re­
giune se duce cu consecvenţă lupta
pentru reducerea consumului spe­
cific de materii prime şi materiale,
ceea ce grevează preţul de cost al
produselor.
In ce priveşte lupta împotriva re­
buturilor şi a pierderilor, aţi ascul­
tat cuvîntarea tovarăşului secretar al
comitetului de partid de la „Fa­
brica de Porţelan“—Cluj, din care
ă reieşit ca în aceasta fabrică rebu-
lurile reprezintă un procent ridicat.
De ce oare a trebuit organizaţia de
partid din întreprindere să aştepte
controlul organelor de stat, pentru
a începe o luptă mai serioasă îm­
potriva rebuturilor ? Organizaţiile de
partid au dreptul de control asupra
conducerii întreprinderii şi trebuie
să exercite acest drept în mod
efectiv.
PENTRU LĂRGIREA Şl CONSOLIDAREA SECTORULUI SOCIALIST
AL AGRICULTURII, PENTRU SPORIREA PRODUCŢIEI AGRICOLE
Tovarăşi,
In lucrările conferinţei regionale
de partid un loc important l-au a-
vut problemele agriculturii. Şe poate
spune cu satisfacţie că organizaţiile
de partid din regiunea Cluj au apli­
cat în mod just politica partidului
PROLETARI DIN TOATE TĂR/LE, UNIŢI-VAl
care stă la baza progresului tehnic
în întreaga economie naţională, pro­
duce anul acesta de peste 2 ori mai
mult decît în 1955; în industria chi­
mică producţia creşte în 1960 de
2,3 ori faţă de 1955.
Se îndeplinesc cu aproape un an
mai devreme principalele prevederi
ale planului de electrificare pentru
etapa de 10 ani, 1951-1960.
Realizări de mare însemnătate au
fost obţinute în industria bunurilor
de consum, ceea ce se resimte în
mod pozitiv în aprovizionarea popu­
laţiei de la oraşe şi sate.
In agricultură, sarcina trasată de
Congresul al II-lea al partidului ca
în 1960 sectorul socialist să devină
preponderent ca suprafaţă şi ca
producţie-marfă, a fost realizată încă
de la sfîrşitul anului 1959. Sectorul
socialist al agriculturii cuprindea
la 1 martie a.c. 76,6% din suprafa­
ţa arabilă a ţării şi 76,4%' din tota­
lul familiilor ţărăneşti.
Pentru a dezvolta agricultura şi
a veni în ajutorul ţărănimii, statul
democrat-popular a investit jn anii
1956-1959 aproape 9 miliarde de lei
destinate dezvoltării bazei tehnico-
materiale a agriculturii, ceea ce a
avut drept urmare ridicarea nivelu­
lui de mecanizare a agriculturii, a-
plîcarea mai bună a regulilor agro­
tehnice înaintate, creşterea produc­
ţiei principalelor culturi agricole.
Procente atît de ridicate de rebu­
turi nu există, după cîte ştim, în
alte întreprinderi din regiune, dar
sînt numeroase întreprinderile în
care nu se duce încă cu toată fer­
mitatea lupta pentru înlăturarea
pierderilor provenite din rebutare.
Am ridicat aceste probleme con­
vins fiind că organele şi organizaţii­
le de partid, sindicale şi de U.T.M,,
membrii de partid vor studia cau­
zele, factorii care influenţează ne­
gativ . asupra activităţii economice,
gospodăreşti şi îşi vor îndrepta for­
ţele pentru lichidarea stărilor nega­
tive semnalate, pentru realizarea şi
depăşirea planului de stat la toţi in­
dicii.
Comitetul regional de partid, or­
ganele locale şi organizaţiile de par­
toria să pătrundă mult mai adînc,
mai activ şi cu mai multă compe­
tenţă în problemele de producţie.
