Page 7 - 1960-03

Nr. 101b
Âgitefie vizuală
şi concreta
'S'ob' îndrumarea Comitetului
Orăşenesc de partid Hunedoara,
Organizaţiile de bază din sec­
ţiile ©. S. Hunedoara au trecut
în ultima vreme la organizarea
unei agitaţii vizuale mai con-
erete, mai legate de sarcinile ac­
tuale ale siderurgiştilor.
Printre organizaţiile de bază
Sare au manifestat o preocupa­
re deosebită în această direcţie
se numără şi cea din oţelăria
Martin nr. 2. Biroul organizaţiei
de bază a formulat texte con­
crete care au fost apoi scrise
pe panouri mari şi afişate în
locuri vizibile.
Un însemnat număr de lozinci
şi panouri se adresează munci­
torilor ehemîndu-i la sporirea
continuă a producţiei de otel.
Este interesant de arătat că a-
cea'stă chemare are o mare pu­
tere de convingere pentru că a-
rată unul din cele mai impor­
tante efecte ale creşterii produc­
ţiei de o te l: sporirea cîştigurilor
muncitorilor. Iată conţinutul u-
nei astfel de lozinci: „O ţelari!
Depăşirea planului cu peste
5.400 tone de oţel în luna ianua­
rie, a adus o creştere a salariu­
lui mediu în secţia noastră cu
peste 200 lei faţă de cel planiîi-
ficat". Chemarea' se încheie ou o
frază care generalizează cazul
concret din luna ianuarie:
„Luptînd pentru depăşirea sarci­
nilor de plan, asigurăm sporirea
continuă a cîştigurilor noastre".
Toate lozincile şi panourile au
un continui care reflectă faptul
că biroul organizaţiei de bază a
sezisat cele mâi importante pro­
bleme ale procesului de produc­
ţie. Despre aceasta vorbeşte ^şi
iozinca prin care oţelarii ¦sînt
chemafi să mărească indicii de
utilizare ai agregatelor — una
din pîrghiile cele mai importante
prin care se asigură o produc­
ţie şi o productivitate sporită.
In textul lozincii se spune
„Mărind indicele de utilizare a
cuptoarelor cu 300 leg. de otel
pe metru pătrat de vatră şi zi
calendaristică fată de cel planifi­
Cărţi noi la hihliotecă
¦ Că biblioteca comunală din tecă se găsesc cărţile preferate,
Dobra, raionul Iliav..vin zilnic datorită faptului că tov. bibliote­
¦să împrumute cărţi oî-numeroşi cară Silvia Nedelcovicî mun­
^ţărani muncitori. Pentru a sa­
tisface toate cerinţele, biblioteca
a fost înzestrată de curând cu
încă 263 de volume, astfel că în
prezent se găsesc aici 4.600
cărfi şi broşuri.
Datorită faptului că la biblio­
E xcursie în C a rp a |ii
m erid io n aii
In Valea Jiului, pe iîngă alte
ramuri sportive, o amploare deo­
sebită a luat-o şi turismul. Ast­
fel, nu de mult, un grup de mun­
citori ceferişti au făcut pentru
prima dată în activitatea spor­
tivă a' Văii Jiului, o excursie
de-alungul Garpaţilor meridio­
nali.
