Page 65 - 1960-03

N r 1628
Cuvîntarea tovarăşului
Gh. GheorgHiin-Def
(Urmare 'dh\ pag. U-a)
nu poate să răspundă nici una din
teoriile filozofice idealiste, vechi sau
noi. Munca ideologică în rîndurile in­
telectualităţii în vederea însuşirii de
către ea a filozofiei marxist-leniniste
este cu atît mai importantă cu cît o
bună parte dintre intelectuali sînt de
veche formaţie.
Combaterea ştiinţifică, principială
a concepţiilor retrograde care au
circulat în trecut în rîndurile inte­
lectualităţii şi de a căror influenţă
unii oameni de cultură nu s-au eli­
berat încă în întregime, dezvăluirea
caracterului antiştiinţific, obscurantist tică.
a tot felul de „sisteme“ filozofice
idealiste, mistice, combaterea feluri­
telor teorii cu substrat naţionalist,
în probleme de istorie, limbă, literatu­
ră. care mai exercită o anumită în-
rîurire asupra unei părţi înapoiate ideo- mănoase socialismului şi poporului
logiceşte a vechii intelectualităţi ro-
mîne şi maghiare — constituie o sar­
cină importantă a organizaţiilor noa­
stre de partid în domeniul muncii
ideologice.
Poziţia partidului nostru faţă de ve­
chea intelectualitate este bine cunos­
cută. Ea a fost precizată cu toată cla­
ritatea la cel de-al II-lea Congres al
partidului nostru. Partidul nostru a
manifestat şi manifestă multă înţele­
gere şi răbdare faţă de vechii inte­
lectuali, ajutîndu-i să se elibereze de
balastul vechilor concepţii şi să-şi în­
suşească concepţia noastră, materia-
list-dialectică, asupra lumii şi socie­
tăţii. In acelaşi timp, partidul combate
cu intransigenţă orice influenţe ale
ideologiei străine, orice tendinţe de
„împăcare“ a ideologiei proletariatului
revoluţionar cu ideologia burgheză.
Rezultate valoroase au obţinut şi
mulţi dintre creatorii în domeniul lite­
raturii şi artei din oraşul şi regiunea
Oiuj, ale căror opere sînt preţuite nu
numai la ei acasă, ci îri întreaga ţară.
Relevînd aceste rezultate, oFganele şi
organizaţiile de partid trebuie să com­
bată şi să critice cu tărie ruptura de
viaţă care se manifestă îri creaţia uno­
ra dintre scriitori şi artişti, slaba re­
flectare a operei de construire a so­
cialismului şi a eroilor acestei opere,
oamenii simpli ai patriei noastre, ten­
dinţele de refugiere în trecut sau în-
tr-o tematică îngustă, lipsită de sem­
nele distinctive ale epocii pe care o
trăim, neglijarea conţinutului operei
de artă de dragul unei pretinse ori­
ginalităţi în formă.
Unele publicaţii periodice din Cluj
neglijează multe dintre aspectele rea-
lilăţii noastre contemporane. Cu per­
fectă îndreptăţire a criticat aici to­
I N &. Â. C. D I N R A I O N U L H A Ţ E G
Grajduri bune şi ieftine
In ultimii ani, organizaţiile care va avea o capacitate de a- Aceştia s-au angajat să efec
de partid din raionul Haţeg 'au dăpostire de 100 capete vite, tueze cîte 50 zile de muncă vo­
acumulat o experienţă bogată în
munca de îndrumare a gospo­
dăriilor colective şi a întovără­
şirilor, pentru construirea de
grajduri şi saivane încăpătoare,
la un preţ de cost oît mai scă­
zut.
Folosindu-se resursele locale
existente în fiecare sat, s-au pu­
tut construi grajduri de mare
capacitate, cum sînt cele din
G.A.G. Toteşti, Silvaşu Supe­
rior, Silvaşu Inferior, Peşteniţa
etc. la un preţ de cost de numai
30.000—35.000 lei. Merită subli­
niat faptul că deşi s-'au realizat
economii mari la 'aceste cons­
trucţii, _eie_n-au grevat asupra
calităţii Grajdurile sînt traini­
ce, călduroase şi oferă condiţii
bune pentru adăpostirea anima­
lelor.
