Page 69 - 1960-03

Nf. 1629
Comune complet
cooperativizaie
Intovărăşiţii din comuna Gut, raio­
nul Sebeş, muncind pămîntul în co­
mun, au obţinut cu cîteva sute de
kilograme mai mult grîu şi porumb de-
cît ţăranii cu gospodării individuale.
Acest lucru a dovedit ţăranilor mun­
citori din comună că numai lucrînd
pămîntul în comun se poate spori pro­
ducţia agricolă.
In ultimele zile, în întovărăşirea a-
gricolă din comuna Gut, au intrat toa­
te familiile. In prezent, în întovărăşire,
sînt 526 familii, cu 1.686 ha. teren.
Şi în comuna Şpring din raionul
Sebeş, au intrat în întovărăşirea agri­
colă toate familiile de ţărani munci­
tori. Acum, întovărăşirea cuprinde 456
familii, cu 1.379 ha. teren.
CHIRUŢĂ FILARET
şi TRAIAN TOMUŢA
corespondenţi
Cu cîteva luni în urmă în satul
Luncoiu de Jos, raionul Brad au în­
ceput lucrările de electrificare. La e-
lectrificarea satului a lucrat şi o e-
chipă de electricieni de la l.G.O. Brad.
La îndemnul comitetului de femei,
gospodinele din Luncoiu de Jos au
botărît să asigure acestei echipe masa,
prin Contribuţia benevolă a fiecăreia,
Astfel în perioada celor trei luni cît
a lucrat aici echipa de electricieni,
s-au economisit peste 2.300 Iei, sumă
ce reprezintă masa muncitorilor şi care
trebuia plătită din fondurile destinate
electrificării.
FLORIN BENEA
corespondent Cut, Clinic, Răhău şi satul X I- a reală care au cîştigat
El VEGHI PENTRU QTELAHH!
Acţiunea de colectare a fieru­
lui vechi continuă să fie în cen­
trul preocupării tinerilor din
oraşul Deva. Ca urmare a acţi­
unilor desfăşurate, numai în pe­
rioada 15 februarie—!17 martie
a.c. tinerii din oraşul Deva, au
colectat 20.330 kg. fier vechi,
care a şi fost predat I.C.M.-ului.
In mod deosebit s-au eviden­
ţiat elevii de la Şcoala profesio­
nală din Deva, care au colectat
în ultimele trei săptămîni peste
11 tone fier vechi. S-au eviden-
Participă ia construcţie căminului cultural 7 Tuni. închisoare corecţională. şi pe- Individul Nicolae Silvestru, fost ges- traie mecanice — cu cel puţin
In acest an s-a planificai să se con­
struiască, prin contribuţie voluntară, la
Sarm izegelusa un căm in cultural. P io­
nierii din clasele V -V II au hotărît să
participe şi ei la această acţiune. In
prim a zi de m uncă ei au depozitat
3000 de ţigle. Cu această ocazie s-a
Interesante
arheologice
. La Muzeul de istorie şi recon­
strucţii din Moscova se va inau­
gura în curînd o expoziţie cu o-
biectele descoperite recent cu
prilejul săpăturilor arheologice
efectuate pe teritoriul Kremli­
nului.
intr-un strat datină din seco­
lul al XVll-lea au fost găsite
obiecte care permit să se recon­
stituie aspectul palatului ţari­
nei Natalia Narîşlcina — mama
lui Petru /. Au fost descoperite
fundaţii de pereţi, baze şi părţi
sculptate ale coloanelor din pia­
tră albă, olane poleite de cu­
loare neagră-argintie, plăci de
teracotă viu colorate. Printre o-
biectele găsite se află şi o bu­
cată dintr-o placă de calcar pe
care a fost zgîriată cu o uneal­
tă ascuţită o reţea de pătrate.
Arheologii sînt de părere că este
vorba de un plan schematic al
palatului.
Sub palatul ţarinei, in straturi
datină din secolele XIV—'XV, au
fosi găsite diferite obiecte care
¦-------------m -------------- —
Eroii iui Gogbi
pe eerau
Studioul cinematografic „Mosfilm“ a toşa au fost aproape complet distru­ iuată la aproximativ 70 m. sud-vest
terminat ecranizarea romanului „Su­
flete moarte“ de Gogol.
