Page 66 - 1960-03
P. 66
DRUMUL SOCIALISMULUI Nf. 1628
juiiimaJß sJttrci • xtttlm ele şlinl • AiliimBls ş tiri P op oru l fa»at3@ea a ş te a p tă
©as s p e r a n ţă şi sim p atie v izita
Beii 3 . H ru şciov
PARIS 18. Corespondentul A- se spune printre altele 7 „Dacă
opinia publică franceză, aşteap
gerpres anunţă: In timp ce în tă cu speranţă şi simpatie vizi
ta lui N. S. Hruşciov în ţara
cercurile largi' ale opiniei pu noastră, dacă viitoarele conver
saţii pot avea o mare importan
blice franceze apropiata sosire ţă, aceasta se datoreşte nu nu-
.mai faptului că viitorul nos
în Franţa a preşedintelui Con tru oaspete este purtătorul de
cuvînt al unui popor care, ca
siliului de Miniştri al U.R.S.S., şi noi, a avut de suferit de pe
urma invaziei naziste şi care
N. S. Hruşciov, constituie prin doreşte să se facă totul pen
tru a se împiedica un nou răz
Principala problemă a actualităţii Ansamblul gruzin de cipalul subiect de discuţii şi în boi, ci şi faptului că N. S. Hruş
timp ce presa franceză comen ciov a luat poziţie foarte favora
bilă în problema principală a
Jjn articol din ziarul „59 dansuri a sosit ia tează pe larg tratativele franco- timpurilor noastre. problema
sovietice care vor avea loc cu dezarmării, problema de rezol
ii varea căreia depinde şi soluţio
New York acest prilej, la Paris şi în alte narea altor chestiuni actuale,
oraşe ale Franţei continuă să cum ar fi cea germană...“.
MOSCOVA 18 (Agerpres).— — ou aceste cuvinte ale mamei trebuie să ocupe un loc central Totodată oamenii de bună NEW.; YORK 18 (Ager,preş). se desfăşoare manifestaţii con Săptămânalul „Expres“ 1 su-
IASS anunţă : Sub titlul „Prin ostaşului Poplavski este de a- în lucrările Comitetului celor oredinţă înţeleg că pe calea spre blinjază la' rîndul său impor
cipala problemă a actualităţii“, cord orice om sovietic. zece care a fost împuternicit să dezarmarea generală şi totală — La 17 martie ansamblul e- sacrate apropiatei vizite. tanţa deosebită a conversaţii
ziarul „Pravda“ publică urmă examineze amănunţit propuneri mai există încă destule dificul lor dintre şeful guvernului so
torul articol de fond: Ne mândrim pe bună dreptate le sovietice pentru dezarmare. tăţi, şi obstacole. In Occident e- merit de stat de dansuri din Posturile de televiziune fran vietic şi preşedintele Republicii
că tocmai statul nostru a fost Membrilor comitetului le revine xistă forţe influente devotate Franceze.
La Geneva au început lucră primul care a cerut dezarmarea sarcina de mare importanţă şi devizei antipopulare agresive — R. S.S. Gruzină, format din 70 ceze au transmis astfel joi sea
rile Comitetului celor 10 state generală şi totală. Remarcabilul răspunderea : să elaboreze cît să ne înarmăm 1 Adversarii de de persoane, a sosit la New ra filmul soivetic „Deputatul de Creşterea alarmantă a
pentru dezarmare. Reprezentan program de dezarmare generală mai grabnic căi practice spre zarmării care sînt sprijiniţi de York. Turneul ansamblului. în Baltica“. De cîteva zile se află
ţii a 5 state socialiste — Uniu şi totală a tuturor statelor ex realizarea dezarmării generale fabricanţii de armament desfă Statele Unite a fost organizat în Franţa un grup de cineaşti crim inalităţii în S .U .A .