Locuitorii celor mai îndepăr­
tate sate din raion s-au convins
astfel practic că se pot realiza
construcţii ieftine. Acest lucru
ajută mult la mobilizarea tutu­
ror forţelor nu numai în unită­
ţile socialiste vechi, ci şi în cele
recent constituite.
Un exemplu semnificativ în
această privinţă ni-1 oferă gos­
podăria agricolă colectivă „Ul-
pia Traiană“ din Sarmizegetu-
sa, care a luat fiinţă doar acum
cîteva săptămîni. Existenţa în
gospodărie a unui şeptel format
din 41 vaci, 99 boi, 128 cai,
precum şi perspectivele de creş­
tere a acestuia, i-a făcut pe co­
lectivişti să se preocupe de con­
strucţia unor adăposturi încă­
pătoare şi ieftine.
Luînd în discuţie această pro­
blemă, biroul organizaţiei de
bază şi consiliul de conducere
au hotărît să se treacă de în­
dată la acţiuhe. După ce s-a
stabilit ca fiecare atelaj tras de
vaci să transporte 9 m.c. piatră,
iar cele trase de boi cîte 11
m.c., colectiviştii au început a-
ceastă muncă, şi în numai 4—5
zile au transportat din păşune
şi de pe terenurile gospodăriei,
peste 740 m.c. de piatră.
Pentru construirea grajdului, din Vulcan,; sînt însă posibili­
varăşul Gali Ernest pe acei scriitori
care fug de viaţă, de realitate, nu vin
în mijlocul oamenilor muncii, nu se
străduiesc să cunoască viaţa şi preo­
cupările lor. Astfel de scriitori devin
în mod inevitabil sterpi în activitatea
lor- creatoare: ei pot stîrni admira­
ţia ieftină a cîtorva snobi, dar po­
porul — acela căruia trebuie să i se
adreseze orice operă de artă verita­
bilă — îi respinge.
Considerăm că una din ceie mai
preţioase forme ale muncii ideologice
în rîndurile intelectualităţii este dez­
baterea publică a problemelor de
ideologie, de creaţie ştiinţifică şi artis­ mîn. Făcînd bilanţul realizărilor ob­
Aceasta este, de altfel, şi forma
cea mai indicată pentru demascarea
în faţa cercurilor largi de oameni de
cultură a atitudinii unor elemente duş­
muncitor. După cum ştiţi, aşa s-a
procedat nu de mult cu cei cîţiva
strigoi ai trecutului care, pîngărind
calitatea de om de cultură şi de ce­
tăţean al ţării noastre, au căutat să
calomnieze şi să ponegrească poporul
nostru şi munca sa creatoare.
Oamenii de cultură din ţara noastră
au ţintuit la slîlpul infamiei aceste e-
lemente, care declarau cu cinism că Ie
este ruşine că fac parte din poporul
romîn, denumindu-1 „popor de rîndaşi".
Popor de rîndaşi ? Poporul nostru
este un popor muncitor, harnic şi
înzestrat, un popor care ţine capul
sus, privind spre soare, lumină, via­
ţă fericită! (Aplauze furtunoase).
Comitetul regional de partid, ţi-
nînd seama de complexitatea şi di­
versitatea problemelor muncii ideo­
logice, şi pornind de la rezultatele
obţinute pînă acum, trebuie să elabo­
reze un ansamblu de măsuri concre­
te în vederea dezvoltării şi îmbună­
tăţirii activităţii ideologice a orga­
nelor şi organizaţiilor de partid, po­
trivit cu cerinţele specifice ale fie­
cărei categorii de oameni ai muncii
căreia î se adresează propaganda noa­
stră de partid.