Filmul a fost realizat într-o manieră
simplă, laconică. Gu toate că filmul bătrîni există în pădurea de brazi de odinioară a coniferelor. Copacul are
nu este propriu-zis o ecranizare a spec­ Kneajevo. Din vreo 100 cîţl se nu­ proporţii uriaşe. El a fost semnalai
tacolului, în el au fost menţinute sce­ mărau după. eliberarea Bulgariei, în încă în anul 1918 de prof. Arnaudov
nele principale din spectacolul realizat 1910 au rămas numai 62, iar în pre­ care a furnizat, de altfel, primele in­
dc M.H.A.T. — caracteristica persona­ zent — aproximativ 20-25. Aceştia sînt formaţii despre acest copac. Bradul
jelor, gritna, costumele şi parţial chiar copaci uriaşî cu o coroană bogată, are înălţimea de 15 m. şi diametrul
decorurile.
Filmul conţine numeroase digresiuni giaiuri.ştilor.
lirice ale romanului „Suflete moarte“
care oglindesc concepţiile social-filozo- regiuni aie masivului Vitoşa. Deose- 1uia s-au dezvoltat trei mari ramifk
fice ate lui Gogol şi constituie exemple *, bit de interesant este unicul exgra* caţii. Bradul are o formă neobişnuită,
de proză clasică rusă;
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
în vitrinele librăriilor M e c a n iz a r e a sectorului Unde mergem
Liniştea iernii fo r e s tie r al regiunii astăzi ?
de REMUS LUGA —r-'—r-T-
R om anul este consacrat problemei
te 300 de spectatori au asis­ consolidării şi dezvoltării unei gospo­ Hunedoara în anul 1960 J- « Secţia de învăfămînt şi j
tat la un program bun. dării agricole colective. Ideea centra­ ^ cultură a Sfatului popular re- j
lă a cărţii — înlăturarea din gospo­
1.000 de vizitatori Pe primul loc s-au clasat dărie a unor elem ente duşm ănoase — ( Urmare din pag, l-a ) în autocamioane şi vagoane L gional organizează astăzi în J
într-o singură zi este urm ărită in dram a personală a G.F.R., pînă în prezent s-au
activistului de partid Toader Pop. In centului de utilizare a masei l raioanele Alba, Sebeş, Orăştie, J
abilitatea cu care lum inează aspecte lemnoase, ridicării productivită- primit 4 automacarale defabri-
formaţia corală a pionierilor din viaţa eroului, spre a contura jigu- ţii muncii şi creşterii continue caţie romînească. Cu ajutorul L Hunedoara, Haţeg, Petroşani şi ^
şi şcolarilor din Clinic, briga­ ra unui com unist, trebuie căutată va ­ a nivelului de muncă şi de via­ acestor utilaje indicele de me­
Muzeul regional din oraşul da artistică de agitaţie din loarea cărţii. Printre chiaburii excluşi ţă al muncitorilor forestieri. Ren­ canizare va trebui să crească L Ilia, fazele raionale ale GON- ^
Deva este tot mai des vizitat Cut şi echipa de dansuri din din gospodărie, se găseşte Floarea tabilizarea sectorului, prin re­ în 1960 cu cel puţin 600 la sută
de către oamenii muncii din Răhău. Dintre recitatori, pe Obreja şi fiul ei Teofil. T cojit este însă ducerea continuă a preţului de faţă de anul 1959. Pentru ex­ t CURSULUI BIENAL DE TEA-
localitate şi regiune. In acest locul întîi rs-au clasat elevii fiul tui Toader, care in tinereţea sa, cost al produselor lemnoase,- nu tinderea mecanizării- în sectorul
sens este suficient să arătăm Felicia Cucuian din Răhău, înainte de a pleca la arm ată, o în ­ este posibilă fără mecanizarea forestier al regiunii Hunedoara, L TRU „I. L. OARAGIALE“.