nea Sovietică, Polonia, Cehoslo pus de N. S. Hruşciov, şeful şi totale. Astfel şi numai astfel şoară de multă vreme o campa
vacia, Romînia şi Bulgaria, şi guvernului sovietic, de la tribu înţelege sarcina acestui comitet nie propagandistică pentru a potrivit acordului americano- sovietici, in frunte' cu regizorul
a 5 state capitaliste — S.U.A., na Adunării Generale a O.N.U. opinia publică iubitoare de pace. discredita' ideea dezarmării ge sovietic cu privire la schim Serghei Iutkevici, care filmează
.Marea Britanie, Franţa, Cana în septembrie 1959 s-a bucurat nerale şi a justifica continuarea bul cultural. Artiştii gruzini vor în momentul de faţă aspecte
da şi Italia fu început tratative de aprobarea caldă a tuturor po Există toate premisele pentru cursei înarmărilor. Nu întâm rămîne pe continentul ameri caracteristice din cartierele
asupra problemei urgente care poarelor, a născut pretutindeni îndeplinirea rapidă şi construc plător guvernanţii N.A.T.O. au can aproape două luni de zile, populare ale Parisului pentru
frământă întreaga omenire. mari speranţe în posibilitatea tivă a acestei sarcini nobile! marcat începutul tratativelor de perioadă în care vor da repre filmul ce va fi consaorat vizi
excluderii războiului din viaţă Tratativele de la Geneva cu pri
In momentul de faţă în poli societăţii. vire ia dezarmare s-au deschis la Geneva prin proclamarea zentaţii în 21 de oraşe din tei lui N. S. Hruşciov în Franţa.
tica internaţională nu există într-o atmosferă favorabilă. Da planului provocator de creare a L’a 18 martie, ziarul „Libera
problema mai importantă şi ur Esenţa acestui program este torită eforturilor depuse de U- unor forţe mobile cu destinaţie S. U.'A. şi Canada.
gentă. simplă şi pe înţelesul fiecărui niunea Sovietică şi alte state iu specială, înzestrate cu arme
om : în decurs de patru ani toate bitoare de pace s-a obţinut o a- Primul 'spectacol al ansamblu tion“ a publicat sub semnătura
In zilele noastre cînd au iost statele trebuie să înfăptuiască numită slăbire a încordării in nucleare. Opinia publică iubi
create arme cu o forţă distructi dezarmarea'’ şi să nu mai dis ternaţionale. Gheaţa războiului toare de pace nu poate treceai lui va avea loc la 20 martie la redactorului şef, Jean Maurice
vă îngrozitoare — bombele ato pună de mijloace de ducere a rece a început să se sfarme şi vederea numeroasele ştiri ale Hermann, un articol în care
mice şi cu hidrogen, rachetele războiului. să se topească. S e . stabilesc re presei occidentale cu privire „Metropolitan Opera“.
intercontinentale — probleţna laţii de prietenie Între state cu la intenţia unor oameni politici
dezarmării a devenit principala Poate există oare un mijloc orînduiri sociale diferite. Se ex occidentali de a abate atenţia Declaraţia M inisterului de WASHINGTON 18 (Agerpres). In
şi cea mai arzătoare problemă mai bun de a instaura pe pă- tind contacte utile între condu tr-un raport al Biroului federal de in
ă contemporaneităţii, se subli mînt o pace cu adevărat trainică cătorii diferitelor ţări. In viaţa Gomitetuluj celor zece de la
niază în salutul adresat de N. deoît distrugerea tuturor mijloa internaţională ideea coexistenţei principala sa sarcină — elabo Externe al R.D. Germane vestigaţii, publicat la 16 martie, se a-
S. Hruşciov, preşedintele Consi celor de ducere a războiului ? paşnice se afirmă tot mai mult. rarea fără întârziere a unor mă rată că în S.U.A. numărul crimelor
liului de Miniştri al U.R.S.S, Planul sovietic de dezarmare a- suri concrete pentru dezarmarea a crescut in ultimul an devenind a-
Comitetului celor zece. rată calea justă spre o pace feră In zilele noastre dezarmarea generală şi totală — şi de a duce
arme şi războaie. Iată de ce, generală şi totală nu este o u- nesfîrşite discuţii sterile ou pri BERLIN 18 (Agerpres). La Ministerul Afacerilor Externe larmant. Graficul arestărilor de tineri
Uniunea Sovietică care pro aşa cum recunoaşte ziarul „New topie ci o problemă reală, ur vire la controlul asupra înar
movează cu consecvenţă politi York Times“, acest plan cores gentă. astfel judecă toţi oame mărilor. Potrivit celor relatate Berlin a fost dată publicităţii al R. D. Germane avertizează continuă să urce. Raportul precizea
ca leninistă de pace a fost si punde din punct de vedere po nii cu mintea sănătoasă. Uniu
este stegarul luptei pentru de litic intereselor milioanelor de nea Sovietică a dovedit prin ac de un corespondent al ziarului declaraţia Ministerului Afaceri împotriva acestei alianţe care ză că, luat în total, numărul crimelor
zarmare. Eforturile depuse de U- oameni. Iată de ce chemarea „New York' Times“ aceşti oa
niunea Sovietică pentru a salva „să dezarmăm total!“ lansată ţiuni concrete că în mod practic lor Externe al Republicii Demo contravine intereselor păcii şi în general a crescut cu unu la sută
omenirea de ororile războiului meni politici sînt pentru o abor crate Germane în legătură cu arată că problema Berlinului oc faţă de 1958. Dintre acestea însă, nu
de şeful guvernului U.R.S.S. a pacea poate fi instaurată fără întâlnirea dintre Adenauer şi mărul atacurilor banditeşti a crescut cu
ş> de povară' grea a înarmărilor dare lentă a problemei dezarmă Ben Gurion care a avut Ioc la cidental şi evoluţia evenimente 7 Ia sută, cel al asasinărilor cu 5 la
fost îmbrăţişată de toţi oamenii armate şi Fără arme. U.R.S.S. a rii. Ziarele americane reacţionare New York. După cum se arată lor în Germania occidentală, sută şi al răpirilor cu 4 la- sută.
