Page 68 - 1960-03

Pag. 2 Diwffiü'ft msmrnsm wt 1629

L A Ş C O A L A M U N C H P r im u l I©© m i^a m le-aiâ
con cu ra

Cu aproape un deceniu în ur­ martorul împlinirii unor visuri zut la tablă, simplifloînd o t In şcoala noastră au luat Cînd a venit expeditorul de fost refuzat şi expediat înapoi au fost de acord cu această
mă, aleele asfaltate ale de peste deceniu, asişti la pro­ fracţie algebrică destul de com­ t fiinţă m ai de m ult 3 posturi sa- la gară cu avizul de expediţie în ziua de 30 martie 1956. A- concluzie. Şi au pornit din nou
Combinatului siderurgic din Hu­cesul culturalizării furnaliştilor, plicată. j nitare. în mînă, încă de la' intrarea pe tund, la Simeria, s-a dat alar­ Ia drum cu... scrisori şi adrese.
nedoara lipseau. Frămîntam no­oţelarilor şi laminatoriior, între­ jţ I n c a d ru l co n c u rsu lu i p o s tu r i­ poarta fabricii, a început să-l ma. Au aşteptat c-u înfrigurare Fiecare cuvînt, fiecare virgulă
roiul în tovărăşia regretatuluvi ezi noua intelectualitate a Hu­ ? fluture. Era conştient de măre­ sosirea untului. • din scrisorile trimise de I.C.R.A.,
autor al romanului „Oţel şinedoarei. lor sanitare şcolare, la faza pe ţia faptului petrecut cu cîteva erau analizate cu profunzime.
Ipîine“, incercînd să întrevedem De la abecedar, la universi­ L şcoală, clasa noastră — a V ili-a clipe Înainte. Salvase întreprin­ Au trecut zilele şi untul în Una din adrese semnala că un­
tatea muncitorească sau la l B — a o b ţinut Locul I, a vin d derea de la o mare belea. cauză, ia-1 de unde nu-i. Parcă tul fusese expediat de I.G.R.A.
profilul unora din agregatele -am întîlnit zilele trecute şcoala medie serală, gîndul în­ l a stfe l d re p tu l de a p a rticip a la intrase în pămînt. Ge era de fă­ prin delegatul Nicolae B’ădoiţr,
de azi în schelele şi fundaţii­ pe cîţiva dintre „studenţii“ văţăturii la Hunedoara a trecut ^ faza orăşenească. N-a apucat bine să se aşeze cut? Lucrurile trebuiau lămu­
le ce împestriţau locul, alergînd Hunedoarei. Un grup de oţelarni emijlocit prin inima cupto­ pe scaunul din biroul său că rite. Urmarea ? 1 Intre cele două —- Evrica ! au strigat cei de
ceasuri întregi în căutarea eroi­ audiau în orele libere cursurilerului. S-a aprins, a devenit In ziu a de 16 m artie a.c.. in a şi fost înconjurat ca la co­ întreprinderi a început un aprig la LG.I.L. Iată hoţul, să-i în­
lor — oameni anonimi pe care universităţii muncitoreşti, orgai­ncandescent ca fonta, ca oţe­ L curtea Şcolii m edii „Decebal" s-a mandă de cîteva feţe curioase. schimb de scrisori. frăţim.
de multe ori îi întîlneam în nizate pe secţii în cadrul clubul­ul, iar apoi a pornit viguros L desfăşurat faza orăşenească a
L concursului posturilor sanitaro — S-a1 făcut? ! întrebau toţi —¦ Noi nu am primit nici o Si !adresele şi-au schimbat di­
lui. La tablă, chimistul Nicolaemai departe cu viteza blumului ^ din şcoli. S -a tras la sorţi ordi- miraţi. cantitate de unt topit, deci nu recţia -spre procuratura din Bu-
vreo baracă îndoind fierul pen­ Kindler, vorbea despre tabela ce aleargă spre liniile de la­ ^ nea in care vor răspunde echi- vă putem restitui suma plătită,
tru cofraje sau chinuindu-se să lui Mendeleev, iar oţelării as­ minare. In şcoala aceasta a L pele. flo i am scos biletul cu Şi totuşi, parcă nu le venea’ a Bucuros că va’ avea şi el de
desprindă slovele cărţii. Pe a- cultau cu atenţie. Cercetam muncii, cresc oameni instruiţi, C nr. 1. N e-a m p r e z e n ta t la proba crede. Au luat avizul de expe­ wm lucru, juristconsultul de ia I. C.
