Page 64 - 1960-03
P. 64
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nf. 1628
Cuvintarea tovarăşului . Gheorghiu-Be]
ţiei şi consumului calculat pe locui băk Jânos“ va fi în 1965 de cel puţin turi de bumbac şi alte produse. A- mului care cuprind un nesecat tezaur mie mi-ar face plăcere să joc Ia <î
două ori mai mare decît astăzi. ceste prime rezultate ne arată că se de gîndire şi de experienţă revoluţio
( Urmare din pag. /-a) care şi le-au propus sînt şi ele prea tor. creează de pe acUm condiţiile pentru nară. O largă răspîndire cunosc ho- astfel de nuntă I (Râsete, aplauze).
mici. Exemplul colectiviştilor din Proiectul planului economic Gontinuîndu-se intens construcţiile îndeplinirea şi depăşirea planului de tărîrile partidului nostru şi alte do
gricultură cuprindea la 1 martie Romînaş va fi fără îndoială „molip de de locuinţe, se va tinde Ia lichida stat pe anul 1960. cumente de partid. A fost creată o Produc multă satisfacţie datele cu
83 la sută din numărul total al sitor“ şi pentru alte gospodării colec rea situaţiei încordate de astăzi. In do reţea de şcoli şi cursuri de partid; pre
gospodăriilor ţărăneşti şi 80,1 la tive. Doar este ştiut că veniturile şase ani prevede sporirea considera meniul cultural, vor fi construite noi Oamenilor muncii din regiunea sa, cartea, radioul şi cinematograful, privire Ia rezultatele bune obţinute
sută din suprafaţa agricolă din re cele mai mari le obţin acele gos şcoli, cinematografe, cămine pentru Gluj le revin sarcini mari pentru a- aşezămintele culturale răspîndesc cul
giunea Cluj. Ţăranii muncitori se podării colective care se dezvoltă bilă a producţiei industriei energe studenţi. nul 1960. Producţia globală indus tura în cele mai largi mase ale po în învăţătură de studenţii din Gluj.
conving din experienţă şi din rezul multilateral, iar dezvoltarea multila trială urmează să ?rească. în aceas porului.
tatele economice ale gospodăriilor terală nu este posibilă fără creşterea tice, siderurgiei, construcţiilor de ma Desigur, prevederile planului eco tă regiune, cu 11 la sută faţă de a- Aceste rezultate cinstesc studenţi
colective bine organizate şi bine con animalelor, care este unul din cele nomic pe anii 1960—1965 nu pot fi nul trecut. Muncitorii, inginerii şi Rezultatele muncii politico-educa
duse, că singura cale care duce la o mai bogate izvoare de venituri. Sînt şini, industriei chimice, lemnului şi considerate încă definitive, proiectul tehnicienii, în adunările de prelu tive desfăşurate de partid se reflec mea clujeană şi odată cu ea cadrele
viaţă îmbelşugată şi fericită este oare interesaţi ţăranii muncitori din planului urmînd a fi dezbătut pe larg crare a sarcinilor de plan, şi-au luat tă în creşterea conştiinţei oamenilor
calea transformării socialiste a agri gospodăriile colective să-şi sporească materialelor de construcţii, industriei de oamenii muncii şi apoi supus Con angajamentul să depăşească cu 78 muncii şi lărgirea orizontului lor de didactice din institutele de învăţl-
culturii. (Aplauze prelungite). veniturile ? Desigur că toţi vor răs gresului al IlI-iea al Partidului Mun milioane lei suma de 95 milioane lei cultură, în formarea atitudinii socia
bunurilor de consum, ca şi dezvolta citoresc Rornîn. Dar ele arată de pe mînt superior. Noi îi felicităm atît
rea intensivă şi multilaterală a pro pe unii cît şi pe alţii pentru rezul
ducţiei agricole. tatele obţinute şi le dorim să depu
Ne propunem, tovarăşi, să intro nă noi şi noi eforturi în această di
ducem tehnica cea mai nouă în recţie, astfel ca institutele de învă-
toate ramurile economiei naţionale, ţămîht superior din Gluj să dea pa
să extindem mecanizarea şi auto triei cadre cu o înaltă calificare de
Comitetul regional de partid tre punde în cor „da" ! (Animaţie). matizarea complexă a producţiei şi acum direcţia şi ritmul de dezvolta-, fixată ca sarcină de plan în dome liste în muncă şi în viaţa de toate specialitate, capabile să valorifice în
buie să vegheze niai departe ca pro Calitatea şeptelului din regiune proceselor tehnologice, re a economiei naţionale în perspec niul reducerii preţului de cost. Re zilele, în activa participare a milioa practică cunoştinţele pe care le-au a-
desăvîrşirea
cesul de transformare socialistă a a- s-a îmbunătăţit în ultimii ani prin
griculturii să continue cu respectarea ameliorarea raselor locale cu rase specializarea şi cooperarea în indus tivă. giunea Gluj nu a rămas în urmă, ci nelor de oameni ai muncii la opera cumulat. (Aplauze).