Tovarăşi,
Realizările obţinute de oamenii triun-
cii, sub conducerea Partidului Munci­
toresc Romîn, ilustrează unitatea de
nezdruncinat a poporului în jurul par­
tidului şi guvernului şi confirmă jus­
teţea politicii partidului, pentru a că­
rei aplicare masele muncitoare luptă
cu abnegaţie, considerînd-o pe drept
cuvînt propria lor politică. (Aplauze).
Trebuie să subliniem, tovarăşi, că
aceste realizări nu ar fi fost cu pu­
tinţă fără puternicul sprijin econo-
este necesar şi var. Piatra de
var nu e o problemă pentru că
ea poate fi scoasă în cantitate
îndestulătoare din hotarul co­
munei — cariera Zeicani. Pen­
tru arderea acesteia sînt nece­
sare însă lemne. Pentru trans­
portul lor, colectiviştii din Sar-
mizegetusa au repartizat căru­
ţele cu cai, care au adus o can­
titate de lemne cu care se pot
arde 7.500 kg. var. In curînd,
se vor tăia şi 50 m.c. lemn de
brad pentru seîndură, coarne şi
grinzi.
Felul cum vor decurge lu­
crările de construcţie, ă fost a-
mănunţit dezbătut în şedinţa
lărgită pe care au ţinut-o bi­
roul organizaţiei de bază a gos­
podăriei colective, consiliul de
conducere, comitetul comunal de
partid şi sfatul popular. Pentru
realizarea construcţiei la un preţ
de cost cît mai mic, fiecare co­
lectivist vă' munci voluntar cîte
5 zile. Ţinînd seama de faptul
că gospodăria dispune de ccă.
530 braţe de muncă, înseamnă
că pentru construcţie sînt asi­
gurate deja peste 2.650 zile de
muncă voluntară.
Ga orice construcţie, grajdul
colectiviştilor din Sarmizegetusa
va solicita şi mînă de lucru ca­
lificată. In sat sînt 10 zidari.
Numărul membrilor ILC.F.S.
poate fi mărit
GomiteTul de conducere al
clubului sportiv Minerul din
Vulcan, cu sprijinul unor orga­
nizaţii U.T.M. şi comitete sin­
dicale din întreprinderile ora­
şului a reiişit să înscrie pînă
acum în U.G.F.S. peste 2.500
membri. In acelaşi timp, din
cotizaţii s-a încasat suma de
15.000 lei.
La colectivul sportiv Minerul
mic, tehnic şi ştiinţific primit din
partea Uniunii Sovietice, care ne-a
livrat utilaje şi echipamente indus­
triale de prim ordin, necesare pro­
gramului nostru de industrializare.
O mare însemnătate pentru crearea
bazei materiale-tehnice a socialis­
mului în ţara noastră o au relaţiile
de colaborare şi într-ajutorare tovă­
răşească, statornicite între toate ţările
lagărului socialist. (Aplauze).
Ne apropiem de un eveniment de
mare însemnătate în viaţa partidu­
lui nostru — cel de-al IlI-lea Gon-
gres al Partidului Muncitoresc Ro­
ţinute în anii dintre Congresul al
11-Iea şi Congresul al Ill-lea al par­
tidului, adoptînd planul de dezvol­
tare a economiei naţionale pe 6
ani şi schiţa de dezvoltare în pers­
pectivă a economiei ţării pînă în
1975, Congresul va mobiliza oamenii
muncii Ia lupta pentru realizarea de
noi victorii în opera de construire
a socialismului.
Astăzi, pînă şi adversarii socialis­
mului sînt nevoiţi să recunoască
strălucitele succese ale Uniunii So­
vietice, ale celorlalte ţări ale la­
gărului socialist, atracţia pe care
ideile socialismului o exercită a-
supra sutelor de milioane de oameni
de pretutindeni. Oamenii muncii de
pretutindeni se conving din ce în ce
mai mult de superioritatea socialis­
mului asupra capitalismului, de ine­
vitabilitatea victoriei depline a idei­
lor socialismului în întreaga lume.
Popoarele lumii dau o înaltă apre­
ciere luptei consecvente pe care
U.R.S.S. şi celelalte ţări socialiste o
duc pentru a asigura omenirii pacea.