tunci, în Hunedoara, la ordinea cînd şi cînd feţele „studenţi­ se profilează talente de crea­ !> p ractică. D in p licu l d e pe m asa I, L„ Horia Gropşan, a trecui
zilei erau oţelul şi pîinea. Un lor“. Niciuna nu exprima nedu­ tori ai bunurilor materiale şi L com isiei am tras biletul cu su- diere, l-au întors -de zeci de ori sunau sentenţios adresele trimi­ la treabă. Au urmat multe zile
constructor sau un 'furnalist, că­ merire. O fi oare „profesorul“ spirituale. L biectul „Arsura întinsă a pal• de pe o faţă pe alta şi în sfîr- se de I.G.I.L. Simeria'. - de cercetări, de întocmit formu­
ruia reuşeai să-i smulgi cîteva un pedagog desăvîrşit ? Ori La club întîlneşti oţelari, fur- (, m e i a n te b ra ţu lu i s tin g " . C u n o s 1 şit s-au convins. Erau salvaţi. lare, procese-verbale, s-au făcut
vorbe în vacarmul şantierului, poate auditoriul său n-are ne­ nalişti şi laminatori ascultînd ţ cînd foarte bine subiectul am lud — V-am înapoiat prin avizul şi strâns împotriva Iul N. Bă-
îţi răspundea modest jr cra t cu to a tă e x a c tita te a , şi am Un oftat din adâncul inimii, de expediţie nr. 327 din martie doiu declaraţii şi reclamaţii.
voie de explicaţii suplimentare ! lecţii, citind cărţi sau vizitînd L o b ţin u t n o ta 9. în c u r a ja ţi d e a* şi feţele tuturor celor de faţă 1956, întreaga cantitate de unt
— ;Mai întîi oţel... Apoi, o să Aci, la lecţia aceasta de chi­ spectacole. Care muncitor ar fi s-au înveselit. Minunea se înfăp- ca fiind necorespunzător calita­ D:ar v a i! La identificarea lui
avem şi pîine mai multă... cest succes, am trecut la proba tuise: I.G.Î.L. Simeria a reuşit tiv ! ripostau cei de la' I.G.R.A. Nfoojae Bădoiu, s-a constatat că
mie, s-au poticnit în vechea putut să viseze aşa ceva cu 20 L teoretică. A m luat fiecare cîte un să scape de opt butoaie cu unt Bucureşti. acesta1 era una şi aceeaşi per­
Şi temerar, complecta zgîn- şcoală atîţia elevi. ^ bileţel, pentru a se stabili cine topit, care începuse să miroase soană cu şeful serviciului tran­
dărit de reporter :' de ani în urmă ? La club în­ L va răspunde. Au răspuns elevii ă’ mucegai. Fusese expediat la De la o zi la' alta’, lucrurile sporturi de la I.G.R.A. Bucu­
(, B o lo g M a riu s ş i G ăşp ă rescu V ie- I.G.R.A. Bucureşti. se perpetuau. Pentru lămurifea reşti, care dusese înir-ardevăr ce­
Cu o zi înainte, băncile uni­ tîlneşti însă şi muncitorul crea­ î toria. E levul B olog M arius a lor s-a apelat la arbitrajul de le 8 butoaie ou unt topit la' Ga­
— Da... Şi case. Le-om pune versităţii muncitoreşti au fost tor al frumosului — artist, poet — Ce-s opt butoaie de unt stat. Prin sentinţele din anii ra de Nord, şi le expediase cu
şi lor temelia cîndva ! vorbit despre „Sem nele de recu- 1958 şi 1959, arbitrajul a1 sta- avizul de expediţie nr. 327 din
ocupate de „studenţii“ de la sau pictor. Cîte veritabile ta­ L noaştere a rufeolei", iar deva rîncezît ? O nimica toată pentru -bilit că vinovat este I.G.I.L. Si­ 30 m'abtie 1956.