deplină a liberului consimţămînt al mai productive. Aceasta a dus Ia trie, spre a realiza o producţie de Planul ¦economic de şase ani cu a realizat cu succes planul produc de construire a socialismului. Sîntem convinşi că angajamentele
ţăranilor muncitori, combătînd cu creşterea productivităţii animalelor, înaltă calitate, care să satisfacă, ţiei industriale din regiune pe lu
severitate orice încercare de a se la mărirea producţiei de lapte, carne într-o măsură crescîndă, nevoile ma prinde sarcini măreţe a căror reali nile ianuarie şi februarie. In darea de seamă a comitetului luate în faţa conferinţei de tov.
încălca acest principiu fundamental şi lină. Rezultatele obţinute pînă a- teriale şi culturale ale populaţiei. zare va însemna un pas hotărîtor pe regional şi în intervenţiile unor Daicoviciu exprimă voinţa şi hotâ-
al politicii partidului la sate. cum sînt însă cu mult sub posibi calea construirii socialismului în ţara Oamenii muncii lucrează cu însu delegaţi au fost prezentate rezulta rîrea unanimă a întregului corp di
lităţile pe care le are regiunea Gluj In cadrul planului economic pe noastră. (Aplauze). fleţire pentru a grăbi punerea în tele pozitive obţinute de organizaţia dactic de la Universitatea „Babeş-
Este necesar să ducem mai de pentru creşterea animalelor. perioada 1960—1985, regiunea Gluj funcţiune a noilor întreprinderi şi regională Cluj, de comitetul regio Bolyai“ de a ridica şi mai mUlt pres
parte o muncă temeinică pentru în va cunoaşte o nouă şi puternică în Tovarăşi, a noilor utilaje şi agregate din în nal, de comitetele raionale şi orăşe tigiul acestui important focar de cul
tărirea economică a gospodăriilor a- t)in păcate, considerabilele rezer florire, care va schimba , şi mai mult treprinderile existente care vor da pro neşti în munca de propagandă, de tură socialistă.
gricole colective, precum şi a în ve de creştere a producţiei anima înfăţişarea regiunii şi va ridica con Sarcina principală care stă astăzi ducţie încă în acest an. agitaţie şi de răspîndire a culturii.
tovărăşirilor agricole, care sînt d liere, pe calea sporirii producţiei de siderabil bunăstarea populaţiei mun în faţa noastră este mobilizarea tu Ţinînd seama de faptul că în regiu Un rod minunat al politicii leni
primă treaptă către forma superioară porumb pentru siloz, nu sînt folosite citoare. Producţia globală industrială turor oamenilor muncii, a tuturor re Partidul cheamă pe oamenii mun nea voastră partidul dispune de nu niste a partidului nostru, al mun
— gospodăria colectivă, — spre ca decît în măsitră foarte mică. va creşte de aproape două ori şi ju surselor pentru realizarea planului de cii să valorifice cît mai deplin ma meroase cadre bine pregătite din cii educative desfăşurate de partid,
re ţăranii întovărăşiţi evoluează mătate. O mare dezvoltare o vor lua stat pe anul 1960. Anul 1960 este rile rezerve interne existente în e- punct de vedere politic-ideologic, este frăţia dintre poporul rornîn şi
după ce se conving prin munca co In anul 1959 au fost cultivate în întreprinderile metalurgice, între care primul an din perioada planului eco conomia naţională. considerăm că aveţi depline posibi minorităţile naţionale. Secole de-a-
mună de avantajele agriculturii so regiunea Gluj numai 2.600 ha. de uzinele: „Unirea“, „Tehnofrig“, „Armă nomic pe 6 ani — şi de aceea, rea lităţi pentru a îmbunătăţi continuu rîndul clasele exploatatoare au cul
cialiste. Organizaţiile de partid să porumb pentru siloz, de pe care s-au tura“, „Industria Sîrmei“*Gîmpia Tur- lizarea şi depăşirea sarcinilor de plan In lupta pentru realizarea sarcini niunca politică şi culturală a orga tivat naţionalismul şi şovinismul,
sprijine cu răbdare fiecare pas al obţinut 52.000 tone de porumb însi- zii şi altele. pe acest an are o deosebită însemnă lor de plan pe anul 1960 să folosim nizaţiilor de partid şi a organiza ura şi duşmănia între oamenii mun
ţărănimii pe acest drum, fără să lozat, ceea ce este cu totul nesatis tate pentru întreaga perioadă 1960— cît mai complect capacităţile de pro ţiilor de masă, a cuprinde în această cii romîni şi de alte naţionalităţi,
forţeze procesul de trecere a întovă făcător faţă de nevoile de furajare, Producţia industriei chimice va 1965. Caracteristic pentru planul de ducţie existente; să reducem con muncă mase tot mai largi de mun izolarea naţională. îndată după eli