faptul că numai într-o sin­ Lenuţa Băăilă din satul Deal drăgise pe Floarea, căsătorită in ab­ continuă a procesului de pro­ în cursul anului 1960 vom mai
gură zi (13 martie a.c.) mu­ şi Elisabeta Suciu din Cîlnic. senţa sa cu chiaburul Obreja. R ănit ducţie. Dacă în anul 1959, re­ primi, în afară de cele amintite, 9 In comuna Topliţa, din ra-
zeul regional, a fost vizitat de de atitudinea fiu lu i său, îndurerat că giunea Hunedoara a reuşit să o serie de utilaje noi ca : tro-
1.000 de oameni ai muncii. IOAN NEMETH trebuie să ia m ăsuri îm potriva sa, se situeze printre primele re­ lii pentru funiculare T.U. 1.500, [ ionul Hunedoara, se organizează
Toader nu şovăie însă şi conflictul se giuni din ţară în materie de trolii pentru tractoare KD 35,
Vizionările fiind organizate şi SIMION MARGU rezolvă pe linia firească a dezvoltării mecanizare prin extinderea con­ motoare agregate pentru îunicu- L astăzi un FESTIVAL AL GIN-
în grupuri, oferă posibilitatea personajului. 'Apărînd interesele colecti­ tinuă a instalaţiilor cu cablu, larele pasagere, motoare elec­
personalului muzeului să dea corespondenţi vului, Toader îşi va sacrifica propriul în anul 1960, măsurile luate .în­ trice diferite, motoare IMS [¦ TECULUI, JOCULUI, PORTU-
copil. că de la început vor duce la 57 ş.a.
ridicarea' indicelui de mecaniza- [ LUI ŞI OBIGEIURILOR PA-
Unsprezece re ou cel puţin 200 la 'sută la Şi reţeaua’ de transporturi
faza scos-apropiat Acest lucru auto forestiere va creşte în a- l DURENEŞTI. La festival parti-
de EUGEN BARBU este posibil atît prin extinderea nul 1960 în mod simţitor. Se
„U nsprezece", prim ul rom an al scrii­ continuă a acestor instalaţii, cît vor primi pînă la sfîrşitul anu- L cipă reprezentanţi ai tuturor sa-
torului E ugen Barba, prezintă cîteva şi prin ridicarea productivităţii lui cel puţin 25 autocamioane
aspecte din viaţa unei echipe de fot­ instalaţiilor existente. SR 101 care se vor amenaja' L telor din împrejurimile Topliţei.
bal cu afeturi speciale şi răcoanţe
La sfîrşitul acestui an, re­ pentru transportul buştenilor de r o La căminul cultural din co-
Form area unui colectiv sportiv şi ţeaua de instalaţii cu cablu va fag şi stejar, astfel incit parcul
m al ales a unui colectiv cum este creşte la cel puţin 61 de funi- auto propriu va ajunge la circa muna Zam se prezintă astăzi ^
cel alcătuit de jucătorii echipei „Steaua", cu'lafe, ceea ce va însemna a- 150 autocamioane.
nti este un lucru aşa de uşor şi Luca, tingerea unui indice de meca­ f. la orele 16, conferinţa „REZUL- -j
antrenorul, va avea de întim pinat m u l nizare din total masă lemnoa­ Această cifră vă marcă o
explicaţii ample şi competen-, Concurs te greutăţi pînă va ajunge să-şi a să exploatabilă de cei puţin creştere de 500 la sută faţă de C ŢAŢELE VIZITEI TOVARĂŞU- }
proprie sufleteşte jucătorii. 38-40 ia sută. încă de la înce- anul 1954, cînd în parcul auto
te. 1 „D ru m eţii v e s e li“ putui anului am primit 2 funicu- propriu, aveam doar 30 de auto­ [• LUI N. S. HRUŞ6IOV IN ŢA-
lare bicablu de tip Mîneciu, 3 fu- camioane. Toate acestea sî-nt
nicuîare monocablu de lip Meta­ {¦ RILE ASIEI". Conferinţe pe di-
lurgica’ Sibiu, cojitoare mecani­ doar numai cîteva din progrese-
'La Şcoala medie din Sime- ce I.R.Ü.M. Bucureşti, despică- le înregistrate pe linia meca- L ferite teme se prezintă şi în co­
ria s-a organizat de curînd foare mecanice ş.a., a căror in­ nizării sectorului forestier în re
Concursul pionierilor un concurs „Drumeţii veseli“ stalare este în curs de finisare. giunea Hunedoara'. li munele Şoimuş, Vinţu de Jos,
şi şcolarilor
Pentru mecanizarea cojirii In cinstea Congresului al III- ^ Lăpuşnic efc.