Urmîndu-le exemplul, un alt
grup de tineri sportivi de la
C.F.R. Petroşani, mina Petrila
şi mina Ani.noasa, a pornit zi­
lele trecute să facă o astfel de
excursie. Grupul este format din
tinerii Silviu Vladislav, Vasile
Tamaş şi Zoltan Olax. Ei au
pornit să înfrunte intemperiile
naturii şi obstacolele munţilor,
pentru a ajunge la' cota 1400
din munţii Bucegi. Traseul ales
este destul de greu. Astfel, ex­
cursioniştii amintiţi şi-au propus
să străbată munţii Retezat, Po­
iana Rusca, munţii Făgăraş şi
Bucegi. Excursia lor se va în-
Pregătesc piesa
„Chestiuni familiare46
Comisia de femei de pe lingă Tea­
trul de stat „Valea Jiului“ din Petro­
şani, pregăteşte în cinstea zilei de 8
Martie piesa într-un act şi două ta­
blouri „Shestiuni familiare“ de Mai
Thahvest. Demn de remarcat este e-
lariul şi dragostea cu care tovarăşele
de la teatrul de stat muncesc pentru
pregătirea acestei piese. Rolurile prin­ nu şi-a modificat aproape de loc
cipale în piesa amintită sînt deţinute
în majoritate de către femei. Astfel,
rolul Emei — sofia lui Peter — este
interpretat de tînăra actriţă Anca Le-
dunca Pavlescu. De asemenea, rolul
Tinei — verişoara lui Peter — care
vine să facă ordine în această căsni­
cie, este interpretat dc i Elisabeta
Belba. Piesa amintită va fi prezentată
în premieră în oraşul Petroşani, cu
ocazia sărbătoririi zilei dc 8 Martie.
MARIA IORDAGHE DUMITRESOU
corespondentă
ea^Aosspggqa
cat, în 1960, vom da patriei
25.000 tone de otel peste sarcini­
le de plan“. Se ştie că un alt
mijloc prin care se asigură creş­
terea producţiei este folosirea
din plin a timpului de lucru.
In legătură cu acest aspect a
fost formulată o lozincă ce are
menirea să ajute pe muncitori
să-şi formeze o imagine clară
asupra valorii fiecărui minut de
lucru. Potrivit acestei lozinci,
fiecare minut de staţionare ne­
productivă pe întreaga secţie a-
duce pagube de circa 110 lei.
O mare parte dintre panouri
şi lozinci cheamă colectivul sec­
ţiei să lupte pentru reducerea
preţului de cost al otelului. Şi
pe această temă au fost formu­
late texte concrete care arată
muncitorilor cît este de impor­
tant să se reducă preţul de cost
al tonei de oţel. Trebuie remar­
cat faptul că biroul organiza­
ţiei de bază — cunoscând pre­
cis principalele căi de reducere
a preţului de cost — a orientat
agitaţia vizuală în aşa fel îneît
oamenii să ştie precis în ce
direcţie să-şi îndrepte eforturi­
le. 'Au fost formulate texte şl
apoi scrise pe ^panouri mari, în
legătură ou reducerea rebuturi­
lor, economisirea de cărămizi
refractare, combustibil, materia­
le etc.
Iată cum se adresează mun­
citorilor o astfel de lozincă :
„Reducerea rebutului după lami­
nare numai cu 5 Ia sută fată
de cel planificat aduce anual o
economie de circa 900.000 lei,
ceea ce echivalează cu un bloc
cu 26 apartamente... Luptat!
împotriva rebuturilor".
Organizarea agitaţiei vizuale
concrete în strînsă legătură cu
sarcinile economice şi politice
actuale trebuie să stea în aten­
ţia tuturor organizaţiilor de ba­
ză. Gu cît agitaţia este mal con­
cretă, cu atît este mai eficace.
Dovadă grăitoare sînt succesele
tot mai însemnate pe care colec­
tivul oţelăriei Martin nr. 2 le
obţine în lupta pentru sporirea
continuă a producţiei de otel.
ceşte cu pasiune, dc la începutul
anului şi pînâ în prezent au fost
atraşi spre bibliotecă peste 300
de cititori.
A. C1BD
corespondent
-I3S'
cheia la 1 aprilie prin vizitarea
staţiunii climaterice Sinaia.
I. ŞTEFANESCU
corespondent
Criza
Una din problemele cele mai
acute care se pun în prezent e-
conomiei franceze este aceea' a
agriculturii. Profundele nemulţu­
miri care agită ţărănimea fran­
ceză au fost exprimate cu vehe­
menţă în cadrul marilor de­
monstraţii ţărăneşti care au 'avut
ioc recent în numeroase regiuni
ale Franţei şi la care au parti­
cipat aproximativ 200.000 de a-
gricultori. Vorbind despre am­
ploarea pe care au luat-o mişcă­
rile ţărăneşti în ultima vreme,
ziarul „Liberation“ arată că „a-
ceste manifestaţii au un fond
material real, ele exprimând o
criză economică“.