Şi imai departe, ce alte vi­ furnale şi laminoare. Aceste lente din rîndul muncitorilor ^ Găşpărescu Victoria a enunţat un oraş ca Bucureştiut. Nu se meria' şi deci să restituie con­
suri ? L „Sarcinile Crucii roşii în rindu- vede şi... se vinde ei, şi-au zis travaloarea untului pierdut şi, Horia Gropşanu a simţit a-
secţii şcoală s-au creat în ur­ nu s-au pierdut din faşă cu ( rile tineretului". R ăspunsurile au cei de la I.C.I.L'. în plus, să suporte cheltuieli cte tunci ceveţ rece la spate, şi în
Dar oamenii curmau discuţia, ma iniţiativei inginerilor de Ia decenii în urmă ? Astăzi, în ca­ t fost bune, astfel că la proba arbitraj. faţa ochilor a văzut totul în
netezind mortarul cu mistria pe oţelăria Martin nr. 1, care au drul clubului funcţionează un ţ- teo retică a m lu a t n o ta 8. — Dar dacă vor îi recla­ negru.
zidul abia încolţit sau sfrede­ hotărît anul trecut să-i ajute cerc de artă plastică, în care q La activitatea sanitară am ob- maţii ?... — Nu sîntem de acord, ne
lind prin ochiul magic pîntecul pe muncitori pentru a-şi com­ activează 72 de oameni, un cerc L ţin u t n o ta 10. — Ce reclamaţii, frate ? ! N-au vom face singuri dreptate! au —• Ge-i de făcut ? f Din nou
furnalului în care se pîrjolea plecta cunoştinţele profesionale de foto amatori care numără L La sfîrşitul concursului, s-au decât să-l înghită. Noi l-am ex­ conchis cei de la' Simeria. încurcătură ! Şi-au spus cei de
minereul. ? şi de cultură generală. De alt­ deocamdată 32 de membri, un pediat bun. Pe drum sa stricat. la I.G.I.L. Simeria.
anunţat rezultatele. M edia cea Schimbul de scrisori dintre
Neîndoielnic, pionierii noii Hu- fel, cei mai mulţi dintre profeso­ cerc de filatelie şi un cerc li­ jţ m a i m a re a fo s t 9, ea fiin d ob- Vinovat îi... lasă că vedem noi cele două întreprinderi a în­ —- Trebuie găsit untul. Rân­
nedoare visau spre zilele de rii care predau lecţii la cursu­ terar. L ţinută de postul sanitar al şcolii atunci. ceput şi mai aprig, şi mai ame­ ced sau stricat de tot, trebuie
azi, spre cele de mîine, numai rile universităţii muncitoreşti, In marea cetate a metalului L noastre. Rezultatele obţinute se ninţător. I.G.I.L., pentru a cer­ găsit, au hotărît 'directorul în­
că angrenaţi în muncă, nu pu­ sînt din cadrul Combinatului de la Hunedoara funcţionează L datoresc ajutorului dat de iov. ...Lucrurile s-'a'tî petrecut în ceta' maf bine faptele în evolu­ treprinderii Ernest BLro şi in­
teau să explice cum’ anume vor siderurgic. Alături de ei vin şi şi o şcoală de muzică, ale că­ j profesoară Arim escu Aurora şi ţia lor, a însărcinat pe revizorul ginerul şef Victor Moş.
fi împlinite într-un timp scurt profesori de matematici, de geo­ rei cursuri sînt frecventate cu ^ concursului dat in pregătirea ieo- martie 1956. întreprinderea de contabil Constantin Drăgoî să
atîtea visuri. Oamenii Hunedoa­ grafie şi profesori de filozofie. regularitate de 45 de oameni. L retică şi practică de iov. doctor colectare şi industrializare a verifice unde se găseşte untul Şi din nou scrisori, adrese,
rei erau şi atunci ca şi astăzi, La sfîrşitul cursurilor, „studen­ De altfel, muzica constituie o L P. Zilieru. laptelui (I.C.I.L.) Simeria, ex­ în cauză. După luni de căutare oameni pe drumuri, cheltuieli.