Experienţa proprie a poporului nos­
tru confirmă încă o dată justeţea idei­
lor măreţe ale marxism-leninislnului,
justeţea drumului luminos al socia­
lismului, pe care merg oamenii mun­
cii călăuziţi de partid.
Ne exprirhăm convingerea că or­
ganizaţia de partid, toţi membrii de
partid din regiunea Gluj, împreună
cu tot partidul, în frunte cu Comi­
tetul Central, vor munci fără să-şi
precupeţească forţele în vederea în­
făptuirii sarcinilor măreţe ale construi­
rii socialismului. (Aplauze puternice).
Trăiască partidul nostru drag, con­
ducător încercat al poporului nostru !
(Aplauze furtunoase).
Trăiască poporul nostru muncitor
şi patria noastră scumpă, Republica
Populară Romînă ! (Aplauze furtunoa­
se).
Trăiască farul călăuzitor al partidu­
lui nostru — inarxism-leniiiismul !
(Aplauze puternice, ovaţii).
luntară fiecare. Sînt apoi nume­ Constantin Gojooaru, toarnă în
roşi oameni care se pricep la fiecare zi, în medie cîte 56 m.c.
cioplitul lemnului şi la lucrările beton în fundaţii. Se evidenţia­
de fierărie. Aceştia s-au angajat,
că îşi vor aduce contribuţia cu­
venită, iar uşile şi ferestrele vor
fi lucrate de membrii gospodă­
riei colective care se pricep la
tîmplărie.
Cariera de nisip situată în ă-
propierea Sarmizegetusei, asigu­
ră cantitatea de nisip necesară
construirii mai multor grajduri.
Dacă se mai pune la socoteală
şi contribuţia pe care o vor a-
ciuce la aceste lucrări brigăzile
utemiste de muncă patriotică,
se poate afirma că grajdul va a-
veă un preţ de cost mai mic
dec-ît al celor construite pînă a-
cum. Astfel, în baza măsurilor
stabilite, grajdul care va avea
100 m. lungime, 12 metri lăţi­
me şi o capacitate de adăposti-
re de 100 capete animale, va
costa 20.000—25.000 lei (inclu­
siv costul ţiglei pentru acope­
riş). .
Pe baza experienţei ce o vor
acumula la construcţia primului
grajd, colectiviştii din Sarmize­
getusa vor începe construcţia ce­
lui de-al doilea grajd.
SIDONIA RUSAN
PETRE FĂRGAŞIU
corespondenţi
tăţi de a se mări numărul de
membri pînă la 10.000-12.000, * * * Bazele filozofiei marxiste
dacă ar exista sprijin per­ (reeditare) 792 pag. — 24
manent din partea organizaţii­ lei (cartonat).
lor de masă. Prea puţin spri­ LITERATURĂ ŞTIINŢIFICĂ
jin s-a primit din partea orga­ AL. ROŞCA şi alţii: Psihologia
nizaţiilor de masă de la copilului — manual pentru in­
0 . G.M.M., şantierul 6 construc­stitutele pedagogice de învă­
ţii, organizaţiile comerciale, ţători. Sub redacţia proî, AI.
1. G.O. şi altele.
NfCU R.
corespondent
DRUMUL SOCIALISMULUI
!3
NCHETA
Lucrăm după metoda
acordului global
Spre sfîrşitul lunii ianuarie,
am luat la cunoştinţă din co­
loanele ziamlui „Drumul soda-
lismului“, despre noua metodă
de lucru a constructorilor de pe
şantierul oraşului muncitoresc
din Călan. Este vorba de me­
toda lucrului în acord global
pe echipe, metodă care face ca
muncitorii să fie cointeresaţi.în
obţinerea unei producţii spori­
te şi de bună calitate.
Această metodă a fost studia­
tă şi pe şantierul nostru. Pri­
ma încercare cu titlu experi­
mental am făcut-o în Urna fe­
bruarie, cu o echipă de zidari.