lemnului de celuloză fag, des­ lea al partidului, oamenii mun­
pe tema „Să cunoaştem au­ tinat exportului, s-au instalat cii din sectorul forestier al re­ C 9 Iubitorii sportului cu balo-
tomobilul“. La concurs au pînă în prezent 7 buc. cojitoare giunii noastre, avînd la' înde-
Pe scena căminului cultural participat elevii claselorţ a mecanice la întreprinderile din mînă toate posibilităţile, şi-au t nul rotund pot asista astăzi la
din Răhău s-a desfăşurat a- X - a şi a Xl-a reală. raza regiunii noastre. Numai luat angajamentul să muncească
cum cîteva zile concursul pio­ prin sortarea lemnului de foc cu devotament pentru traduce­ L orele 15,30, la un meci amical j
nierilor şi şcolarilor, faza in- rea în viaţă a directivelor par­
vercle în lemn de celuloză, ce tidului, să rentabilizeze sectorul ^ de fotbal care va avea loc pe j
forestier şi să dea patriei cît
se va coji mecanic, se va ob­ mai mari cantităţi de produse l stadionul „Gorvinul" din Hune- 1
lemnoase, în sortimente superi­
tercomunală, la care au par­ Cel mai bine pregătiţi s-au ţine o valorificare superioară a oare, necesare marilor şantiere l doara, între echipele Gorvinul ^
ale socialismului din ţara noa­
lemnului şi implicit un cîştig stră. L. din localitate şi G.S. Craiova, 'j
ticipat pionierii şi şcolarii din dovedit a fi elevii clasei a t ambele din categoria B. 1
*1
f 9 Consiliul regional U.G.F'.S. j
Deal. concursul. [_ organizează pe pîrtiile de la Pa-
La concurs rs-au prezentat F. 0IOARA t. ringul, un concurs de schi inter- ¦]
formaţii corale, echipe de i *'¦ corespondent
dansuri, brigăzi artistice de L regional, dotat cu cupa „Parîn- J
L gut". La concurs participă schiori f
[ din regiunile Baia Mare, Stalin, .j
agitaţie, şi recitatori. Cei pes- t Cluj, Timişoara şi Hunedoara.
)-V W W W y , L o La orele 16, pe stadionul J
^ „Minerul“ din Lupeni, va avea 1
(_ loc întîlnirea de fotbal contînd -j
C pentru campionatul categoriei A, •}
l!lllipillllllllllllllll!l!l!l!llllllllll|l!lll L între echipele Minerul din loca- 1
1
ţiat de asemenea tinerii de la Au băut peste măsură gureanu, s-a oprit în oraşul Deva. Aici, '7 ţitate şi Jiul Petroşani. In pauza 0^
fabrica de conserve I.A.R.T., în­ a săvîrşit o spargere la magazia Şcolii -j
treprinderea „1 -Mai“ şi alţii. Intr-una din zilele trecute, Nicolae pedagogice, de unde a sustras mai L meciului, va avea Ioc un concurs j
Sfoia, Dionisie Bucur şi Ioan Vraciu, multe bunuri de valoare. In aceeaşi L de ailetism la care vor participa J
P. JURGONI cheflii cunoscuţi, după ce au consu­ •zi, el a mai furat diferite haine şi din l atleţi de Ia şcoala profesională, I
mat o cantitate mai marc de băutu­ dormitoarele elevilor de Ia internatul ^ Filatură şi şcoala medie din lo-
corespondent ră, au ieşit în stradă şi au oprit un aceleiaşi şcoli. ^ calitate. Tot la Lupeni, se des-
autocamion aparţinînd l.G.O. Deva. A-
k poi, au atacat pe conducătorii autoca­ Fiind prins de organele de miliţie, L făşoară astăzi şi campionatul re- -j
Acţiunea patriotică de colec­ mionului, IIie Ghiţă şi Gh. Balaga, lo- a fost trimis în judecată. Pentru furt
tare a fierului vechi a fost îm­ vindu-i grav, fără nici un motiv. din avutul altora, individul Vladimir C pubiican al şcolilor medii — fa- j
brăţişată şi de pionierii Şcolii Ungurcanu a fost condamnat de Tri­
elementare din Ungurei. Pînă Deferiţi justiţiei, cei trei huligani bunalul popular al oraşului Deva la c zS pe localitate — Ia handbal
acum pionierii acestei şcoli au şi-au primit pedeapsa meritată. Tribu­ 3 ani închisoare corecţională şi 3 ani l
colectat o cantitate de 1.500 kg. nalul popular al oraşului Deva, a con­ interdicţie corecţională.