nu sînt câtuşi de puţin un semn în declaraţie, atît Adenauer cît precum şi încordarea provocată
de bună credinţă şi a devenit fost primul stat care a făcut un prezic că tratativele de la Ge şi Ben Gurion au plecat în Agenţia UPI, care a transmis aces
al slăbiciunii. Statul nostru ca neva vor dura1 foarte mult. E- S.U.A. pentru a acţiona împo de Izrael în Orientul Apropiat te cifre precizează că asasinatele au
o lozincă a tuturor popoarelor. pas important spre îndeplinirea triva destinderii încordării in reclamă adoptarea grabnică a crescut cu 21 la sută în oraşele cu o
re uimeşte întreaga lume prin xistă dorinţa de a reînvia în Co ternaţionale. Acest lucru este unei hotărîri în interesul întă populaţie între 500.000 şi 700.000 de
Iniţiativa' nobilă a U.R.S.S. ă hotărârii O.N.U. cu privire la mitetul celor zece tactica de tă ririi păcii. locuitori.
grandioasele sale realizări eco răgănare care a dus ia impas
fost aprobată de majoritatea' co- dezarmarea generală şi totală : dovedit de declaraţiile tăcute de -m-
nomice şi tchnico-şîiinţifice, n-a tratativele anterioare.,în probleT ei.
vîrşitoăre a omenirii. Ea a fost Sovietul Suprem al U.R.S.S. a ma dezarmării şi care ă fost Val de greve ale muncitorilor
fost niciodată atît de puternic şi Garacterizînd politica dusă jde
sprijinită în unanimitate de sta hotărît să reducă în mod uni condamnată hotărît de opinia
trainic. Războiul este însă străin publică internaţională. conducătorii Germaniei occiden şi ţăranilor ifalieni
tele lagărului socialist. Pentru lateral forţele armate sovietice tale şl Izraelului, Ministerul A-
însăşi năturei marelui Stat so Nu dezbateri sterile cu privire
dezarmarea generală şi totală cu 1.200.000 oameni, adică cu îacerilor Externe al R. D. Ger ROMA 18 (Agerpres). — Şti sporturi au declarai o grevă în
cialist, societăţii noastre sovie la control fără dezarmare, ci mane subliniază că Adenauer rile sosite din diverse localităţi semn de protest faţă de nivelul
s-au pronunţat guvernele Indiei, o treime. Este un bun exemplu intenţionează să folosească Ber ale Italiei informează că în în scăzut al salariilor. La 17 mar
tice în care nu există clase său acţiuni hotărâte şi rapide pentru linul occidental ca centru pen treaga ţară au loc greve ale tie ţăranii din provincia Abruzzi,
Indoneziei, Birmaoiei, Afganis pentru celelalte state. realizarea dezarmării generale şi
grupări interesate într-o agresiu totale sub un riguros control in tru acţiuni împotriva păcii în muncitorilor şi ţăranilor care sudul Italiei centrale, au orga
tanului şi altor ţări. precum şi Guvernul sovietic a împuterni ternaţional — iată ce aşteaptă nizat o demonstraţie în oraşul
ne său în cursa înarmărilor. La toţi oamenii de bună credinţă Europa, iar Ben Gurion cere să cer mărirea salariilor şi îmbu Avezzano, unde au luat cu asalt
numeroşi oameni de stat şi po cit delegaţia U.R.S.S. la trata de la Comitetul celor zece. oficiul local de reformă agrară
baza luptei nobile a U.R.S.S. fie sprijinită politica Izraelului nătăţirea condiţiilor de viaţă. In
litici din Occident. tivele de la Geneva să depună Popoarele iubitoare de pace şi au protestat împotriva refu
pentru dezarmare se află ade aşteaptă cu nerăbdare ziua în în Orientul Apropiat, îndreptată provinciile Gataniă şi Sir-acusa, zului concernelor ce deţin mo
Ideea1 măreaţă a dezarmării toate eforturile pentru realizarea nopolul zahărului de a coniinua
vărata dragoste de pace şi uma care dezarmarea generală şi to împotriva popoarelor Arabe. de exemplu, muncitorii din tran-