răşirii lă gospodăria colectivă. a animalelor. creşte de aproape două ori prin stat pe 1960 este ritmul înalt de dez sumul specific la materii prime, ma citori şî ţărani, a asigură o legătură berare, partidul nostru şi-â pus sar
dezvoltarea uzinei de produse sodice voltare a economiei naţionale. In anul teriale, combustibil, să asigurăm pro mai strînsă a propagandei, agitaţiei, cina de a lichida această, blestemată
Partidul pune în faţa noastră cu Pentru mărirea şeptelului şi pen Ocna Mureşului, fabricii de medica 1960, producţia industrială va creşte gresul tehnic în toate ramurile econo presei, cu sarcinile concrete ale con moştenire a trecutului. Pe această
deosebită putere, ca problemă de tru creşterea productivităţii lui este mente „Terapia“-Cluj şi a altor în cu 14 la sută. miei naţionale. strucţiei- economice şi a ridica nivelul cale partidul nostru a obţinut suc
mare importanţă, sporirea conside necesar ca în regiunea Gluj să spo treprinderi. Pentru fabrica de ci muncii de propagandă a marxism-le- cese remarcabile datorită atitudinii
rabilă a producţiei agricole vegetale rească cu mult suprafeţele cultiva ment din Turda se prevede o creş Putem să vă comunicăm, pe baza In stabilirea volumului şi sortimen ninismului, înlăturînd confuziile şi de sale hotărîte, intransigente de com
şi animale, pentru a crea un belşug te cu porumb-siloz şi să se aplice tere de peste două ori şi jumătate datelor de pînă acum, că oamenii telor producţiei să ţinem seama de formările care se mai strecoară în batere a naţionalismului şi şovinis
de produse agro-alimeutare. măsurile agrotehnice avansate la a- a capacităţii de producţie. muncii, în frunte cu clasa muncitoa necesităţile reale ale pieţei interne ca propaganda prin viu grai şi în scris. mului, a oricăror atitudini oportu
ceastă cultură. Nu există nici un fu re, au îndeplinit planul producţiei glo şi de cerinţele reale de export, dînd niste şi şovăielnice faţă de naţiona
•Partidul orientează agricultura pe raj care să fie atît de bogat în In oraşul Gherla se construieşte bale industriale pe primele două luni bătălia pentru producerea unor măr O atenţie deosebită trebuie acor lism.
calea dezvoltării intensive şi multi unităţi nutritive şi atît de economic un complex pentru industrializarea ale anului curent în proporţie de 102,5 furi de înaltă calitate, la nivelul celor dată educării tineretului muncito
laterale a producţiei agricole. Avem cum este porumbul însilozat. superioară a lemnului, iar în raio la sută, realizîndu-se în acest fel o mai exigente cerinţe ale comerţului resc, ţărănesc şi studios, utilizînd Astăzi, oriuride te-ai duce în re
permanent în vedere, că baza dez nul Gîmpeni, slab dezvoltat indus producţie industrială mai mare cu exterior. din plin posibilităţile largi create de giunea Cluj, ca şi în alte regiuni
voltării întregii producţii agricole o Recolte bogate de porumb pentru trial, se va mări cu mai mult de peste 17 la sută faţă de perioada cores regimul nostru pentru satisfacerea se ale ţării, la fabrici, uzine, mine, în
constituie producţia de cereale, mai siloz se pot obţine şi în zonele sub- două ori şi jumătate capacitatea ac punzătoare a anului trecui. (Aplauze). Sîntem convinşi că oamenii mun tei de cultură şî a gustului de fru gospodării agricole colective sau gos
ales de grîu şi de porumb, căci a- munfoase, unde porumbul cultivat pen tualei fabrici de cherestea, în ca cii, în frunte cu clasa muncitoare, mos al tineretului nostru. podării agricole de stat, în instituţii
ceasta permite să asigurăm un pu tru boabe nu ajunge, în mod obiş drul căreia se va construi o secţie de In lunile ianuarie şi februarie au îşi vor concentra toate forţele pen de ştiinţă, învăţămînt şi cultură, con
ternic avînt a! creşterii animalelor, nuit, la maturitate. rnobiiă cu o mare capacitate. Capa fost produse peste plan 6.500 torte tru îndeplinirea sarcinilor de plan Avem un tineret admirabil, entu staţi cu plăcere cum oamenii muncii
pentru a avea mai multă carne, lapte, citatea de producţie a uzinelor „Her- fontă, peste 20.000 tone oţel, 16.500 pe 1960, în lupta pentru făurirea ziast, plin de viaţă. In întreprinde fără deosebire de naţionalitate mun
Tovarăşi, tone ciment, peste 400.000 m.p. ţesă vieţii socialiste, îmbelşugate a poporu cesc cot la cot, înfrăţiţi în munca co
lui muncitor. (Aplauze furtunoase).