In ziua de 25 februarie, pri­
mul ministru francez Michel
Debre şi ministrul Agriculturii.
Henry Rochereau au expus în
faţa comisiei Adunării Naţionale
pentru producţie şi schimb, ho­
tărârile adoptate în după-amiaza
zilei de 24 februarie de Consi­
liul de Miniştri în legătură cu
problemele agricole şi care ur­
mează să fie publicate în Bule­
tinul Oficial.
Agenţia France Presse, comen*
tind hotărârile adoptate de Con­
siliul de Miniştri în problema
ţărănească, arată că „guvernul
poziţia în această problemă“.
Aceasta, arată agenţia mai sus
menţionată, deoarece guvernul
„nu a acceptat cererile de bază
ale ţărănimii, privind reintrodu­
cerea sistemului de paritate între
preţurile produselor industriale
şi cele agricole şi stabilirea auto­
mată a corelaţiei între preţul
produselor agricole şi costul
vieţii“.
Cercurile guvernante franceze
Pavilionul R. P. Sotnîne ia Tîrgul
international de Ia Leipzig a fost vizitat tre Uniunea Sovietică şi Indo­
de Otto Srotewohl
LEIPZIG (Agerpres). — La
28 februarie pavilionul R.P. Ro-
mîne la Tîrgul internaţional de
primăvară de la Leipzig a fost
vizitat de Otto GrotewohI, pre­
şedintele Consiliului de Miniştri
al R.D. Germane, Lothar Bolz,
vicepreşedinte al Consiliului de
Miniştri şi ministru al Afaceri­
lor Externe al R.D. Germane,
şl de alţi membri ai guvernului
R.D. Germane, precum şi
de delegaţia guvernamentală a
Succesul lui Nicolae Herlea
la Bratislava
PRAGA. Corespondentul A-
gerpres transm ite: Duminică 28
februarie a avut Iog la Teatrul
National din Bratislava specta­
Vizita tovarăşului Gogu Radule seu
fu R.A.U.
CAIRO (Agerpres). — Gonti-
nuîndu-şi vizita în Republica A*
rabă Unită, tov. Gogu Rădules-
cu, ministrul Comerţului al R.P.
Romîne, a vizitat Canalul de
Suez şi oraşul Port Said, după
care s-a reîntors ia Cairo. La
26 februarie el a avut convorbiri
cu ministrul Industriei al Repu­
blicii Arabe Unite, şi cu minis­
trul Comunicaţiilor al regiunii ai unor misiuni diplomatice şi să acordăm ajutor economic de­
egiptene a R.A.U. In aceeaşi zi, unor. reprezentanţe economice. zinteresat acestor ţări; Colabora-
agriculturii franceze
caută să arate că înrăutăţirea
situaţiei ţărănimii s-ar datora
secetei din anul trecut care a
dus ia reducerea cu 10% a veni­
turilor ţărănimii. Dar adevărate­
le cauze ale intensificării pau­
perizării producătorilor agricoli
mici şi mijlocii, trebuie căuta­
te în adîncirea prăpastie! din­
tre preţurile cu care aceştia îşi
pot desface produsele-şi preturi­
le impuse la mărfurile indus­
triale. Această situaţie a fost a- agricole, care urmăreşte să lo­
gravată d& hotărârea luată de
guvern în 1959 de a suprima sis-
ternul care stabilea o oarecare
paritate între preturile produse--
lor agricole şi ce­
le industriale şi
care fusese insti­
tuit în septem­
brie 1957. Des­
fiinţarea lui a
redus considerabil veniturile
producătorilor agricoli, făcând ca
preţurile produselor agricole să
scadă în co'mparaţie cu cele ale
produselor industriale necesare
agriculturii cu aproximativ 15%.