Folosind bogata experienţă pozitivă
pe care au acumulat-o şi care con­
stituie un bun preţios al partidului,
să analizeze temeinic cauzele con­
crete ale deficienţelor în producţie
şi, sprijinindu-se pe muncitorii,
tehnicienii şi inginerii membri şi
nemembri de partid cu cea mai
mare experienţă, care-şi iubesc între­
prinderea şi doresc s-o vadă între­
prindere exemplară, să alcătuiască
un plan concret de măsuri, pe între­
prindere, pe secţie, pe maşină,
pentru a cărui realizare să mobili­
zeze iniţiativa şi energia creatoare
a oamenilor muncii din întreprin­
dere.
Pe primul plan trebuie să stea
problemele rentabilităţii, astfel în-
cît să obţinem o producţie mare, de
bună calitate şi cu un preţ de cost
redus. Pentru fiecare organizaţie de
partid, pentru colectivul de munci­
tori, tehnicieni din fiecare întreprin­ regiunea Cluj nu au vegheat ca re­
dere, problema calităţii producţiei,
cucerirea autorităţii pe piaţă pentru
„Marca Fabricii“ trebuie să fie o
chestiune de onoare. Aceasta este în
interesul statului democrat-popu­
lar, în interesul fiecărui om al
muncii, căci de aceasta depinde in
cea mai mare măsură crearea condi­
ţiilor pentru dezvoltarea mai depar­
te a forţelor de producţie şi pentru
ridicarea continuă a nivelului de
trai 'a l celor ce muncesc.
Mă voi opri un moment la unele
probleme ale industriei locale, în-
trucît această industrie are un rol
deosebit de însemnat în valorifica­
rea resurselor locale, în vederea îm­
bunătăţirii aprovizionării ' şi a con­
fortului gospodăresc al populaţiei.
Este un lucru pozitiv că în regiu-
de transformare socialistă a agricul­
turii, desfăşUrînd în mijlocul ma­
selor ţărăneşti o largă şl răbdătoare
muncă politică. Organizaţiile de
partid, comuniştii au făcut bine , că
au pus în centrul activităţii pentru
lărgirea sectorului socialist din agri­
cultură preocuparea pentru întări­
4 pagini 20 bani
nea Cluj a luat fiinţă şi s-a dezvol­
tat un număr mare de întreprinderi
ale industriei locale. Dar industria
locală din regiunea Cluj nu şi-a în­
deplinit planul de producţie, mai dă
încă produse de slabă calitate, lu­
crează la un preţ de cost ridicat,
produce un număr restrîns de sor­
timente.
Organele de partid şl de stat din
regiunea Cluj nu acordă atenţia cu­
venită industriei locale şl nu efectu­
ează un control sistematic şi calificat
asupra modului în care sînt folosite
materialele şl combustibilul. Numai
la 7 întreprinderi de industrie locală,
controlate în ultimul timp, s-au con­
sumat neraţional, în anul 1959, mate­
riale şi combustibil în valoare de pes­
te 700.000 lei. Această stare de' lucruri,
aduce daune statului şi populaţiei
muncitoare. Este necesar ca indus­
tria locală să-şi ridice nivelul teh­
nic, să dea o producţie variată, de
calitate superioară şi ieftină, dacă
vrem să obţinem o bună apreciere
din partea populaţiei consumatoare
şi să lărgim posibilităţile de acumu­
lare pentru noi investiţii.
Să se studieze temeinic cauzele
deficienţelor din fiecare întreprinde­
re, să se întocmească pentru fiecare
unitate un program cu sarcini clare
şi precise pe care oamenii muncii
să şi-l însuşească şi să lupte pentru
realizarea lui.
Tovarăşi,
După plenara din noiembrie 1958
a Comitetului Central al partidului,
care a luat un şir de măsuri impor­
tante pentru extinderea construcţii­
lor de locuinţe şi reducerea preţului
de cost al apartamentelor în re­
giunea Cluj, ca şl în întreaga ţară,
au fost scoase la iveală mari rezer­
ve prin care s-au redus costurile
construcţiilor. S-a construit un vo­
lum mai mare de locuinţe, care au
fost predate spre folosinţă oameni­
lor muncii. Partidul a luat serios
în mînă problema construcţiilor de
locuinţe, ceea ce a avut un puternic
ecou în rîndtirile cetăţenilor.