însetaţi de cultură, dar mulţi ţii“ vizionează filme documen­ mare pasiune, îndeosebi pentru * P entru viitor, vom depune toa- pediase pe adresa I.G.R.A. Bu­ în... arhivă şi fel de fel de hîr- Dar untul nicăieri. Obosiţi de
erau siliţi să pornească de la tare pentru a-şi clarifica no­ cei tineri. Deseori, la club, în­ L te eforturile necesare pentru a cureşti. opt butoaie cu unt topit, tii, Constantin Drăgoi a ajuns atîtea căutări unul cîte unul au
abecedar. j- o b ţin e la fa z a pe re g iu n e to c u l I. cu 7z“de mucegai. Pentru a nu la concluzia că untul nu a’.fost început să se lase păgubaşi.
ţiunile teoretice; alteori, pro­ tîlneşti 15—20 de tineri alcă­ mai pierde timp cu el, s-au în­ expediat la I.G.R.A. Bucureşti
ir gramul lecţiilor este completat tuind o orchestră populară de (. Colectivul postului sanitar al tocmit la1 repezeală actele de ele I.G.I.L. Simeria întrucât nu ...Au trecut de atunci 4 ani.
Hunedoara nu şi-a dez­ cu audiţii muzicale. După fie­ L clasei a VlII-a B, Şcoala medie vânzare şi încasare a sumei de exista nici un act justificativ. De capătul firului nu a dat însă
brăcat încă deplin hai­ care ciclu de şase lecţii au loc coarde. Printre membrii tine­ 16.735 lei, contravaloarea untu­ nimeni din cei îrt cauză.
na sch'elelor. Dar ea a cresse­minarii. rei formaţii muzicale se află „Dr. Petru Groza" din Deva Dar cei oare în a-cea zi de
'dpzttţcîscrşEccpcmnrieuoiuaăuăerruarlelarsseroetuoansgărnrie,io,ilno,siaeee,ii.,ţtpasd.ciuevcnNcrecpaetăupilseNăeurîcOăouet-ţenşziu'osarwcuizotsdcieiairii’u-tccaoira.amei,arhpbălnnsş-îtaseamnHuăeillIecetsloaocalninărucafeăîunectuslacînelitlftll.udt-iuţnueolasoaălaaatpr’ăoibmrşdattişNtocinlîm,sariataoiiudseoueetnztrstuamsreecuMăc-icu.ăooiniuiîuuaernaaşaaLvi,ctiiprmtflţpmglnîseaaoHuueeerniuneaeerollnporpratuieossvnaonitlpsretdugrznfooşirtdaairoai—aiergiiiedeilgcrt,eemitooducimuăţms,snrasaloicrîfiţcauisădensnsoooăriaauaakuiiăiăaee-­-­­­­i,i.,r'r,eomdtdîdrmpesMntscccmjcsncneouuctîsăîîîooiăereuon­n-tarireitrUuţivmndjenienridi,ldianiosşaentgoncbssutic,caţ.işeeireşuieilai-vrşpinrnuuiisrsCnilaletaaeadatcieoi.raptîpllmartrprtteseVueoleeAearîpi.dţcpanltuhaneicaaepueuaeazztşsnzasncUrirtlăăliiăiesieeemotttcdslnscănerescsauauepiuc,ulticutteprragdeerarugslnniseîiăeiBtrlîunujpccienirHiirtnvădigd9mrerjnutrtîilăi0iirurioîvurealmfnşun0eeernrngccnnlddtunvţeiieoieăru,îleindecitccndanlsecncăeidviaoseleşletogţdmoe-llîiolarinmeanăaoainr.şerrn.iabcrccuttiueaauvironeeuas,bŞmNniHeuaşastncasdîiiditcrnlztnnuucduc-ueţeiiăiiiuăaanaaăae­-­­­­-­t­­. macaragii Cohstantin Andiro- lui în cauză. martie trăiseră clipe măreţe, nu Dar la un control al uno"
adine sensul. Vlzitînd astăzi din partea statului, iar astăzi nache, Gheorghe Frunzescu, prgaine, iţele au început să se