totale a tuturor statelor s-a bu cit mai grabnică a unui acord tală va fi tradusă în viaţă şi o-
nismul real. meni-rea va scăpa pentru tot ¦m-
Intr-adevăr, noi nu ăvem ne curat de aprobarea unanimă la cu privire la înfăptuirea dezar deauna de războaie. Membrii
O nouă provocare împotriva păcii cumpărarea sfeclei de zahăr, ur
voie de război, noi vrem pace cea-de-a 14-a sesiune a Adună mării generale şi totale sub con Comitetului celor zece pot şi tre mărind prin aceasta prevenirea
buie să facă tot ce le stă în pu
şi prietenie între popoare! A- rii Generale a O.N.U. Sesiunea trol internaţional. Cu acelaşi tinţă pentru a apropia această PEKIN 18 (Agerpres). — Faptul că condamnată şi dezaprobată de oame unei eventuale scăderi a preţu
zi mult aşteptată. la 26 februarie trupele S.U.A. au lan nii iubitori de pace din întreaga lume. Po rilor la zahăr.
cest lucru îl spun toţi oamenii a adoptat o rezoluţie specială scop nobil au sosit la Geneva sat în Coreea de sud un proiectil te porul chinez, scrie el, sprijină întrutotul
leghidat „Matador" constituie o nouă cererea delegatului părţii coreeano-chi- In provincia Matera — una
sovietici. Părinţii celor patru ti care cere guvernelor să depună şi reprezentanţii Poloniei, Ceho provocare împotriva păcii în Coreea şi neze din comisia militară de armis din- cele mai sărace provincii
în Extremul Orient, scrie un comen tiţiu în Coreea, general-maior Giu din sudul Italiei,' a avut loc o
neri curajoşi care au învins sti toate eforturile pentru adopta slovaciei, Bulgariei şi Romîniei. tator al ziarului „Jenniinjibao“. In ul Cean-ciun, cu privire la retragerea i- grevă generală. Timp de o zi
timul timp, arată comentatorul, în mediată din Coreea de sud a tuturor în întreaga' provincie şi-au în
hia oceanului scriu cu emoţie şi rea unei hotărîri constructive în După cum se subliniază în de câlcind acordul de armistiţiu, Statele armelor atomice şi rachetă, încetarea cetat activitatea fabricile şi u--
Unite livrează în mod ilegal tot mai lansării de proiectile teleghidate şi binele, au fost închise institu
afecţiune despre acest lucru în scopul înfăptuirii acestei idei. claraţia statelor participante la multe arme nucleare Coreei de sud. pedepsirea aspră a persoanelor răspun ţiile administrative, şcolile şi în
zătoare pentru aducerea şi experimen treprinderile comerciale, ţăranii
scrisorile lor publicate astăzi de Problema dezarmării generale şi Tratatul de la Varşovia', propu Această activitate a S.U.A., sublinia tarea acestor tipuri de arme moderne. nu au ieşit la muncă pe ogoare.
ză comentatorul, nu poate să nu fie
ziarul „Pravda“. Ei sînt bucu totale, — se subliniază în rezo nerea cu privire la • dezarmare Gontinuă greva salariaţilor de
la întreprinderile electroenerge-
roşi că fiii lor au fost primiţi luţia Adunării Generale — este prezentată de guvernul sovietic
tice aparţinând municipalităţilor.
prieteneşte de americani. Este problema cea mai importantă în O.N.U. exprimă poziţia co
Declarafia Frontului ţărănesc In unele oraşe inclusiv la' Tori-
foarte bine cînd soldaţii nu se care stă acum în faţa lumii. mună a tuturor ţărilor socia no, Cremona. şi Verona, oame
omoară, ci se salvează reciproc 1 Aceasta este problema care liste. din Indonezia nii muncii care cer majorarea''
salariilor au şî obţinut satisfa
P opoarele lumii d órese ca tratativele de la DJAKARTA 18 (Agerpres).— lui celor ce-1 muncesc, în pri cerea revendicărilor lor.