ouă necesare îmbunătăţirii aprovizio Partidul a procedat just acordînd PROBLEME ALE M U N C II DE PARTID rile clujene pe care le-am vizitat, am mună de construire a socialismului.
nării populaţiei. o atenţie deosebită gospodăriilor a- Tovarăşi, nuare pentru primirea în partid a lor, pregătirii lor politice şi profe avut prilejul să stau de vorbă (Aplauze puternice).
Din darea de seamă rezultă că în gricole de stat. După cum ştiţi, în celor mai destoinici, cinstiţi şi com sionale, rezolvării cu succes a sarci cu un număr de tineri şi tinere, care Desigur, ar fi naiv să ne închipuim
gospodăriile de stat sînt complect In lupta pentru traducerea în via bativi dintre muncitori, îndeosebi din nilor care li se încredinţează. muncesc cu pasiune şi abnegaţie
regiunea Cluj s-au obţinut în 1959 mecanizate lucrările la cultura griu ţă a liniei politice a partidului pri ramurile de bază ale industriei, în ve în producţie, numărîndu-se printre că am lichidat definitiv cu orice in
producţii medii la hectar de 1.420 lui şi cea mai mare parte a lucră vind dezvoltarea industriei socialiste derea asigurării preponderenţei ele In intervenţiile lor, unii dintre fruntaşii întreprinderilor respective. fluenţe ale naţionalismului. Din cînd
kg. grîu, 1.780 kg. porumb, 20.360 rilor cerute de cultura porumbului. şi transformarea socialistă a agricul mentului muncitoresc; de a primi în delegaţi s-au referit la problemele Mulţi dintre ei unesc munca în între în cînd elementele şovine mai în
kg. sfeclă de zahăr. Unele gospodă Datorită dotării cu utilaj agricol şi turii, a crescut rolul organizator şi partid pe cei mai înaintaţi şi mai ac activităţii comitetului regional de par prindere cu învăţătura, urmînd şcoli cearcă poziţiile noastre, pentru a ve
rii colective şi întovărăşiri agrico încadrării cu specialişti şi munci mobilizator al organelor şi organi tivi politiceşte dintre ţăranii colecti tid, a comitetelor raionale şi orăşe serale. dea în ce măsură sînt tari sau Slabe.
le din regiune au realizat însă la tori calificaţi, gospodăriile agricole de zaţiilor de partid. vişti şi întovărăşiţi, ţinînd seama neşti, Ia stilul şi metodele lor de Asemenea încercări trebuie să pri
hectar producţii mult mai mari, care stat au devenit în ultimii ani una şi de faptul că în regiune sînt încă mutică. Acestea sînt probleme de mare Organizaţiile de partid şi, sub în mească un răspuns ferm, clar şi ca
ajung pînă la aproape 3.000 kg. din principalele surse de constituire Un mare aport au adus organele multe .unităţi socialiste din agricultu îhseuihătatb ş î arh fi fost bucuroşi drumarea lor, organizaţiile U.T.M. tegoric. Noi trebuie să le răspundem
grîu, 3.300-4.500 kg. porumb, 35- a fondului central de cereale, carne, locale de partid la întocmirea propu ră care nu au organizaţi de partid; dacă ele ar fi ocupat un loc mal trebuie să folosească din plin spiritul prin intensificarea muncii de edu
40 000 kg. sfeclă de zahăr. Aceste lapte şi alte produse agricole. nerilor pentru planul de 6 ani al de a primi în partid intelectuali de mare în dezbaterile conferinţei noastre de iniţiativă şi elanul propriu tine care a oamenilor muncii în spiri
recolte ne arată ce posibilităţi dezvoltării economiei naţionale. Ele votaţi cauzei socialismului, din rai regionale şi dacă delegaţii le-ar fi retului, pentru ca tinerii din între tul patriotismului socialist, al inter
mari exista în regiune pentru spo In 1959 gospodăriile agricole de au analizat posibilităţile dezvoltării durile inginerilor şi tehnicienilor, ale tratat cu mai mult spirit critic şi auto prinderi, gospodării agricole de stat, naţionalismului proletar, să cimen
rirea producţiei la hectar. Pe a- stat au livrat statului 36 la sută economice a regiunilor cu multă se cadrelor didactice, ale oamenilor de critic. S.M.T.-uri, gospodării agricole co tăm tot mai puternic prietenia fră
ceasta trebuie să punem accent t din fondul central la grîu, 22 la sută riozitate şi Competenţă. ştiinţă şî cultură. lective să aducă un aport tot mai ţească între poporul rornîn şi naţiona
Ia carne, aproape 20 (a sută la lapte Tovarăşul Duca, prim secretar al mare la realizarea sarcinilor în do lităţile conlocuitoare din patria noastră.