tehnicianul Artenie Cojocaru, Dar bucuria a tost de scurtă descurce. Dlipă cîteva zile s-a
mecanicul de locomotivă Marin durată. La începutul lunii apri­ stabilit că untul mult căutat so­
Drăghici, cîţiva elevi — unii lie, la I.G.I.L. Simeria, poşta­ sise la Sfmerja’ ta începutul lu­
pionieri — şi surprinzător, în­ şul a adus un plic care conţi­ nii aprilie 1956 şi că tusese
suşi sudorul Achim Nicolae, un nea o adresă de la I.G.R.A. Bu­ preluat de Va'sile Serafimceanu.
redutabil boxer la categoria pa­ cureşti, care anunţa că untul a şeful serviciului transport de la
nă, care se împarte în unele I.G.I.L. Simeria, şi transportat
după-amieze între sala de an­ în aceeaşi zl la fosta secţie de
trenament şi cea de repetiţie. brânzeturi din oraşul Deva, unde
a fost prelucrat, dar fără să
Noua intelectualitate a Hu­ se facă acte de recepţie.
nedoarei nu apare de pe băncile
Sorbonei sau Oxfordului. Ea se Lucrurile s-au clarificat doar
căleşte în faţa cuptorului, pe în ziua de 2 februarie 1960. Un
băncile universităţii muncito­ lucru a' rămas însă nerezolvat.
reşti, în sălile clubului. Preţul de cost al celor opt bu­
toaie ou unt topit ă crescut în
Toate acestea sînt numai cî­ tot acest timp pjin cheltuieli de
teva din aspectele operei de arbitraj, postă, diferite majorări
culturalizare a maselor de oa­ fite. de la 16.735 lei la... 18.654
meni ai muncii, aspecte care te lei.
izbesc şi te impresionează prin
proporţiile şi desfăşurarea lor. Sine vă suporta această di­
Dar cîte alte asemeneea semne ferenţă de 1.919 lei ? După cîte
Combinatul siderurgic, devii a pornit să înveţe să-şi com­ ale culturii socialiste nu se în­

martorul unei bătălii fără pre­ pleteze studiile pentru munca firipă oare în mintea fiului de

cedent pentru fontă, oţel şi la­ de răspundere pe care o înde­ furnalist Victor Niţă, elev în La noul club '/muncitoresc din Hunedoara 'se pot întîlni adesea 15-20 de tineri care ac­ se pare, tovarăşii de la I.C.I.L.
minate. In decursul ultimilor plineşte. Cinci zile pe săptămî- clasa a IX-a şi unul din talen­ Simeria, mai descurcăreţi, au
5 ani, indicii de utilizare a a- nă, în orele libere, pe maistrul taţii poeţi ai cercului literar, tivează intr-o orchestră populară de coarde. găsit soluţia: vor să treacă di­
gregatelor au îinregistrat eres’- Bălan îl găseşti la şcoală, unde sau în mintea tînărului pictor IN CLIŞEU: Orchestra de coarde interpretind un cîntec. ferenţa pe costurile de fabrica­
teri substanţiale. *De la 0,718 timp de 4 ore învaţă ca un a- Coclita şi el fiul unui muncitor
tone de fontă pe m.c. volum devărat elev. Cîte 4 ore pe zi, siderurgist! ţie...............................................
după ce şi-a’ încheiat munca la Să fie 'oare vinovată produc-
N. DÂSGĂLESGU
ţiă ?