Rezultatele au fost bune. De
aceea, începind de la 1 mar­
tie, am introdus metoda acordu­
lui global la toate punctele de
lucrul blocul I.G.O., blocul
garsonieră nr. 2, drumul Şibot-
Cugir, Şcoala medie etc. Echi­
pele de zidari, dulgheri, fierari,
betonişti, 'săpători etc., se an­
trenează reciproc in lupta pen­
Economisind materialul
“ -lemnos
in prezent, pe şantierul nos­
tru se desfăşoară o intensă
activitate pentru economisirea
materialelor de construcţii. O a-
tenţie deosebită se acordă ma­
terialului lemnos. Astfel, bri­
gada noastră de dulgheri, şi-a
propus să realizeze în acest
an economii însemnate de ma­
terial lemnos prin recuperare
şi înlocuirea materialului \scump
cu alt material mai ieftin. In
luna februarie am etcecutat şar­
pantele a 4 blocuri cu cîte 18
apartamente şi şarpanta unui
bloc garsonieră cu 24 aparta­
mente. La aceste lucrări am e-
conomisit prin recuperări, 9
m.c. de lemn rotund făcînd o
economie de 390 lei. De ase­
menea, prin înlocuirea lemnu­
Un nou
Cu cîtva timp în urmă în o-
raşul Vulcan, constructorii de
la T.R.G.H. au început un nou
cvartal de locuinţe, pe strada
Romanilor, cu 120 apartamen­
te în blocuri.
Ritmul de muncă pe şantier
este susţinut. Echipele de dul­
gheri şi betonişti lucrează la
montarea cofrajelor şi turnarea
fundaţiilor noilor blocuri. Echi­
pa de betonişti condusă de tov.
ză de asemenea şi echipa de
dulgheri condusă de candidatul
de partid Nicolae Popescu, care
asigură front de lucru betoniş-
tilor.
La N. ROVENŢA
corespondent corespunzătoare, colectiviştii şi-au pro­
BB
înfrumuseţarea oraşului
Recent a avut loc o sesiune
a sfatului popular orăşenesc Si-
meria. Gu acest prilej, a fost
analizat planul de măsuri al co­
mitetului executiv privind înfru­
museţarea şi gospodărirea ora­
şului. Printre altele, în planul
de măsuri se prevede ca în a-
cest an să se planteze 770 ar­
bori şi arbuşti ornamentali, să
fie plantate flori, să se întreţină
mai curate străzile, faţadele clă­
dirilor etc.
A d u n a re g e n e ra lă U. T. M.
La Pui, a avut loc în ziua de
17 martie o adunare generală
a organizaţiei U.T.M. Gu acest
prilej, s-a prelucrat cu utemiştii, mânat un număr de 24 insigne
statutul model al gospodăriei a-
gricole colective. Adunarea ge­
nerală a discutat şi primit apoi
în rîndurile organizaţiei U.T.M.,
pe pionierii Adam Bodesou şi
Luoreţia Munteanu.
Cărţi apărute
LITERATURĂ POLITICĂ
Roşea şi eoni. A. Chircev 312
pag. — 8,25 !eî.
LITERATURĂ TEHNICĂ
TotfN O A S T R A : mai multe economii
in producţie
tru obţinerea unei producţii spo­
rite şi de bună calitate, conşti­
enţi fiind că paralel cu aceas­
ta, va creşte şi salariul lor. Ia­
tă un exemphi. Pe şantierul de
construcţii al Şcolii medii, o
formaţie de 16 săpători şi be­
tonişti au executat în timp de
20 de zile 670 m.c. săpături, şi
au turnat 350 m.c. beton. înain­
te de a fi introdusă metoda a-
corăului global, acelaşi volum
de lucrări era executat în 25
de zile: Tot pe perioada amin­
tită, salariul mediu al muncito­
rilor din această formaţie de
săpători şi betonişti a crescut
de la 650 la 750 lei.
Rezultatele, după cum se ve­
de, sînt frumoase. Vom continua
să luptăm şi în viitor pentru
consolidarea acestor succese,
pentru a rea,liza construcţii, ief­
tine, trainice şi într-un timp cit
mai scurt.
