Page 67 - 1960-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I Zile

mulsuciulismului de primăvară

La G.Â.C. Bretea Strei

Zilele favorabile şi măsurile
luate din timp, au permis co­
lectiviştilor din Bretea Strei,

raionul Haţeg, să înceapă lu­

crările agricole din campania

de primăvară. Atelajele ieşite

la cîmp au arat. în numai cîte­

va zile, suprafaţa de 13,50 ha.

Anul X5I Nr. 1629 Duminică 20 m artie 1960 4 pagini 20 bani Dintre acestea, 4 ha. au fost
insămînţate cu trifoi, iar pe alte

4,50 ha. s-a semănat ovăzul.

Din suprafaţa destinată a fi în-

sămînţată cu cartofi, au fost

pregătite 2 hă. înainte de a fi

Va arate, acestea au fost îngrăşate
fafflaaafaasafi cu peste 40 tone gunoi de grajd.
A început totodată şi pregătirea

9 La şcoala muncii (pag. terenului pentru însămînţarea
2-a.) porumbului.

S p o r i n d r a n d & m e n f u l tragă veste 6 tone cărbune pe Printre cei înscrişi să visitese ° Dispariţie miraculoasă La G.A.C. Ruşi
(pag. 2-a) săptămînal
post. Uniunea Sovietică cu trenul Şi colectiviştii din satul Ruşi
® Magazin au folosit din plin zilele fru­
Desfăşurînă larg întrecerea prieteniei se numără ignat I- (pag. 3-a) moase ale lunii martie. Luorînd
în cîmp cu un număr de 7 ate­
socialistă, minerii din Aninoa- D e s f i n & f i c i: M o s c o v a lie, preşedintele gospodăriei • Siîrşit de săptămînă la laje, ei au terminat joi seara
Geneva (pag. 4-a) arăturile pe cele 10 ha. plani­
sa obţin si de si succese tot colective din comuna Daia, ra­ ficate a se însămînţa cu ovăz
şi trifoi. In cursul zilei de vi­
mai valoroase în producţie. Produsele fabricii de conser- ionul Sebeş, Constantin Mustă­ • Conferinţa "Comitetului ce­ neri, un delegat al gospodăriei
colective s-a deplasat la Agro-
Astfel, pînă ieri dimineaţă, au ve I.A.R.T. din Deva sînt a- cită, Francisc Mirt din Orăştie lor 10 state pentru dezarma­ sem Alba Iulia pentru a aduce

fost recepţionate peste sarci- predate şi solicitate nu numai şi alţii. re (pag. 4-a) La sectorul, II al minei Ţebea, planul primelor 12 zile din luna martie a
!ost depăşit cu 9 lă sută.
na lunară de plan la si, 2.350 ln ţară ci şi peste notare. De\
IN C LIŞEU : Maistrul de schimb Aron Benea, împreună cu şeful de
tone de cărbune. aicî Pornesc aproape silnic ( ?r>9S ¦ echipă Ioan Cor lui Tănase şi cu artificierul Gheorghe Ursu, analizînd re­

Cele mai frumoase realisări cant,'tăţi însemnate de conser-{

le-au obţinut minerii sectoru- ve in ^ard străinătate, zultatele unei zile de muncă. sămînţă 'de trifoi urmînd ca şî
aceasta' să fie însămînţată o-
S M eru rg iştii din H u n e d o a ralui I, care şi-au depăşit pla- Astfel. în cursul silei de ieri,ţ

nul cu 1.400 tone. de la fabrîca de conserve ( au cîştigat întrecerea cu cei dată cu ovăzul, în cultură as­

Ssuucccceessee îînnsseemmnnaattee aauu ooobuti- dLeAs-tRin-ra-fiaa Mfoossctoveax,puendinaot u vcau­. 211 lingouri intr-im schimb cunsă.