Gospodăriile colective şi întovără de vacă. Avem un partid puternic, comba Organizaţiile de partid trebuie să Comitetului orăşenesc Gluj, s-a re meniul sporirii producţiei industriale (Aplauze prelungite).
şirile agricole să se întreacă pentru tiv, disciplinat, sudat printr-o uni se călăuzească şi pe viitor după in ferit în ciivîntul său la o serie de şi agricole şî al dezvoltării sectoru
a da producţii cit mai mari. Acea Gospodăriile de stat din regiunea tate şi coeziune de nezdruncinat, ur dicaţiile repetate ale conducerii de aspecte interesante din activitatea lui socialist al agriculturii; Activitatea pe care o desfăşoară
sta este în interesul ţărănimii mun Gluj şi-au încheiat activitatea eco mat cu încredere şi dragoste de ma organizaţiei de partid a oraşului intelectualitatea din regiunea Gluj
citoare; în interesul statului, în in
nomică pe anul 1959 cu un benefi Extinderea şi reutilarea întreprin se bucură de stima şi consideraţia
teresul celor ce muncesc. Organiza ciu, pe ansamblu, de 4,5 milioane sele de oameni ai muncii, un partid partid că în partidul nostru primea Gluj. El s-a ocupat de asemenea de derilor existente, construirea de în noastră. Preţuim rezultatele bune
ţiile de partid trebuie să studieze de care cu toţii ne putem mîndri. ză nu numărul, ci calitatea membri succesele obţinute de organizaţiile
şi să acţioneze pentru generalizarea Iei. Dacă privim însă mai îndea-, (Aplauze puternice). lor de partid, hotărîrea lor de a nu-şi de partid din regiunea Gluj în treprinderi noi fac necesar un nu obţinute de o serie de oameni de
proape la rezultatele economice ale măr sporit de muncitori cu o bună
în toate gospodăriile agricole colec gospodăriilor de stat din regiunea Ga expresie a prestigiului crescînd cruţa forţele pentru a duce la în opera de transformare socialistă a calificare profesională. Cu toate a- ştiinţă din Gluj în diferite ramuri
tive şi în întovărăşiri a celor mai Gluj, constatăm o situaţie care va al partidului nostru şi a legăturilor deplinire sarcinile care le sînt încre agriculturii. Se ştie însă că pro cestea, şcolile profesionale tehnice şi ale activităţii ştiinţifice — chimie,
bune metode folosite de gospodăriile trebui serios analizată. Unele gos sale cu masele celor ce muncesc, dinţate de partid, vigilenţa şi com blemele agriculturii nu ocupă locul de maiştri nu se bucură încă de fizică, ştiinţe tehnice, matematică, bio
colective şi întovărăşirile care au podării de stat, printre care G.A.S.- rîndurile partidului au crescut an de bativitatea lor în faţa duşmanilor so central în activitatea Comitetului atenţia cuvenită din partea organe logie, ştiinţe medicale, istorie,
realizat producţii mari. Atingerea Gluj, G.A.S.-Bistriţa, au avut pier an, ajungînd la sfîrşitul anului 1959 cialismului. orăşenesc Cluj. Ar fi fost poate mai lor noastre de partid şi U.T.M. Este lingvistică. Este îmbucurător că un
unor asemenea obiective este de deri. Trebuie să terminăm o dată la 807.140 membri şi candidaţi de bine dacă tov. Duca s-ar fi ocupat necesar ca ele să fie luate sub con număr de oameni de ştiinţă şi ca
conceput numai dacă organele şi or cu lipsa de rentabilitate a unor gos partid, cu cca. 200 de mii mai mulţi O altă problemă deosebit de im mai pe larg de activitatea între trolul permanent al organelor şi or dre didactice au stabilit legături cu
ganizaţiile de partid, comuniştii mo podării agricole de stat I Toate gos decît avea în perioada Congresului portantă a vieţii de partid, asupra prinderilor din industria republi ganizaţiilor de partid şi U.T.M., asi- întreprinderile socialiste şi le acor
bilizează masele şi păşesc în fruntea podăriile de stat sînt dotate cu uti al II-lea al partidului; peste 51 la căreia consider necesar să atrag a- cană, de industria locală, de nu gurîndu-se buna desfăşurare a pro dă ajutor în rezolvarea problemelor