util de furnal în 1955, indicele bluming ! Şi şcoala abia a în­ N W SY A T IE L A M U N C A
general a crescut la 0,872 la ceput. Ea se va sfîrşi în 1962.
începutul .acestui a n ; de ase­
menea, a crescut de 1,5 ori in­ L-am întîlnit într-una din zi­
dicele general pe oţelări- le pe maistrul Bălan care, cu
ile combinatului. In aceiaşi promptitudine şi pricepere a
intervenit la una din macarale,

făcînd-o să asculte iarăşi co­

timp la Hunedoara eşti astăzi menzile. In aceeaşi zi l-am vă­ — Urmează Baru Mare I — laborant, după cum susţine că atotştiutorul. Conducerea în Crivaăia, i-a atras atenţia lui nai U.T:M. şi te-au trimis la
anunţă în vagon conductorul e calificat, ci ca muncitor ne- treprinăgrii, organizaţia U.T.M. Roşu Florian de mai multe ori conferinţa raională, unde, ăe
M u n e a s i n d ii*c a l ă trenului. calificat. Tovarăşii de aici l-au — cină lucra în întreprinde­ asupra comportării sale în asemenea, tovarăşii te-au pre­
primit cu dragoste şi bună­ re — a încercat de mai mul­ producţie, dar acesta n-a ţinut ţuit şi te-au ales ca membru
să fie î m U n ă t ă f i t â Roşu Florian, un tînăr scund, voinţă, căutînă să-l ajute să te ori să-l ajute. Critica n-a cont. Mai tîrziu, l-a şi sanc­ în comitetul raional U.T.M. Oa­
cu o bască turtită pe vîrful priceapă tainele muncii. La prins însă. A mers în vlnt. ţionat cu mustrare scrisă, dar re ai uitat că trebuie să răs­
Conferinţa sindicală raională că abia jumătate din numărul capului, sări repede de pe început Florian 's-a dovedit Omul a continuat mai depar­ sancţiunea n-a avut efect. Ro­ plăteşti această înceăere cu o
Haţeg, care a avut loc cu cîte­ muncitorilor din raion au fost scaun, se îmbrăcă şi îşi luă harnic şi cu tragere ăe inimă. te să nu se ţină de treabă- şu Florian a continuat să muncă cinstită, entuziastă ? Ai
va zile în urmă, a dezbătut antrenaţi în întrecerea socialis­ direcţia înspre uşa vagonului. Muncea frumos şi cîştiga bine. Toate acestea l-au dus aco­ meargă pe aceeaşi linie as­ uitat că unui utemist nu-i pot
larg aspectele activităţii sindi­ tă. întrecerea, socialistă la dife­ Privi pe geam peisajul rustic, Se bucurau toţi de munca lui. lo incit a trecut ăintr-o sec­ cendentă a lipsurilor, în pro­ fi proprii fuga de muncă, lip--
cale din raion, a trecut în re­ rite întreprinderi a fost lipsită apoi oftă uşurat: „Bine c-am ţie in alta prin toate secţiile ducţie. sra de răspundere, ingîmfarea
vistă realizările obţinute de de obiective concrete, iar evi­ ajuns“. In luna noiembrie a anului întreprinderii. Un loc ăe mun­ şi subaprecierea tovarăşilor
membrii de sindicat şi a criti­ denţa' realizărilor a tost negli­ trecut, tovarăşul Roşu Florian că „potrivita insă, m şi-a gă­ La 17 februarie a.c., munci­ săi de muncă ? D a! Se vede
cat cu tărie lipsurile care s-au jată. Un exemplu semnificativ Făcuse omul o distanţă des­ a fost ales ca secretar al orga­ sit. După căutarea aceasta za­ torii ăe la cariera din Criva­ că ai uitat. Ai uitat şi iată
manifestat. în acest sens îl constituie coo­ tul de lungă: Aştileu, regiu­ nizaţiei de bază U.T.'M. în sat, darnică, conducerea întreprin­ ăia nu l-au mai primit pe Ro­ unde te-au dus toate acestea.