ş*n1i.5u-al,luaş’i dmepină-eşri..tii ^psle,acntourl.ulcuui IV. Ei .sg.eornveded.•e10potrocnei.nnes’tuoc, cp*furioecp*caroir.nue-,’,4- din Reşi|a Pe terenurile ce vor fi Însă-
sută. peste în cutii a cite 450 gr.
mînţate în primăvara aceasta,

O veste bună se răspîndeşte la întrecere socialistă colectivul Era noaptea de 17 spre 18 şor să lucrezi noaptea — zîrrî- colectiviştii "din Ruşi au trans­
foarte repede. Aşa se explică de siderurgişti din Reşiţa. Apro­ martie. însufleţirea a cuprins beau. Şi cînd acele ceasornice­
Realizările obţinute de cele şi făptui că încă de ieri dimi­ barea a fost unanimă. S-au luat întreg colectivul laminorului de portat peste 400 tone gunoi de
neaţă mulţi hunedoreni aflaseră angajamente, a răspuns Reşiţa, 1.000 mm. a Combinatului si­ lor arătau ora 7, cu toţii ştiau
două sectoare se ăatoresc spo­ TrcntiS p r i e t e n i e i rezultatul întrecerii pentru mai au început să se comunice rezul­ derurgic din Hunedoara, in grajd. . ___ :
mult metal, care a antrenat tatele întrecerii. Necaz la Hune­ frunte cu şeful schimbului, tî- că în acea noapte, prin caja
ririi considerabile a produc­ timp de un an două mari co­ doara, bucurie la Reşiţa: side- nărul inginer Olah Dezideriu, Livezile gospodăriei colective
lective de siderurgişti : cel din rurgiştii de pe meleagurile Cor- laminorului, au trecut 211 lin­
tivităţii muncii. La sectorul I, De cîteva sile, la Consiliul \ Hunedoara şi cel din Reşiţa. vinilor rămăseseră în urmă. gouri. s-au mărit zilele acestea cu încă
Vestea aceasta aşteptată de mul­
de pildă, randamentul planifi- regional A.R.L.U.S. au început{ tă vreme, a umiplut de bucurie Lupta e şi mai îndîrjită. Coc- '400 -pomi care au fost recent
inimile tuturor. Aceasta este o sarii, ftţrnaliştii secţiei a Il-a
cat a fost depăşit în luna a- înscrierile pentru excursia ce' mare'victorie, un rezultat al şi oţeiarii secţiei O.S.M. nr. 1 de plantaţi;
muncii unite a întregului colec­ Ia Hunedoara, fac minuni. Nu se
ceasta cu 153 leg. cărbune pe se va organiza in Uniunea So-' tiv. In zecile de mii de tone de pot pune pe roate însă fumaţi ştii cuptorarii, manevranţii, maca­ f "'25-
metal date peste plan patriei, secţiei a I-a şi oţeiarii secţiei ragiii, lăcătuşii, electricienii, au
post. Cele mai burpe rezultate vietică cu trenul prieteniei, în' O.S.M. nr. 2 de la Hunedoara,

le-au obţinut brigăzile condu- preajma zilei de 1 Mai. Pînă ţ muncit neobosiţi oră după oră.

se de Petru Roman, Adalbert in cursul zilei de ieri, s-au în- ' Au evitat mişcările inutile, tim­

Boyte, Nicolae Mujnai şi Ioan scris 12 familii de oameni ai} pii morţi, au făcut aşa fel in­

David, care au reuşit să ex- muncii din regiunea noastră.) cit agregatele să dea mult, tot

mai mult.

Din cele 480 de minute, mai

îşi vede fiecare contribuţia sa. ale căror rezultate trag înapoi. rămăseseră pînă la terminarea Utemistul Dumitru
Eforturi deosebite. Se iau noi mă­ schimbului cîteva doar. Oa­ Albu este tinichigiu
...Ora 14 şi 30 minute. In sala suri. Graficul întrecerii arată că menii, puţin obosiţi — nu e u- la fabrica chimică
clubului C.F.U. au fost invitate Hunedoara a luat-o înainte. din Orăştie. El dă
toate colectivele de conducere Economii lucru de bună cali­
ale secţiilor din combinat. Pe Avansul se menţine. Lupta e de combustibil tate şi îşi depăşeşte
chipurile multor oameni se citea tot mai îndîrjită pe măsură ce cu regularitate sar­
emoţia, intr-o linişte perfectă se apropie sfîrşitul anului. Ulti­ La depoul de locomotive C.F.R. cinile de plan.
tovarăşul Nicolae Catană, direc­ ma comunicare a graficului : la din Simeria nu-i clipă în care
tor generai al C. S. Hunedoara, Hunedoara^ peste plan, 40.000
a anunţat: ....întrecerea cu Re­
şiţa a fost cîştigată de bravii

noştri siderurgişti“. Ca un sin­ tone cocs, 30.000 tone fontă, să nu vezi mecanici şi fochişti