După cum anunţă agenţia An- mul rînd să fie desfiinţate pri
G eneva să fie încununate de su cces tara, Frontul ţărănesc clin Indo vilegiile străinilor asupra pă Lypta muncitorilor de la şan
nezia a dat publicităţii o decla mântului şi concesiunile funcia tierele navale de la Tarănto ca
LONDRA 18 (Agerpres). Comitetul accelerată desfăşurată de Bonn, Confe nul din factorii care vor face ca Con ziarul „Djugantar“ scrie: Actuala Con raţie în care cere guvernului să re, inclusiv drepturile de a avea re au ocupat timp de cîteva zile
iecutiv al Asociaţiei pentru prietenia rinţa pentru dezarmare va avea pentru ferinţa de la Geneva să-şi atingă ferinţă pentru dezarmare de la Gene aplice cu fermitate reforma a- domenii. In acelaşi timp trebuie întreprinderea în semn de pro
iglo-sovietică a adoptat un apel adre- noi germanii o importanţă deosebit de scopul. va a stîrnit un uriaş interes interna grară în. ţară. In declaraţie se test împotriva intenţiei admini
it sindicatelor, organizaţiilor coopera mare, a declarat Friedrich Mayer, pre ţional. Atenţia tuturor popoarelor iubi subliniază că numai prin apli desfiinţat monopolul asupra pă straţiei de a concedia un mare
ste, membrilor parlamentului, luptă- şedintele organizaţiei regionale din ~k toare de pace este reţinută de această carea reformei agrare poate fi ri mântului pe care îl deţin moşie număr de muncitori, s-a termi
rilor pentru pace şi organizaţiilor re- Dresda a Uniunii creştin-democrate. conferinţă, care se desfăşoară în con dicat nivelul de trai al ţăranilor rii indonezieni. nat cu victoria muncitorilor.
jioase, cerîndu-Ie să lupte pentru DJAKARTA 18 (Agerpres). Popoare diţiile îmbunătăţirii situaţiei interna din Indonezia, poate fi îmbună După ce proprietarii şantierelor
iccesul lucrărilor Comitetului celor 10 OTTAWA 18 (Agerpres). Analizând le întregii lumi, scrie ziarul „Harian ţionale. tăţită situaţia economică şi poa Declaraţia subliniază că în le navale au asigurat pe muncitori
ate pentru dezarmare care s-a în- primele lucrări ale Conferinţei de la Fadjar" în articolul său de fond, spe te fi pusă baza pentru dezvolta gătură cu aplicarea, programu că au redus numărul celor care
unit la Geneva. Geneva a Comitetului celor 10 ră că lucrările Comitetului celor 10 Chemarea la dezarmarea generală şi rea planificată a economiei na lui de reformă guvernul trebuie urmează a fi concediaţi şi că
pentru dezarmare, presa canadiană su vor fi încununate de succes. Răz totală lansată de N. S. Hruşciov la ţionale. sa ia măsuri imediate pentru le
? bliniază necesitatea imperioasă a lichi boiul nu aduce nici un folos popoare sesiunea Adunării Generale a O.N.U. galizarea proprietăţii .pământu toţi cei Concediaţi vor fi plasaţi
dării armei nucleare. Arma nucleară, lor. Ele doresc să trăiască în pace şi în luna septembrie, subliniază ziarul, Declaraţia arată că pentru a lui care a. aparţinut înainte stră
BERLIN 18 (Agerpres). Diferite pă- scrie ziarul „Globe And Mail“, repre prietenie. Lucrul principal pentru aces a dat naştere unor mari speranţe în inilor cît şi a plantaţiilor foste în cîmpul muncii, în dimineaţă
ri ale populaţiei din cele două sta- zintă cea mai mare primejdie nu nu te popoare este să aibă mîncare, îm întreaga lume.