perativa „Vasile Roaită“ Năîaţ, nea Oradea — Baru Mare, re­ iar apoi locţiitor ăe secretar şu Florian în mijlocul lor. Tot F o ruşine ca un om cu o
Lucrările conferinţei au sub­ unde comitetul de întreprindere giunea Hunedoara. Dar ce cău­ al Comitetului comunal U.TIM. derii l-a trecut la cariera ăe ăe atunci i s-a desfăcut şi meserie aşa ăe frumoasă —
liniat în mod deosebit impor­ (preşedinte Nichiior Drîngă), ta acest tînăr tocmai la Ba­ contractul de muncă. laborant — pe care din „mo­
tanţa ţinerii cu regularitate a nu s-a preocupat de analizarea ru Mare ? De ce părăsise Aşti- şi membru în comâtetul raio­ argilă refractară şi nisip de destie“ zici că n-ai practicat-o
consfătuirilor de producţie, a indicilor de plan, n-a discutat leul şi pornise spre Ţara Ha­ nal U.T.M. Toate acestea pen­ cuarţ de la Crivaăia. Aici, ca Ce face acum tovarăşul Ro­ niciodată, să nu lucreze nici un­
organizării întrecerii socialiste problema creşterii productivită­ ţegului ? Motivul a fost bine tru orice tînăr ar fi constituit vagonetar, într-un colectiv şu ? Din casa unchiului său, de. Dacă aşa stau lucrurile,
şi urmăririi îndeaproape a cali­ ţii muncii şi a reducerii preţului justificat, ion Bercea — un­ o mare mîndrie şi un imbold mai restrîns şi mai puţin con­ Bercea ion, a plecat, şî-a gă­ oare te-ai achitat de datoria
ficării muncitorilor. de cost cu masa de muncitori. chiul acestui tînăr — a ajuns nepreţuit în muncă. Nimeni trolat — cariera fiind în afara sit o cameră în sat. A trăit o faţă ăe statul nostru care te-a
Aici. consfătuirile de producţie pensionar şi, cum n-a avut co­ n-ar fi rămas indiferent faţă întreprinderii — Florian n-a bună bucată ăe vreme pe sea­ şcolarizat pe cheltuiala sa ?
Ga' urmare a îndrumării pri­ pe grupele sindicale nu s-au or­ pii, a socotit că n-ar fi rău ăe această încredere şi cinste ma unui pffeten, şofer, luat
mite din partea Consiliului sin­ ganizat lunar, coniorm instruc­ să-l invite pe Florian la el fără chirie, la el în gazdă. Utemiştii din Baru 'Mare nu
dical raional, comitetele sindica­ ţiunilor, propunerile tăcute de pentru a-l îngriji la bătrîneţe acordate. Oricare ar fi fost în putut să fie ajutat prea mult Dar acesta a plecat. Cum se trebuie să fie indiferenţi ăe
le din întreprinderi au înregis­ muncitori nu au fost luate în şi să rămână mai departe în locul lui, ar fi căutat să le răs­ să se îndrepte. A început să descurcă acum Roşu Florian ? situaţia în care a ajuns Ro­
trat succese însemnate. Acestea seamă. casele lui. iată pentru ce pă­ plătească printr-o muncă en­ absenteze, să meargă la lucru, Din împrumut. Are o cunoş­ şu Florian¦; să treacă nepăsă­
au fost scoase în evidenţă atît răsise Florian Aştileul — sa­ tuziastă, printr-o mobilizare nu odată cu ceilalţi munci­ tinţă la cantina C.F.R.. Ba.ru tori pe Ungă el şi 'să nu-i în­
de darea de seamă prezentată In încheierea lucrărilor con­ tul său ăe baştină. activă la îndeplinirea şi depă­ tori, ci mai târziu, şi să plece ăe Mare, pe administratorul can­ tindă mina lor tovărăşească.