gur- om. adunarea a izbucnit în 51.000 tone oţel... roind în jurul locomotivelor, cu

aplauze. Se aplauda o victorie, In fine, ultimul bilanţ, acela cîrpe de şters, cu chei şi cioca­
se aplauda munca unui an în­ care a hotărît câştigătorul: hu- ne în mînă. A intrat în obiceiul
treg, se aplaudau zecile de mii nedorenii au redus preţul de cost lor ca înainte şi după cursă, să
de tone de metal produse peste cu 0,70 la sută mai mult decît controleze fiecare instalaţie,
fiecare şurub, să le cureţe şi să

plan, zecile de milioane lei eco­ reşiţenii, au sporit productivi­ îndrepte cele mai mici deran­ w EEEEEKBm

nomii etc. tatea muncii cu 0,2 la sută mai jamente.

Gîndul multora s-a întors cu mult decît partenerii lor de în­ Ei fac acest lucru conştienţi ¦m-

Utemistul Alexandru Bungiu este manevrant la laminorul de un an în urmă. Filmul întrecerii trecere, de asemenea, hunedore- că buna întreţinere a locomoti­ S-a aprins ţinem mai întîi o adunare popu­
650 mm. al C. S. Hunedoara, schimbul in care lucrează el, ob­ a început să ruleze. La Hune­ nii au cîştigat faţă de reşiţeni velor este factorul cel mai im­ lară, să vedem ce spun şî cei­
ţine însemnate depăşiri de plan. doara, cîţiva comunişti, în do­ un avans de 11,2 procente la portant care le permite să re­ Venise şi mult aşteptatul mo­ lalţi, zise deputatul Nicolae Fe-
rinţa de a contribui cît mai mult producţia marfă şi de 2,3 la sută morcheze trenuri supratonate ment cînd oamenii se uitau
IN CLIŞEU: Alexandru Bungiu, la masa de comandă. la întărirea economică a patriei la producţia globală... şi să realizeze economii prin mai des la acele ceasornicului
noastre, au propus să se cheme utilizarea de cărbune inferior.
In spatele acestor rezultate se
Strădania lor de zi cu zi în

Mecanizarea sectorului forestier vede însă o muncă plină de e- tot cursul lunii februarie, le-a decît Ia filele din calendar. Prin neşeriu.
roism, o luptă dusă cu toate adus un rezultat deosebit de sat, începuse chiar să circule Şi, aşa a şi fost. La adunare
forţele, care a dat cîştig de cau­ valoros : economisirea în luna vestea că : „Astăzi, in jurul o-
ză hunedorenitor. El au muncit respectivă a aproape 400 tone rei 10 va avea loc punerea sub a venit aproape întregul sat.
tensiune a reţelei noastre e- Fiecare cetăţean care a luat
cuvîntul, a chibzuit bine, pro-