mai pentru pace, ci şi pentru viaţa în brăcăminte, locuinţe şi posibilitatea de zilei de 17 martie greviştii au
germane urmăresc cu o vie aten- tregii omeniri. Atît timp cît această a-şi instrui copiii. Cit de fericite vor fi După ce arată că argumentele în
; lucrările Comitetului celor 10 state armă este stocată în vederea unui popoarele dacă comitetul va adopta favoarea dezarmării pe care Ie-a for se garanta împărţirea pămîntu- în stăpânirea străinilor. părăsit întreprinderea.
intru dezarmare care au loc la Ge- atac, lumea va trăi în pericol, indife o hotărîre privind lichidarea armelor mulat N. S. Hruşciov în cuvîntarea
rent de succesele care vor fi obţinute de exterminare în masă şi reducerea sa la O.N.U. sînt deosebit de convin ''v'
iva. în celelalte forme de dezarmare. In forţelor armate. Şi cît de mare va fi gătoare şi au produs o profundă im
primul stadiu trebuie să se înceapă indignarea lor dacă în lucrările comi presie asupra tuturor oamenilor iubi H Ü !® «
Willy Perk, membru al Prezidiului cel puţin dezarmarea în domeniul tetului îşi va face Ioc politica „de pe tori de pace, „Djugantar" conchide
nducerii centrale a Uniunii 6indica- bombelor cu hidrogen. poziţii de forţă“ prin care o parte Pentru tratativele care au început as in R.P. Polonă statul acordă o atenţie deosebită creşterii nivelului de trai al populaţiei,
lor libere germane, a declarat în- urmăreşte să-şi impună voinţa celei tăzi la Geneva există o nouă perspec inclusiv asigurarea cu locuinţe confortabile.
¦un interviu acordat agenţiei ADN Ziarul consideră acest program de lalte. tivă şi un nou ideal. Popoarele între
dezarmare drept primul pas în trata gii lumi doresc ca aceste tratative de IN FOTO: Noul cartier de locuinţe Muranow din Varşovia construit în anii puterii
membrii sindicatelor din R.D. Ger- tive. Cea mai mare dorinţă a întregii la Geneva să fie încununate de un populare.
ană aşteaptă că lucrările Comitetului lumi, scrie în încheiere ziarul, este li succes rapid.
lor 10 state vor duce la măsuri con Pericolul creşte mereu, pe măsură ce chidarea în primul rînd a armei nu
ete pe calea spre dezarmarea genera cleare, iar apoi a celorlalte tipuri de Ziua de astăzi este o zi de mari
noi ţări primesc arma atomică... subli armament. Sperăm că acest lucru se speranţe pentru întreaga lum e.' La
şi totală. niază ziarul „Citizen". Cu cît va creş va realiza, Geneva a început Conferinţa celor 1(1
state care se ocupă de cea mai ur
Paul Andersson, preşedintele orga- te numărul ţărilor care deţin arma a ¦A- gentă problemă pentru asigurarea pă
DELIII 18 (Agerpres). Presa india cii. Aceasta este dezarmarea, scrie iii
zaţiei' regionale din Halle a Parti- tomică şi sînt în stare s-o produ nă urmăreşte cu o mare atenţie lucră articolul său de fond ziarul „Svadhina-
rile Comitetului celor 10 state pentru ta". Mişcarea pentru dezarmare şi co
ilui democrat-ţărănesc, a arătat că că, cu atît devine mai greu să se dezarmare, care se desfăşoară la Ge existenţă paşnică, subliniază ziarul, s-a
neva. transformat în prezent într.-o uriaşă
poarele de pe glob, şi îndeosebi po preîntîmpine izbucnirea unui război Subliniind importanţa deosebită a de mişcare de masă în lumea întreagă.
dintr-o greşeală de calcul... Ziarul îşi zarmării pentru cauza păcii generale,
rul german, îşi pun mari speranţe
exprimă speranţa că acesta va fi u
Conferinţa de la Geneva. Oamenii
bitori de pace, a spus el, aşteaptă din
rtea Conferinţei primele măsuri pe
lea dezarmării totale.
In legătură cu înarmarea atomică
.Redaeţia Li afeiinistrajia. zlarg lui: ştr, 6 Martie nr. 9. Telefon: 188) 189; 75. Taxa plătită în niunerar conform aprobării Direcţiunii Generale, P. T.TJR, nrj- 263.320_dig 6 noiembrie 1949. ' - Tiparul: Infreprinderea Pblig&Îică „1 Mai« ~ pevp. *