de tovarăşul Aurel Rotarii, pre­ şirea sarcinilor de producţie. tinei, 'Madar Florian. Cu ser­ Ar trebui să gînăească mai
şedintele consiliului sindical ra­ ferinţei, au luat cuvîntul tov. Ajuns la Baru Mare s-au viciul ? De-atunci, ăe la 17 fe­ mult la tovarăşul lor, sâ-i a-
ional, cît şi de delegaţii care bucurat deopotrivă, atît un­ Cum sr-a comportat însă Ro­ la lucru, mult mai devreme bruarie, nu mai lucrează la ca­ rate că a greşit, că n-a mers
s-a.u înscris la cuvînt. Nicolae Zamora, secretar al Co­ chiul cît şi nepotul, in prime­ rieră. Nici in altă parte n-a pe un drum just, că trebuie
le săptămîni, grija a fost re­ şu Florian în ultimul timp ? decît muncitorii etc. Toate ab­ căutat ăe lucru. Se complace să intre în producţie şi să-şi
Apreciind aşa cum se cuvine mitetului raional P.M.R. Haţeg, ciprocă, iar atmosfera familia­ J.n loc ca să muncească cu şi senţele sale de la lucru, toa­ mereu în a nu face nimic con­ îndrepte atitudinea faţă ăe
realizările obţinute, darea de ră dintre cele mai bune. Dar mai multă dragoste şi pasiu­ te întîrzierile, lipsa sa de exi­ cret. îmuncă.
seamă prezentată şi delegaţii ca­ şi tov. Gheorghe Răduţa, dele­ acesta a fost începutul... ne, să se situeze printre mun­ genţă faţă de muncă, a încer­
re au discutat pe marginea ei, citorii fruntaşi în producţie, să cat în cele din urmă să le mo­ Nu e bine unde ai ajuns, Cazul lui Roşu Florian, este
s-au ocupat îndeaproape şi de gatul Consiliului Central al Sin­ Roşu Florian, tînăr şi bun fie model ăe conduită şi dis­ tovarăşe Florian! Ai uitat că un caz izolat. Comitetul raio­
lipsuri, analizînd cauzele lor şi dicatelor. de muncă, n-a putut sta aca­ un bun utemist trebuie să fie nal U.T.M., care cunoaşte fe­
tăcînd propuneri pentru îmbu­ ciplină, încetul cu încetul, a tiveze, în mod injust, prin în primul rină un bun munci­ lul de muncă şi ăe viaţă al
nătăţirea activităţii de viitor. S-a Ga preşedinte al noului consi­ să. îşi dăduse seama că a sta lăsat la o parte hărnicia şi activitatea sa pe linie de or­ tor la locul său de producţie.
constatat, de pildă, că nu peste sîrguinţa de altă dată şi a ganizaţie. Natural, că argu­ Ar trebui să te gîndeşti serios tovarăşului Roşu, trebuie să
tot se organizează cu regulari­ liu sindical raional a fost re­ degeaba şi a trăi pe spinarea început să se ocupe cu alte mentele sale n-au putut con­ la apeşi lucru. Utemiştii ţi-au
tate consfătuirile de producţie, treburi A devenit încrezut şi vinge pe nimeni. acordat o mare încredere. se străduiască să-l readucă pe
ales tov. Aurel Rotaru. altora nu e un lucru frumos. îngîmfat. In mod cu totul ne­ Te-au ales secretarul lor,
te-au ales în comitetul comuj calea cea bună.
PETRE FĂRCAŞlilJ De aceea, a intrat la între­ justificat a început să-şi sub­ Conducerea fabricii de tera­
I. CIOBOTĂ
corespondent prinderea „Ceramica“ din lo­ aprecieze tovarăşii de muncă, cotă din Deva, ăe care apar­

calitate, nu în meseria sa de să-i jignească şi să facă pe ţine nu de !mult cariera din

A'O-Atfv'Wv. VJ\»* *'