lor, conducînd ţărănimea, care ur laj agricol modern, cu cadre de a- sută din membrii de partid sînt mun tenţia conferinţei regionale de par meroasele instituţii de ştiinţă, cul cesului de învăţămînt din aceste şcoli de producţie. Dar rezultatele obţi
mează partidul cu încredere, căci în gronomi şi zootehnicieni. Deci ni citori, peste 21 la sută ţărani mun tid şi comitetului regional de par tură şi învăţămînt din oraşul Giuj. şi justa îmbinare a învăţăturii cu ca nute de cercetătorii noştri ştiinţifici
totdeauna partidul a condus pe oame mic nu poate justifica starea de lu citori, circa 24 la sută intelectuali şi tid, este problema cadrelor. Aceasta cu atît mai mult, cu cît o lificarea la locul de muncă. nu trebuie să ducă Ia automulţu-
cruri nesatisfăcătoare din unele gos funcţionari. serie de vorbitori au făcut obser mire. Oamenii de ştiinţă din Gluj,
nii muncii ia victorie. podării agricole de stat — care, după Este cunoscută munca pe care o vaţii critice cu privire' la activita Clujul este un centru important ca şi cei din întreaga ţară, trebuie
In regiunea Gluj există o valoroa cum se ştie, sînt menite să fie exem Dintre noii membri şi candidaţi de depune partidul nostru pentru for tea comitetului orăşenesc de partid de formare a cadrelor de specialişti să-şi consacre toate cunoştinţele şi
ple de gospodărire socialistă. partid primiţi în ultimii ani, cei mai marea şi promovarea de cadre. Sute în aceste sectoare şi ar fi fost cazul pentru numeroase ramuri ale indus tot talentul pentru ca cercetările
să tradiţie de creştere a animalelor mulţi sînt muncitori din producţie, de mij de membri de partid şi oa ca tovarăşul Duca să fi luat poziţie triei, agriculturii, sănătăţii publice, ştiinţifice să răspundă în tot mai
şi mai ales a vacilor de lapte. To Una din primele sarcini ale or reprezentînd ramurile de bază ale e* meni ai muncii fără de partid au la conferinţă faţă de aceste critici. culturii. Aici funcţionează o serie de măre măsură necesităţilor vitale ale
tuşi, numărul de vite şi mai ales ganelor de partid din regiune esté conomiei. fost trimişi în munci de răspundere (Animaţie). importante institute de învăţămînt dezvoltării economiei, să dea lucrări
numărul de vite proprietate obşteas în toate sectoarele vieţii de partid,
că în gospodării colective, este mic de stat, economice, culturale şi ob
faţă de posibilităţile regiunii. Unele aceea de a analiza cauzele pentru Creşterea rîndurilor organizaţiilor şteşti. Alături de cadrele cu expe Trebuie relevate unele propuneri superior, unde învaţă umăr la umăr, ştiinţifice la nivelul realizărilor ştiinţei
gospodării colective nu au nici o care unele din gospodăriile de stat de partid şi întărirea continuă a sîm- rienţă mai îndelungată, partidul a valoroase, care au fost făcute de studenţi romîni, maghiari şi de alte şi tehnicii moderne, să-şi concentreze
vacă proprietate obştească. Parcă din regiune sînt deficitare şi a lua bureiui muncitoresc, compoziţia tot mai promovat cu îndrăzneală un număr către delegaţi, îndeosebi în ce pri n a ţio n a lită ţiU n iv e r s ita te a „Babeş- eforturile asupra obiectivelor celor mal
nici nu-ţi vine a crede! Hotărît lu fără întîrziere măsuri practice de bună a organelor de partid, au avut mare de cadre tinere, cu perspec veşte necesitatea lărgirii schimbu Bolyai“, Institutul Medico-Farmaceu- importante pentru cercetarea funda
cru, ceva nu este în regulă a ic i! lichidare a deficienţelor, înaintînd pro rolul hotărîtor în îmbunătăţirea acti tivă şi trebuie spus că o mare parte lui de experienţă între organele de tic, Institutul Politehnic, Institutul A- mentală în ramurile respective ale ştiin
puneri corespunzătoare organelor tute vităţii organizaţiilor noastre de par a lor se achită în bune condiţiuni partid în scopul perfecţionării me gronomic. ţei şi pentru economia noastră na
Este de remarcat că în conferinţa
tid, în creşterea eficacităţii muncii pe ţională.