IOSIF BUGAGHELER
maistru
Şantierul de construcţii—Gugir .
lui ecarisat cu lemn rotund,
pentru căpriori, am economisit
în aceeaşi lună, 26,400 m.c.
lemn, ceea ce reprezintă o eco­
nomie 'de 5.174 lei.
Economisirea materialului
lemnos va sta şi în viitor în
centrul preocupării muncitori­
lor din brigada noastră de
dulgheri.
IOAN ZEIER
şef de brigadă
Şantierul oraşului munciforesc-Călan
PENTRU DEZVOLTAREA SECTORULUI ZOOTEHNIC
I I GOSPODĂRIILE M O L E COLECTIVE
Noi răspunsuri la chemarea colectiviştilor din Clinic
Pe zi ce trece, tot mai mulţi colec­
tivişti din regiunea noastră se alătură
chemării la întrecere lansată de colec­
tiviştii din Gîlnic.
Publicăm mai jos cîteva spicuiri din
răspunsurije colectiviştilor primite la
redacţie.
GKA.C. „Steagul ro şa “
M iercurea
In răspunsul lor la chemarea colec­
tiviştilor din Gîlnic, membrii gospodă­
riei agricole colective din Miercurea
se angajează, să crească, la fiecare su­
tă de hectare teren agricol, 36 bovi­
ne, din care 18 vaci de lapte, şi 45
porcine, din care 8 scroafe fătătoare.
Pentru a obţine o producţie de 2.600
litri lapte pe cap de vacă furajată şi
45 litri lapte de la fiecare oaie, colec­
tiviştii din Miercurea vor înlocui ani­
malele slab productive cu animale de
rasă, vor introduce hrănirea pe bază
de raţii şi vor asigura cîte 10 tone nu­
treţ însilozat • pentru fiecare vacă.
In scopul asigurării unei adăpostiri
In cuvîntul lor, deputaţii şi
invitaţii la' sesiune s-au anga­
jat să mobilizeze cetăţenii la
muncă voluntară. Astfel, în a-
nul acesta se vor face 60.000
ore de muncă voluntară, ceea
ce va duce la realizarea unor
economii de aproximativ 153.000
lei. . .
MARIA BUCERZAN
corespondentă
Gu aceeaşi ocazie, tov. Ion
Bolescu, instructor al Comitetu­
lui raional U.T.M. Haţeg, a în­
de ..Brigadier al muncii patrio­
tice“, ţinerilor care au efectuat
peste 100 ore de muncă volun­
tară.
F. PETRE
corespondent certului orchestrei simfonice
N. S. KUZNEŢOV : Scule şi dis­
pozitive pentru trasatori 100
pag. 2,70 Iei.
ION VLĂDESCU : Tehnologia
metalelor —- noţiuni de bază
336 pag. — 10,20 lei.
* * * îmbunătăţirea calităţii şi
economicităţii maşinilor. Traci,
din limba rusă după lucrarea
apărută sub redacţia iui E.
V. Palmov, V. I. Sokoiovski
520 pag. — 33,90 lei (carto­
nat).
In sectoarele forestiere din re­ motorului cu încă 2:000 ore. In
giunea noastră, colectivele de felul acesta, economiile vor spo­
muncitori sînt tot mai mult pre­
ocupate pentru realizarea de
producţii mari de material lem­
nos cu cheltuieli cît mai mici.
In întrecerea socialistă din. sec­
toarele forestiere, realizarea de
cît mai .mari economii la preţul
de cost este unul din obiectivele
principate.
Prelungirea duratei
de funcţionare
La atelierul de reparaţii din
Baru Mare al întreprinderii fo­
restiere din Haţeg, lucrează şi
comunistul Alexandru Ungur.
El lucrează aici de mai mulţi
ani ca mecanic la motorul care
pune în mişcare întregul com­
plex de maşini al atelierului.
îngrijind bine motorul, el a
reuşit să elimine două reparaţii
generale. Astfel, durata de func­
ţionare a motorului între două
reparaţii generale a fost lungită
cu 19.800 ore. In felul acesta’,
comunistul Alexandru Ungur a
adus economii întreprinderii de
peste 25.000 lei.