al regiunii Hunedoara în anul i960 mai bine şi au cîştigat. combustibil convenţional. Iectrice“. punînd soluţii dintre cele mai
economicoase. Pînă In cele dih
Regiunea Hunedoara este una Prin această,- indicele de me­ Graficele peírilen Hor Evenimentul punerii sub ten­ urmă, in procesul verbal al a-
dintre cele mai bogate regiuni canizare la faza scos-apropiat a siune era aşteptat cu multă dunării, s-a consemnat printre
forestiere din ţară. Codrii de Ing. N. MAZ1LU cunoscut o sensibilă creştere. In Zilele acestea, la panoul de onoare un randament de 1,120 tone cărbune nerăbdare. A fost montat şi ul­ altele şi următoarea frază:
fag şi pădurile de răşinoase, ca­ aceste condiţii s-a înregistrat un intitulat „Din realizările exploatărilor pe post. timul izolator, iar firele întinse „80 la sută din castul lucrării
re se întind pe mari suprafeţe, şeful serviciului mecanizare al Direcţiei indice de 1.5 la sută la faza la maximum aşteptau să pri­ cît şi întreaga muncă necalifi­
au fost însă în trecut ţinta so­ soos-apropiăt mecanic, faţă de miniere din Valea Jiului“, care se află Unul din graficele afişate arată că mească curentul pe care să-l cată, va cădea în sarcina noas­
cietăţilor capitaliste, care au regionale a economiei forestiere-Deva. totalul masei lemnoase exploata­ aşezat în faţa parcului „Filimon Sîrbu" aceste frumoase realizări se datoresc conducă spre casele oamenilor. tră, a cetăţenilor. Pentru cele­
căutat să stoarcă maximum de bile. In anul 1954 se mai pri­ din Petroşani, au fost expuse o serie creşterii vitezei medii de avansare în lalte lucrări vom cere sprijinul
profit de pe urma exploatării tivităţii muncii, cît şi pentru mesc încă 3 funiculare de acest de grafice care vorbesc despre succe­ abataje cameră cu 10,6 la sută, în a- Deodată, telefonul de la gos­ sfatului popular regional“.
prădalnice a pădurilor. Societa­ continua îmbunătăţire a condi­ fel la Lupeni şî unu! la Orăş­ sele minerilor din Petrila. bataje frontale cu 14 la sută, reduce­ podăria colectivă începu să
tea „Petroşani“ (Jiul Romînesc şi ţiilor de muncă şi de viaţă a tie, precurp şi 50 tractoare KD rii consumului de lemn cu 8 Ia sută, zbîrnîie. De Ia Alba Iulia se a- Comitetul de lucrări format
Ardelenesc), Titan-Nădrag-Gălan muncitorilor. 35, în scopul scoaterii din pă­ In ceea ce priveşte producţia de a consumului de energie electrică cu 9 nunţa că se poate face legătu­ în adunarea amintită, din cei
(Valea Streiului, Vadul Dobrii) dure a cît mai multe cantităţi cărbune în lunile, ianuarie şi februarie, la sută, precum şi extinderii în mare ra firelor. Cel care a înregistrat mai destoinici cetăţeni, a înce­
şî multe alte aşa-zise „coope­ In sectorul forestier au în­ de buşteni. Indicele de mecani­ sarcina de plan a fost depăşită cu pes­ măsură a metodelor moderne de sus­ acest anunţ a fost cetăţeanul put să intre în atribuţiuni. A-
rative“, au prădat codrii mun­ ceput să apară o serie de uti­ zare a crescut numai la ex­ te 10.000 tone cărbune. Tot în primele ţinere în abataje şi galerii. N. Totoianu. EI a dat fuga Ia cest comitet s-a îngrijit de
ţilor noştri sărăcindu-i de bogă­ laje noi c a : funiculare pasa­ ploatările din Valea Jiului, în două luni ale acestui an, s-a realizai transformator şi abia. ţinîndu-şi procurarea stîlpilor, sîrmei, î-
ţia lor naturală — pădurea, lă- gere monocabl-u şi bicablu, au­ acel an, la 6 la sută pe total R. BALŞAN răsuflarea, a aduşi la cunoştinţa zolatorilor, a transformatorului
sînd în urmă suprafeţe imense tocamioane Zis 150, macarale masă lemnoasă exploatabilă. corespondent oamenilor evenimentul. şi a celorlalte materiale. Apoi,
dezgolite. Aceste societăţi nu T.L. 3, gatere, circulare, loco­ s-a trecut la treabă. Oamenii
manifestau nici un fel de grijă motive şi vagoane pentru căile In acest fel, an de an, me­ Numeroşi cetăţeni din Deva participă la muncă voluntară pe Un electrician de la I.G.O. Al­ şi-au ţinut angajamentul luat
pentru om, nici ca întreţinere, ferate forestiere ş.a. Acţiunea de canizarea' exploatărilor forestie­ şantierele de construcţie din oraş. Unii însă... ba Iulia, a legat apoi firele la în adunare, răspunzînd de la