fier vechi. Acţiunea continuă. damnat pe Nicolae Stoia la 5 ani în­ f în şapte.
chisoare corecţională, pe Ioan Vraciu la Marfă cm suprapreţ
T. TRAIAN u J u J uJ b J i—/ u / k J i J uJ lJ i__I
, corespondent în plus.
La1 faza doborît-secţionat, în OINPBOGS&MUL DE
1960, indicele de mecanizare va
creşte — prin primirea din P O D I O litll!
U.R.S.S. a încă 36 buc. ferăs-
21 MARTIE 1960 Ghtneză de Mihai Gafiţa ; 22,00
Dionisie Tţucur.Ta | 6 închisoare,., tionar • Ia secţia"cooperativd ‘? 0 De- 100 la sută faţă de anul 1959, PROGRAMUL 1 : 6,30 Jocuri „275 arii de la naşterea lui
corecţiona . Bacii“ ; 23,15 Concert de noapte.
colectat şi o cantitate de 200 kg. !ier cembrie“ din Oarda de Jos, raionul şi astfel se va ajunge pe an­ populare romîneşti; 7,15 Muzi­
vechi. ' 22 MARTIE 1960
S-a înfruptat din avutul Alba, a înşelat cumpărătorii, vînzîn- samblul exploatărilor, la un in­ că de estradă; 8,00 Melodii
S-au evidenţiat pionierii Ioan Fi- , altora du-le mărfuri cu suprapreţ. dice de mecanizare la această populare ; 8,30 Muzică uşoară ; PROGRAMUL 1 : 8,30 Muzică
lan. Gruia Bărboni, Aurel Ardeleana, ¦ fază, de cel puţin 15 la sută. 9.00 Muzică din opere; 10,00 uşoară; 9,00 Melodii populare
D an G heorghiu ş.a. După ce ă umblat prin mai multe Trimis în faţa Tribunalului popular Solişti şi orchestre de muzică romîneşti; 10,30 „Numai zîm-
localităţi din ţară în căutarea de cîş- a! raionului Alba,';Nicolae Silvestru a Pentru mecanizarea muncilor populară romînească din diferi­ bet, numai cîntec“, program de
GHEORGHE PETROVIGI fost condamnat Ia 1 an închisoare co- ¦muzică uşoară; 11,45 Radio
corespondent Prichindel: Gazeta pădurii;
tigun" pe căi necinstite, Vladimir Un-' rectională. grele la încărcarea buştenilor te regiuni ale ţării; 11,03 In­ 12,00 Muzică populară din Ar­
descoperiri dea1; 12,30 In faţa hărţii: Si­
în Kremlin termezzo muzical; 11,30 Alma­ beria; 12,40 Muzică uşoară;
13.05 Din muzica popoarelor;
constituie mărturii ale dezvol­ nah ştiinţific (reluare) ; 12,25 14,20 Concert de piţîriz; 15,10
tării meşteşugurilor locuitorilor Melodii populare romîneşti;
Moscovei: zgure metalurgice şi Lectură din romanul „Ei au 16,15 Vorbeşte Moscova'!; 17,25
forme de turnat din piatră pen­ Muzică uşoară interpretată de
tru bijuterii, unelte de cizmărie, luptat pentru patrie“ de Mihail orchestre de coardei; 18,00 Re­
un cuţit de rihtuit, rămăşiţe a vista economică Radio; 19,25
tot felul de încălţăminte de pie­ Şolohov; 13,05 Concert popu­ Muzică romînească de estradă ;
le. Cu măiestrie au fost execu­ 20,30 Jurnalul satelor; 21,00 So­
tate lacătele cu are de o con­ lar ; 14,00 Din muzica popoa­ lişti de muzică populară romî­
strucţie complicată. Intr-una nească, laureaţi ai concursurilor
din ele se mai află şi acum o relor; 15,10 Muzică uşoăiră; internaţionale de tineret; 21,30
cheie care a înţepenit acolo a- Lenin în amintirile scriitorilor
cum 600 de ani. 15,45 Note de lector; 16,52 (I) ; 22,30 Concert de noapte.