In regiunea Cluj planul construc­
ţiilor de locuinţe a fost în 1959 în­
deplinit şl depăşit, dîndu-se în folo­
sinţă oamenilor muncii peste 1.200
apartamente. Totuşi acest număr
este mult prea mic faţă de nevoile
în continuă creştere. Să ţinem sea­
ma că populaţia Clujului şi a celor­
lalte centre muncitoreşti a sporit
considerabil şl va mai spori în anii
viitori, ceea ce ne obligă să mărim
an de an şi volumul şi ritmul con­
strucţiilor. An de an să construim
mai mult, mai repede, mai ieftin,
— să satisfacem într-o măsură cres-
cîndă cerinţele oamenilor muncii 1
Spre aceasta trebuie să se îndrepte
principalele fonduri destinate sco­
purilor social-culturale. Problema
locuinţelor rămîne mai departe
punctul nevralgic spre care trebuie
să avem concentrată atenţia. Nu
este problemă tnai arzătoare ca pro­
blema locuinţelor. Comitetul Centra!
obligă toate organele de partid, de
stat şi economice, să depună eforturi
mari, perseverente, de zi cu zi pen­
tru a lichida cu hotărîre în anii ce
vin rămînerea în urmă în domeniul
construcţiei de locuinţe. (Aplauze).
Organele de partid şi comitetele
executive ale sfaturilor populare din
ducerea preţului de cost al construc­
ţiilor de locuinţe să se facă fără a
se dăuna calităţii şi confortului lo­
cuinţelor. In unele cazuri s-au con­
struit apartamente neîncăpătoare, fă­
ră dependinţe şi cu defecte de con­
strucţie. Comitetul regional al par­
tidului, organizaţiile de partid, co­
muniştii din întreprinderile de con­
strucţii de locuinţe au obligaţia să
combată cu toată hotărîrea orice ten­
dinţă de umflare a preţului de
cost ca şi de neglijare a calităţii
construcţiilor, asigiirind respectarea
riguroasă a hotărîrilor Comitetului
Central de a se construi locuinţe
bune, confortabile şi la un preţ de
cost redus.
rea economică-organizatorică a gos­
podăriilor' colective şi întovărăşirilor
existente. Alunea politică a orga­
nizaţiilor de partid îşi dă roade,
întărind alianţa muncitorească-ţă-
rănească. Sectorul socialist în a-
(Continuare în pag, 2-a)
L Printre echipele frun-
L taşe de zidari şamo-
C tori, care lucrează la
[• bateria Il-a carbo-
^ fluid de la Gălan, se
[ numără şi cea condusăde co- )
C munistulIoan Deca.
C IN CLIŞEU: Ioan Deca, j
jr Gheorghe Văcuţ, Nicolae Rugaci, „
^ Mafiei Maier, Constantin Pău- ")
I nescu şi Constantin Vilceanu. )
_) i *-l >¦ >* /...#¦¦ j *— J«— *>•—fi— i \— /i— r%. t * TiuiT-%1 nPi/wj
Ară şi însămînţeazâ
Muncitorii de la G.A.S. Sîn-
tămăria Orlea, continuă cu suc­
ces lucrările agricole din cam­
pania de primăvară. Pînă mier­
curi seara, la această gospodă­
rie au tost executate arături
pentru însămînţări pe o supra­
faţă de '45 ha. teren, iar ceie 7
tractoare care au ieşit în ziua
de 17 martie la cîmp, au arat,
grăpai şi pregătit pentru însă­
mînţări, alte 15 ha.
Tot în cursul zilei de 17 mar­
tie, tractoristul Ioan Iva'şcu a
însămînţat la trupul ,,Altai“, 10
ha. cu ovăz şi 10 ha. cu borceag.