De curînd, toV. Alexandru
Ungur s-a angajat să prelun­
gească durata de funcţionare a
Angajamenfeie ufemişfilor din Vorfa
Utemiştii din satul Vorţa, ra­
ionul Ilia, în scopul creşterii
contribuţiei lor la înfăptuirea
sarcinilor economice pe anul
1960, s^au angajat să planteze
300 de pomi, să cureţe 25 ha.
păşune, să participe la lucrări­
le de împăduriri, la combaterea
dăunătorilor şi să recolteze 14
kg. sămînţă de salcîm.
Utemiştii din satul Vorţa s-au
SES» ¦
pus ca în acest an să construiască un
saivan pentru 600 oi, un grajd pentru
80 capete bovine, o maternitate de
scroafe şi o îngrăşătorie de porci.
Gr.A.C. „M ureşana“ Foit
întruniţi într-o adunare generală,
membrii gospodăriei agricole colective
„Mureşana“ din Foit au analizat po­
sibilităţile de care dispun şi au- răs­ suprafaţă de 9 ha. de pe care vor ob­
puns chemării Ia întrecere pentru dez­
voltarea sectorului zootehnic. In răs­
punsul dat, ei se angajează să reali­
zeze la suta de hectare teren agricol
40 capete bovine din care 24 vaci
de lapte, t l l ovine din care 60 cu
lînă semifină, 88 porcine din care 10
scroafe fătătoare.
Bill PBOBRAMUL
20 MARTIE 1960
PROGRAMUL I: 7,15 Muzică
interpretată de fanfară; 7,30
Răsună cîntecul şi jocul pe' în­
tinsul patriei; 8,20 Concert de
dimineaţă; 9,00 Teatru la mi­
crofon pentru copii: „Prinsoa-
rea“ ; 10,00 Muzică populară ro-
mînească ; 10,50 Uverturi şi se-
lecţiuni din operete; 11,30 Con­
structori şi construcţii; 11,40
Din muzica popoarelor ; 12,30
„Zi veselă de odihnă“ — pro­
gram de muzică uşoară; 13,10
De toate pentru toţi ; 14,00 Mu­
zică uşoară; 14,30 Concert de
muzică populară romînească;
15,10 „Pentru pace şi prietenie
Intre popoare“ ; 15,30 La şeză­
toare ; 17,50 Muzică uşoară:
18Ţ)0 Drumeţii veseli; 18,40 Me­
lodii populare romîneşti; 19,05
„Să ne plimbăm prin Bucu­
reşti“ _ program de muzică u-
şoară; 19,30 Teatru la micro­
fo n : „Mamoureţ“ ; 21,30 Muzi­
că de dans? 22 sn Cîntece şi
jocuri populare romîneşti ; 23,00
Muzică de dans.
PROGRAMUL II: 7,15 Muzică
de estradă; 8,30 Clubul voio­
şiei ; 8,50 Simfonia nr. 29 în
La major de Mozart; 10,00 Mu­
zică uşoară de compozitori din
ţări prietene; 10,40 Jocuri
populare romîneşti; 10,50 Tran­
smisie din sala Ateneului a con­
a Filarmonicii de stat „Geor-
ge Enescu“ ; 13,15 Cîntă Ioa­
na Radu; 13,35 Muzică u-
şoară de compozitori sovie­
tici; 14,15 Cîntece ciobă­
neşti ; 14,30 Cine ştie, cîştigă ! ;
15,15 Muzică uşoară ; 16,0Q Vor­
beşte Moscova ! ; 16,30 Muzică u-
şoară; 17,30 Formaţii artisti­
ce 'de amatori în studiourile
noastre ; 18,00 Formaţii romi-
neşti de muzică uşoară; 19,00
Cîntă orchestra de muzică popu­ noros. Temperatura' în scădere.-
i^ag. 3
ri şi mai mult.
Din piese recondiţionate
Anul acesta, în cadrul între­
prinderii de autoreparaţii şi
transporturi forestiere (I.A.R.T.)