Au fost dezgropate rămăşiţele Jocuri populare romîneşti; 18,30 ' PROGRAMUL I I : 14,07 Mu­
unei fortăreţe necunoscute, da­ zică populară din ţări prietene;
tină din secolul al Xll-lea, care Pentru fiecare o melodie; 19,15 15,25 Muzică de estradă; 16,15
a fost asediată de hanul mon­ Muzică populară romînească in­
gol Batir, întemeietorul hoardei O capodoperă a arfei populare Expoziţie de desene Teatru la microfon : Nota zero terpretată de Eugenia Frunză ;
de aur. Construcţia pereţilor a- la purtare ; 21,01 Muzică popu­ 16,45 Să no cunoaştem patria :
Valea Jiului; 17.25 Sfatul me­
„O capodoperă a artei popu­ maiştrii tadjici au folosit mo­ ale Sui Rem hrandf lară romînească din Muntenia; dicului : Nevralgiile; 19.00 Mu­
j 22,30 Muzică uşoară ; 23,00 Me­ zică corală romînească ; 19,30
Valsul „ Salutul primăverii“ de
lare“ — caracterizează ziarul tive inspirate din natura locu­ C abinetul de stam pe şi gravuri de lodii populare romîneşti. Vglirj; 19,58 Opera „Evgheni
Oneghin“ de Geaikovski; 22,40
„Pravda“ ornamentaţia artisti­ rilor natale; imagini stilizate pe lingă Colecţia de stat de lucrări de PROGRAMUL II : 14,30 Mari
că (pictură murală şi sculptu­ întăţişînd capsule de bumbac, artă din Dresda a organizat in sala Muzică populară romînească;
ră în lemn) a Palatului cultu­ ciorchini de struguri, migdal în­ A lbertinum o expoziţie de desene ale ansambluri corale romîneşti;
ral al colhozului ,,Moskva“ din florit, rodii. Fiecare compoziţie lui R em brandt şi elevilor lui. 15.00 Solişti şi formaţii de ti­ 23,15 Concert de muzică uşoară.
neret din lumea întreagă; 16,15
„Tinereţe, dragă-mi eşti“, pro­
raionul Leninabad, Tacijikistan. se distinge prin armonia stilu- P este 50 de desene executate de gram dş muzică uşoară ; 16.30
Maiştrii populari care au execu­ lui sculpturii în lemn şi picturii Rem brandt, precum şi lucrări ale celor Vorbeşte Moscova ! ; 17,00 Mu­
tat această lucrare, propusă spre murale mai buni elevi ai lui şi corectate de zică populară romînească ; 17,25
a fi distinsă cu premiul Lenin el, au !ost expuse publicului pentru Sfatul medicului: Regimul în
pe 1960, au reînviat vechea ar­ Ziarul subliniază admirabila prima dată după ce operele cabinetului ulcer; 17,50 In pas cu ştiinţa:
ornamentare a plafoanelor foa­ cercetări noi în oncologie. Vor­
tă naţională a picturii murale ierelor etajelor superiore. Vi­ dc stam pe şi gravuri au !ost salvate beşte dr. Octav Gostăchel; 19,00
şi sculpturii în lemn. zitatorul acestui palat, scrie zia­ de către A rm ata S o vietică în 1945. C o­ „Sub ceru-nstelat“, program de
rul. are impresia că deasupra lecţia d in D resda de desene ale lui muzică uşoară; 19,45 Tribuna
Talentaţii rrvaiştri colhoznici capului este atîrnat uri splendid R em brandt este considerată drept cea Radio; 20.00 Muzică populară
Gafur Mansurov, Maksud Soii- covor tesut din fiori naturale. ! m ai im p ortantă din întreaga lum e. romînească interpretată la vioa­
ev, Ocil Faiazov. Zakir Nadîrov ră de Fiorea Cioacă; 21,45 In-
şi Rahim Radjaiuv au orna­ -m- semnări de călătorie din R.P.