regională de partid preşedintele gos lare şi luptînd pentru aplicarea mă care o desfăşoară, a competenţei şi de sarcinile, adeseori foarte comple todelor de activitate, înlăturării ma Am ascultat cu mare plăcere cu Considerăm justificată critica a-
podăriei colective din Romînaş —• surilor şi propunerilor adoptate. capacităţii lor de mobilizare. xe, ce le-au fost încredinţate. nifestărilor de birocratism, creşterii o- vântarea tov. Pândele, student Ia
tov. Mastan — a dat un exemplu bun perativităţii în acordarea de ajutor Universitatea „Babeş-Bolyai“, care a dusă în conferinţă de tovarăşa Ra-
O mare răspundere revine consi Organizaţia regională de partid
de preocupare pentru dezvoltarea liilor de conducere ale gospodăriilor Organizaţia de partid a regiunii Cluj are mai multe posibilităţi de organelor şi organizaţiilor de partid, înfăţişat viaţa şi învăţătura studen luca Ripan unor conducători de în
Gluj este una din organizaţiile pu treprinderi care se lasă greu con
creşterii animalelor. El a arătat cum agricole de stat, din care fac parte ternice ale partidului nostru care se creştere şi ridicare de cadre decît unităţilor economice, organizaţiilor de ţilor în cuvinte calde, pline de re vinşi de a face loc în întreprinderea
gospodăria colectivă şi-a mărit tur şi organizatorii de partid. De acti cea mai mare parte a regiunilor ţă masă. cunoştinţă pentru grija pe care o
ma obştească prin prăsită proprie şi vitatea lor, de felul cum îşi înde achită cu cinste de sarcinile mari rii, datorită existenţei în această re O propunere interesantă, care me manifestă partidul faţă de tineret lor experimentării unor procedee
cum îşi propune să sporească în con plinesc îndatoririle depinde în mare ce-i stau în faţă, luptă cu perseve giune a unor întreprinderi industria rită să fie luată în consideraţie, a în general, şi faţă de studenţime în sau metode elaborate de cercetăto
renţă pentru traducerea în viaţă a rii ştiinţifici. Atît economia noas
tinuare numărul vacilor. Dar eu sînt măsură lichidarea deficienţelor con hotărîrilor şi directivelor Comitetu le importante, a numeroase institu făcut în această privinţă tov. Feczko special. EI ne-a vorbit despre rela tră, cît şi ştiinţa nu vor avea decît
convins că înşişi colectiviştii vor statate în activitatea gospodăriilor a- te de învăţămînt superior şi de cer- Adalbert, directorul întreprinderii ţiile de prietenie, colegialitate, aju
ajunge la concluzia că sarcinile pe gricole de stat. lui Central. Aceasta reiese din re cetâTi ştiinţifice. In regiunea Gluj e- Garbochim. El a sugerat Comitetu tor şi sprijin reciproc ce s-au înfiri de cîştigat de pe urma strîngerii le
zultatele obţinute de comitetul re găturilor dintre institutele de cerce
OBIBCriVB MĂREŢE gional, de comitetele raionale şi o- xistă Zeci de mii de membri şi can lui orăşenesc Gluj să organizeze un pat între studenţii romîni şi cei ma tări şi întreprinderi. Aceste legături
didaţi de partid, un larg activ sin schimb de experienţă cu Comitetul 6- ghiari de la Universitatea „Babeş-Bo
!N OPERA DE CONSTRUCŢIE SO CIALISTĂ răşeneşti de partid în munca de dical şi de U.T.M., un mare număr răşenesc Turda cu privire lai conduce lyai“. De aceleaşi sentimente a fost ar putea juca un rol pozitiv şi în
conducere a economiei, în activita de muncitori calificaţi, ingineri şi rea de partid ă întreprinderilor indus animată cuvântarea unui alt student lichidarea acelei rămîneri în urmă
Tovarăşi, tidul o pune în faţa poporului mun tea oFganizatorică şî polîtîco-ideolo- tehnicieni, oameni de ştiinţă şi cul triale. al acestei universităţi, tov. Berecki a unei părţi a cadrelor noastre ingi
citor în perioada 1960—1965 este gică. Rezultatele obţinute se reflectă tură — o armată de oameni minu nereşti faţă de dezvoltarea rapidă a
Vă este cunoscut că, pe baza di terminarea, în linii mari, a construi şi în creşterea numerică a membrilor naţi, ataşaţi cauzei construirii so Noi recomandăm Comitetului re Mihaly, care a mulţumit partidului ştiinţei şi tehnicii moderne, semnalată
rectivelor Biroului Politic al Comi rii socialismului, trecerea într-o e- de partid în perioada 1959—1960, de cialismului, oameni care urmează cu de tovarăşa Ripan.