nici ca uşurare a efortului fizic mecanizare a sectorului forestier re s-a dezvoltat continuu. De la transformator,, a pus noua reţea mic la mare prin muncă vo­
sau protecţie faţă de accidente. — mai ales în primele si înce­ 3 funiculare în 1953, am ajuns — Ce faci, tovarăşe, nu vii la muncă voluntară? electrică din satul Bucerdea sub luntară, oridecîteori s-a simţit
Muncitorii forestieri dormeau în puturi — nu ar fi fost posibi­ la peste 42 asemenea instalaţii — Cum să nu v in ! Vin doar cînd sînt liber. Acum, vezi şi tensiune. S-au produs doar cî­ nevoia. Pentru fasonatul, tran­
colibe, lipsiţi de posibilităţi de lă fără ajutorul dezinteresat al la sfîrşitul anului. 1959. dux&neai&.., am treabă.,. teva seîntei şi becurile de pe sportul şi plantatul stîlpilor,
aprovizionare, iar ca unelte de Uniunii Sovietice. In regiunea uliţele satului s-au aprins. A pentru întinderea reţelei de
muncă, foloseau ţapin'a, toporul Hunedoara', mecanizarea secto­ Totodată, indicele de mecani­ fost un moment solemn, unicul înaltă tensiune pe o distanţă de
şi firezul. rului forestier se impunea cu zare, numai la această fază a de acest fel în viaţa satului 2 km., a reţelei de joasă tensiu­
precădere, dată fiind situaţia ei crescut de la 1,5 la sută în Bucerdea. ne pe o lungime de 2,5 km., cît
Actul istoric de la 23 august geografică, cu un masiv pădu­ 1953, la 14 la sută în 1959, iar şî pentru montarea transfor­
1944 a permis poporului nostru, ros întins pe creste de munţi pe total mecanisme şi masă lem­ Pînă a se ajunge aici... matorului, a fost nevoie de o
sub conducerea partidului, să stîncoşi, uneori chiar inaccesi­ noasă exploatabilă (doborît-sec- muncă încordată, muncă pe
ia o serie de măsuri menite bili exploatării. ţionat, scos-apropiat, încărcat şi Era prin luna iulie1, anul care toţi cetăţenii din Bucer­
să înlocuiască total şi, în secto­ fasonat mecanic), a crescut l-a trecut. In faţa căminului cul­ dea au făcut-o cu dragă ini­
rul forestier vechiul sistem de Cu toate aceste greutăţi, creş­ 22 la sută. Datorită acestui tural, cîţiva cetăţeni în frunte mă. Zile în şir au muncit pe
muncă. Legea nr. 204 din 1947 terea indicelui de utilizare ă fapt, în anul 1959, s-a înre­ cu deputatul Nicolae Feneşe- traseul reţelei cetăţeni ca Au­
privind apărarea patrimoniului masei lemnoase apărea ca o ne­ gistrat La activitatea ' de bază rîu, discutau într-un moment de rel Beniceanu, Nicolae Miclea,
cesitate. In loc de lemn de foc, a sectorului forestier al regiu­ repaus, despre necesitatea e- Nicolae Chirilă, Florian Beni­
forestier precum şi trecerea tu- economia naţională avea nevoie nii Hunedoara, un volum de a- lectrificării satului. Nu a tre­ ceanu, Ana Miclea şi alţii. Prin
turor pădurilor în patrimoniul de cherestea', placaje, furnire, cum-ulări peste plan de cut o jumătate de oră de la munca lor, şi a tuturor cetăţe­
statului la 13 aprilie 1948. au panele, traverse, doage şi alte 1.067.000 lei. începerea discuţiilor, şi grupul nilor din sat, s-a realizat nu­
pus bazele noii organizări în sortimente superioare. Io acest lor s-a mărit considerabil. Erau mai la instalarea liniei de înal­
domeniul forestier. scop era-necesară extinderea in- Plenara G.G. ăl P.M.R. din de faţă la vreo 20 de cetăţeni. tă tensiune, o economie de
stalaţiilor cU cablu, pentru în- 3-5 decembrie 1959, pu-nînd în Mulţi şi-au dat cu părerea că 2 0 .0 0 0 lei.
După această dată", ăn de an, lăturarea .degradării masei lem- faţă năucitorilor forestieri pro­ cel mai nimerit e ca materia­
producţia a crescut, volumul in­ noase, precum şi pentru evita­ blema rentabilizării acestui sec­ lele să se procure cu fonduri Acum', pe uliţele satului Bu­
vestiţiilor capitale a cunoscut rea distrugerii seminţişu-rilor în tor, a trasat sarcini concrete pri­ din contribuţie voluntară, iar cerdea şi în casele multor co­
un avînt din ce în ce mai măre, parchetele explotabile. vind creşterea continuă a pro- lucrările să fie executate prin lectivişti, luminează becurile e-
atît în scopul ridicării produc- muncă vl.nuntară.. lectrice.
In anul 1953, au apărut în (Continuare in pag. 3-a)
regiunea Hunedoara, la Orăş- — Da, dar pentru asta, tre­ 1 I. MANEA
tic şi Lupeni, primele 3 funicu- buie să cerem părerea tuturor
lare monocablu fabricate în ţară. cetăţenilor. De aceea, propun să