minteşte de zidurile vechi ale mentat 140 de camere şi săli
Novgoroăului şi de vechile forti­ ale palatului, executînd pentru
ficaţii din jurul oraşelor polo­
neze. După părerea specialişti­ fiecare din eie o pictură aparte. " eiREMBTIEDBFICE
lor, fortăreaţa constituie o măr­ Suprafaţa, totală a plafoanelor
turie a bogatei experienţe şi a ornamentate cu picturi murale 21 MARTIE 1960 ba; PETROŞANI: 'Micuţa;
vastelor cunoştinţe tehnico-ingi- şi gravuri în lemn depăşeşte DEVA : Misiune periculoasă ; Ani înflăcăraţi; SEBEŞ: Ul­
nereşti ale constructorilor Kre­ 1.200 m.p. ALBA IULIA : Poemul m ării; tima aventură a lui Don
mlinului. La realizarea ornamentelor Lupii; BRAD: Contrabandiştii; Juan ; SIMERIA : Sufletul mă­
ggj----------------- — HAŢEG : In zgomotul roţilor ; rii ; LONEA: Ard de zbucium;
HUNEDOARA: Primăvara; 1LIĂ: TEIUŞ: invenţie diabolică;
Cel mai hăirîn copac de pe Vifoşa
Atentatul; ORAŞTIE : Primă­ ZLATNA : Procesul se amină ;
Pădurile cîndva bogate de pe Vi- satul Boiana, la cabana Sredeţ si- vara; Melba; PETROŞANI: APOLDU DE SUS: Amnarul
Micuţa ; Ani înflăcăraţi; SEBEŞ: fermecat.
Ultima aventură a lui Don
se de hoardele turceşti în anul 1860. de rîul PetroVicika. Este vorba de Juan ; SIMERIA : Sufletul mă­ m iL fk m m m a im k
De aceea majoritatea arborilor de pe vestitul „brad-minune“, de fapt unul rii ; LONEA: Ani de zbucium; PENTRU 24 ORE
acest masiv sînt tineri. Pomi mai din puţinii brazi păstraţi de vegetaţia TEIUŞ: Invenţie diabolică;
ZLATNA : Procesul se amină ; Vremea rărnîne rece cu cerul
APOLDU DE SUS: Amnarul variabil mai mult noros. Ploi
ferm ecat; CALAN : Mamă vi­ slabe locale. Temperatura în
tregă. uşoară scădere, ziua va fi cu­
22 MARTIE 1960 prinsă Între 2 şi 7 grade, iar
DEVA : Misiune periculoasă ; noaptea între minus 1 şi 3 gra­
care atrag atenţia turiştilor şi viţe-, tuipinei de aproximativ 1,5 m, Vîrsta ALBA IULIA: Poemul m ării; de. Vînt potrivit cu intensificări
lui a fost apreciată la peste 300 ani. Lupii; BRAD : Contrabandiştii; din sectorul nord şi nord-est.
Mai există copaci băirîni şi în alte Vîrful lui este frînt şi în locul aces- HAŢEG 7 In zgomotul roţilor; PENTRU URMĂTOARELE
Dresură de le i! Un număr atractiv, prezentat de circul dej HUNEDOARA : Nu aştepta lu- 3 ZILE
>stat din Bucureşti care se află la Petroşani. ILIA: Atentatul; Vremea schimbătoare cu tem-
¦>’."'Vţ-V"T'A im h m â i. W i
J plar conservat pe aleea care duce din deosebit de pitorească.