tetului Central al partidului, se e- tapă nouă, aceea a desăvîrşirii con rare se ocupă conferinţa noastră, cît şi încredere şi devotament partidul gional- de partid Cluj să studieze pentru ajutorul acordat tineretului stu
laborează şi vor fi supuse dezbate strucţiei socialiste. în faptul că din totalul membrilor de nostru. Aceasta este sursa de cadre In darea de seamă a comitetului
rii Congresului al III-lea al parti partid circa 47 la sută sînt muncitori, noi pe care trebuie s-o folosească cu atenţie valoroasele propuneri fă dios şi pentru condiţiile de trai ce-i regional se relevă pe bună dreptate
dului planul de dezvoltare economi Linia generală pe care o vom urma iar peste 24 la sută sînt ţărani mun din plin organele şi organizaţiile noa importanţa hofărîrii partidului de a
că pe şase ani (1960—1965) şi schiţa pentru realizarea acestei sarcini is citori. stre de partid şi de stat, aplicînd cu cute în conferinţă de către mai sînt asigurate şî a povestit despre generaliza învăţămîntul ideologic în
de dezvoltare în perspectivă a eco torice este continuarea susţinută a consecvenţă principiile leniniste în opera rîndurile cadrelor didactice de toate
nomiei ţării pînă în 1975. politicii de industrializare a ţării, In domeniul întăririi rîndurilor par de selecţionare şi promovare a cadre mulţi delegaţi, să ia fără întîrzie bogata activitate culturală şi obştească gradele, cît şi a muncii ideologice în
punînd în centrul ei dezvoltarea in tidului, sarcina care stă în faţa lor şi acordînd tot ajutorul acestor rîndurile intelectualităţii în general.
Proiectul planului economic de organizaţiei regionale Gluj este, îna cadre în vederea creşterii competenţei re măsuri în vederea aplicării ho- desfăşurată laolaltă de studenţii romîni Studierea învăţăturii marxist-leniniste,
şase ani se sprijină pe realizările de dustriei grele, cu pivotul ei, indus inte de toate, de a munci în conti a filozofiei materialiste fructifică gîff-
uriaşă însemnătate obţinute, sub con tria constructoare de maşini. Numai tărîrilor ce vor fi adoptate de con şi maghiari. direa ştiinţifică, oricare ar fi domeniul
ferinţă, să manifeste exigenţă şi te Da, dragi tovarăşi Pândele şi Be
nacitate în lupta pentru aplicarea ho recki I Umăr Ia umăr, mină în mînă,
tărîrilor, să exercite uri control sis ¦ să învăţaţi şi să munciţi laolaltă,
tematic asupra organelor de partid, de studenţi romîni, maghiari şi de alte
stat şi economice.
naţionalităţi, legînd între voi o prie
ducerea partidului nostru, de clasa realizarea unui ritm înalt de indus AC TIVITA TEA ID EO LO G IC Ă — LA NIVELUL M ARILOR CERINŢE 'ACTUALE tenie şi o frăţie pentru toată v ia ţă ! de carş se ocupă, dă răspuns la ma
muncitoare, de ţărănime, de intelec trializare ne va permite ca într-o (Aplauze furtunoase). rile întrebări pe care Ie pune dezvol
tualitatea progresistă, în opera de con perioadă cît mai scurtă să egalăm
T o v a r Uă ş»i1J ideologică şi de munca politico-edu- brilor de partid şi a oamenilor muu- Tov. Pândele ne-a spus că ei în tarea ştiinţei contemporane şi la care
struire a socialismului. nivelul ţărilor industriale mai avan Vă este cunoscut că paliidul nos- cativă în rîndurile oamenilor mun- cii nemembri de partid, a intelectuali- trevăd pe curînd perspectiva unor
Sarcina fundamentală pe care par- sate din puuct de vedere al produc- tru se preocupă intens de activitatea cri. Partidul a pus la îndemîna mem- tăţii, operele clasicilor marxisnî-ieninis- nunţi studenţeşti. Mărturisesc că şi (Continuare In pag. 3-a)