Au terminat însămlnţarea
păsoaselor de primăvară
Membrii gospodăriei agricole
colective „Drumul lui Lenin“ din
Ilia s-au pregătit intens pentru
a desfăşura în bune condiţiuni
muncile agricole de primăvară.
Ayînd terenul şi sărnînţa pre­
gătite din timp, ei au însămîn­
ţat 9 ha. cu ovăz, 2,50 "ha. cu
orzoaieă şi 5 ha, cu borceag,
realizînd în acest fel suprafaţa
prevăzuta în planul de. produc­
ţie.
FIER VECHI PENTRU UTELĂRTÎ!
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Organizaţiile U.T.M. de la în ­
treprinderea minieră Barza şi
Atelierele centrale Grişeior, s-au
angajat la începutul acestui an
să colecteze şi să trimită oţelă-
riilor, cantitatea de 150 tone fier
vechi. După prelucrarea docu­
mentelor plenarei a VIII-a a
G.G. al U.T.M., acestea au ho-
tărît însă să sporească cantită­
ţile de fier colectat pînă la sfîr­
şitul anului, la 400 tone.
Muncind c.u entuziasm pentru
înfăptuirea angajamentului, pînă
la data de 1 martie, tinerii a-
cestor organizaţii U.T.M. au co­
lectat şi predat la I.C.M. 82,600
tone fier vecht, iar în această
lună, încă 42 tone. Gu alte cu­
vinte, angajamentul pe trimes­
trul I a fost depăşit cu 22,600
tone.
La colectarea fierului vechi
s-au evidenţiat tinerii din sec­
ţiile antezdrobitor, şteampuri,
flotat ie, transporturi subterane,
mina Valea Morii — sectorul
Ormindea — şi cei de la Ate­
lierele centrale.
Gu mult elan au muncit în
această acţiune patriotică tinerii
Nicolae Sturza. Petru Cîmpeanu,
Traian Bold, Petru Faur, Roman
Lupaş, Toma Doţ. Dumitru As-
lău, Ioan Ogneanu, Aurel Maci,
Secţie
cmefoioclub
La clubul nou din oraşul Hu­
nedoara a luat fiinţă în cursul
zilei de ieri o secţie cinefotoclub,
in cadrul căreia îşi vor desfă­
şura aotivitatea un mare număr
de siderurgişti hunedoreni. Sec­
ţia este dotată cu aparatura şi
materialul necesar desfăşurării
în bune condiţiuni a activităţii.
Scopul înfiinţării acestei secţii
este de a filma şi fotografia as­
pecte din munca şi viaţa hune-
dorenilor. Pentru. început,,colec­
tivul- noii secţii şi-a propus să
realizeze un film de scurt me­
traj despre viaţa şi munca si-
der urgisii lor hunedoreni în tre­
cut şi în prezent.
to i succese în întreprinderile
in regiunea noastră
I Numeroasele scrisori pe care corespondenţii voluntari le
trimit ziarului nostru, cuprind tot mai multe fapte din între­
cerea care se desfăşoară în toate întreprinderile regiunii, pen­
tru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de Conferinţa re­
gională de partid din 27-28 februarie a.c.
riT'y) nnnn+n o/»rio/ăW
D omo locom oflve in plus man, Căsălean Roman lui Urs,
Nicolae Lăzăruţ şi Teodor Ma-
Muncitorii atelierului de re­ rlş.
paraţii de la depoul C.F.R¦ St-
meria desfăşoară o susţinută N. AVRAMESCU
întrecere socialistă in vederea corespondent
depăşirii sarcinilor de plan.