Sebeş, s-a pus un accent mai
mare pe reducerea costului re­
paraţiilor la parcul auto. In a-
cest scop, muncitorii din secţia
de reparaţii, îndrumaţi de orga­
nizaţia de partid, au hotărît să
treacă la o mai bună organi­
zare a reparaţiilor şi să reducă
consumul de piese de schimb.
¦Pentru reducerea' consumului de
piese de schimb, s-a propus or­
ganizarea unei echipe speciale,
care să se ocupe de recondiţio-
narea pieselor uzate (radiatoare,
pompe de benzină, carburatoare,
cutii de viteză, diferenţiale şi
altele).
Prin recondiţionarea diferite­
lor piese În cadrul atelierului,
s-au realizat pînă în prezent e-
conomii de 42.000 lei. Muncito­
rii echipei care se ocupă cu re­
condiţionarea pieselor, s-au an­
gajat ca pînă la sfîrşitul anu­
lui, să realizeze economii de
peste 180.000 lei.
N1COLAE MAZ1LU
inginer
hîai angajat să colecteze 1.000
kg. fier vechi, şi prin contribu­
ţie voluntară la lucrările fi­
nanţate să realizeze 5.000 lei
economii, iar la cele nefinanţa­
te, 10.000 lei economii. Pînă în
prezent, tinerii din Vorţa au
colectat 400 kg. fier vechi.
GHEORGHE JURGA
corespondent
Pentru a spori veniturile băneşti, co­
lectiviştii vor vinde statului pe bază de
contract 10.000 kg. carne la suta de
hectare teren, precum şi întreaga canti­
tate de lapte de vacă şi de oaie pe
care o vor obţine.
In scopul depăşirii producţiei do
lapte stabilită în chemare, colectiviştii
din Foit vor cultiva cu porumb-siloz o
ţine 80.000 kg. nutreţ la hectar, în-
silozînd astfel cîte 12 tone nutreţ pe
cap de vacă furajată.
Prin folosirea fondurilor proprii, a
resurselor locale şi prin muncă volun­
tară, membrii gospodăriei colective din
Foit vor reduce preţul de cost al con­
strucţiilor cu cel puţin 40 la sută.
lară a Radioteleviziunii; 19,30
Muzică de dans ; 21,15 Pagini a-
le se : Astă seară citeşte... artis­
tul poporului din Uniunea So­
vietică Ruben Simonov ; 21,30
Din cele mai cunoscute melo­
dii populare romîneşti; 2 2,00
Muzică de dans.
BULETINE DE ŞTIRI: 7,00,
13.00, 19,00, 22,00, 23,52 (pro­
gramul I), 7,50, 14,00, 20,00,
23.00, (programul II).
20 MARTIE 1960
DEVA: Ceasul s-a oprit la
miezul nopţii; ALBA IULIA :
Pe ţărmuri îndepărtate; D-ale
carnavalului; BRAD: Ani în­
flăcăraţi ; HAŢEG: Tamango ;
HUNEDOARA: Primăvara ; I-
LIA ; Vîrsta dragostei; ORĂŞ-
TIE : Abuz de încredere ; Balada
voinicului: PETROŞANI: Mu-
m u ; 105 % alibi; SEBEŞ; A-
valanşa ; SIMER1A : Teodora ;
LONEA: Pentru 100.000 de
m ărci; TEIUŞ : Fete de aceeaşi
vîrstă ; ZLATNA : Oleko Dun-
dici; APOLDU DE SUS: Pa­
ginile trecutului; CALAN : Ma­
mă vitregă.
s m m mmmaLmtb
PENTRU 24 ORE
Vremea în curs de răcire u-
şoară cu cerul schimbător, mai
mult noeos. Vor mai cădea ploi
slabe. Temperatura în scădere,
ziua va fi cuprinsă între 2 şi 8
grade, ţar noaptea între 0 şi 5
grade. Vînt potrivit din sectorul
nord şi nord-est. Ceaţă şi pîclă.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vremea relativ rece cu cerul