Ca urmare a faptului că îşi or­ La „ C eram ica" Baru Mare
ganizează mai bine munca şi
folosesc din plin timpul de lu­ In vederea perfecţionării pro­
cru, în perioada 1-16 martie cesului tehnologic, la între­
a.c., ei au dat peste plan o lo­ prinderea „Ceramica“ din Ba­
comotivă la spălare şi alta în ru Mare se execută în prezent
revizie tehnică. importante lucrări pentru ame­
najarea de noi capacităţi de
La obţinerea acestui succes producţie. Principalele lucrări
şi-au adus contribuţia echipele se efectuează la înlocuirea plan-
conduse de comuniştii Gheor­ şeului de lemn cu altul de be­
ghe Sîrbu şi Aurel Vesa. ton.
S. MUNTEANU Paralel cu aceste lucrări, co­
lectivul de muncă de la Baru
corespondent Mare desfăşoară o rodnică ac­
tivitate pentru a asigura Com­
Cărbune pesfe plan binatului siderurgic din Hune­
doara materialul refractar ne­
in primele 16 zile din luna cesar. Ca urmare, in perioada
martie, colectivul de muncă 1-17 martie, planul de produc­
de la mina Ţebea şi-a depăşit ţie a fost depăşit cu 7,8 la su­
planul de producţie cu 11,2 la tă, iar productivitatea muncii
sută, extrăgînd astfel o însem­ a crescut cu 7,3 la sută.
nată cantitate de cărbune peste
plan. In întrecerea dintre sec­ Au muncit cu rezultate fru­
toare, pe primul loc se află sec­ moase, tov. Vasile Neciu de la
torul investiţiif urmat de preparare şi Maria Bojanu şi
sectoarele II şi I. Sîneta Baboni de la fasonare
mecanică.
Dintre echipe, cele mai bune
I. SOLGOI
rezultate au fost obţinute de corespondent
cele conduse de Teodor Gher-
Al şaselea bloc
cu încălzire termică
In noul cvartal de locuinţe din vii­
losiî Zlăgneanu, AAihai Susan torul centru al oraşului muncitoresc
Ioan Griştiu, Lazăr Bodea, Ioan Hunedoara, s-a dat ieri în folosinţă un
lovan şi alţii. nou bloc cu 24 apartamente cu în­
călzire termică. De menţionat că acesta
GH. DINEŞ este cel de-al şaselea bloc cu încăl­
zire termică dat jn folosinţă de la în­
secretar al comitetului U.T.M. ceputul anului şi pînă în prezent. Toa­
te cele 132 apartamente cuprinse în
de la I. M. Barza cele 6 blocuri sînt încălzite cu aburi
furnizaţi de termocentrala electrică din
? combinat.
încă de la începutul anului a- Printre noii locatari ai celui de-al
cesta, la I. M. Teliue, s-a pornit şaselea bloc cu încălzire termică se
cu elan acţiunea' de colectare a numără iaminatoru] Ilie Manea, strun­
fierului vechi. La această acţiu­ garul Constantin Zescu, maistrul la-
ne au contribuit în mod deosebit minator Dumitru Ionescu, electricianul
tinerii încadraţi în brigăzile u- Alexandru Podeanu şi alţii. In pre­
temiste de muncă patriotică. zent, în Hunedoara, se află în con­
strucţie în diferite faze, încă 31 de
Astfel, pînă la1 10 martie, s-a blocuri cu încălzire termică cu un nu*
colectat şi predat I.C.M. peste măr de 756 apartamente.
200 tone de fier vechi.
SS3--------------- -
In cadrul acţiunii de colec­
tare a fierului vechi, s-au evi­
denţiat membrii brigăzilor ute-
miste de muncă patriotică de la
secţia transport, care au colectat
27 tone şi de la secţia I meca­
nică, care au colectat 24 tone
fier vechi.
NICOLAE LUCAGI
corespondent -
Schimbul 'condus de tovară şui Gheorgjie Oncu, lucrează
la ‘sectorul de investiţii al minei Ţebea. Organizlnău-şl bine
munca, acest schimb îşi depăşeşte lunar planul cu 4— 5 la
sută.
, IN CLIŞEU i schim bul condus, de tov, Oncu.