Această scădere’se observă în­ locii. Inte-un an, 1959, datoriile au avut loc în cursul ultimelor staţionară.
deosebi la produsele furnizate
de micii producători, preţul pro­
duselor marilor proprietari fun­ tost obligaţi să renunţe la unele de faţă în Franţa. După cum a
ciari rămînînd aproximativ la produse industriale ceea ce a subliniat recent în cadrul unei
nivelul celui al produselor in­ avut drept urmare o scădere cu asemenea manifestaţii deputatul
dustriale.
De asemenea, în cursul anului larg consum şi de unelte şi ma­ din unirea păturilor agriculto­
1959, guvernul a luat o serie de şini agricole. Ne mai piîtînd face rilor mici şi mijlocii în lupta
măsuri favorizînd direct pe ma­ faţă situaţiei chiar prin aceste pentru satisfacerea revendicări­
rii proprietari funciari. Astfel, au măsuri, aproximativ 80.000 de lor lor, pentru schimbarea nu |
fost suprimate indemnizaţiile a:-
cordate micilor producători, în
timp ce marii proprietari fun­
ciari au primit importante in­
demnizaţii de secetă din partea
statului.
O altă măsură luată de gu-
/mumun mmmimumi
Faptul că este so­ la 29 februarie la o conferinţă vietică o stabileşte cu ţările A-
cotit de tovarăşii săi de presă la Djakarta, N. S. slei, contribuie ta crearea unor Duminică în pitoreasca staţiune Squaw
de muncă drept u- Hruşciov, preşedintele Consiliu­ relaţii normale între state şi Valley din munţii Sierra Nevada a a-
nul dintre cei mai lui de Miniştri al U.R.S.S., a la întărirea păcii. Acesta este o- vut loc festivitatea de închidere a ce­
buni muncitori din1 declarat că în cursul vizitei saie biectivul principal al Uniunii So­ lei de-a 8-a Olimpiade albe care a re­
secţia croi, a fabri­ au avut loc convorbiri importan: vietice în relaţiile internaţionale. unit timp de 11 zile în pasionate în­
cii „Ardeleana“ din te, sincere şi foarte utile cu pre­ Uniunea Sovietică nu a avut şi treceri pe cei mai buni schiori, ho-
Alba lulia, dovedeş­ şedintele Sukarno şi cu alţi oa­ nu are alte obiective.
te că Petru Neam-
fu este un muncitor
priceput şi harnic.
Acelaşi lucru ÎI
spun şi cele 2—3
procente cu care el
îşi depăşeşte norma
în fiecare zi.
U.R.SS. condusă de N. D. Pe­
tuhov. Oficialităţile şi vizitatorii
şi-au exprimat admiraţia faţă de
gama variată şi volumul expo­
natelor din pavilionul ţării noas­
tre, expresie a dezvoltării in­
dustriale a R.P. Romîne.
Utilajul petrolifer prezentat de
R.P. Romînă prin două instala­
ţii de foraj, diferite agregate şi
scule, precum şi parcul de ma­
terial rulant reprezină unul din
punctele de atracţie şi interes
ale Tîrgului din Leipzig.
colul „Bărbierul din Sevilla“ cu
concursul baritonului Nicolae
Herlea.
Gîntăreţul romîn s-a bucurat
de un remarcabil succes.
Constantin Stănescu, ambasado­
rul R.P. Romîne în R.A.U., a
oferit o recepţie în cinstea lui
Gogu Rădulescu, la care au
luat parte Abdel Moneim Kaisu-
ni, ministrul Economiei al
R.A.U. şi alţi reprezentanţi ai
guvernului R.A.U., precum şi
conducători ai instituţiilor eco­
nomice şi oameni de afaceri. Au
fost prezenţi de asemenea şefi
vern împotriva producătorilor
agricoli mici şi mijlocii este de
a le impune acestora plata co­
tizaţiilor de 6 miliarde franci
vechi pe care bugetul le înca­
sează din agricultură, marii pro­
prietari fiind scutiţi de aceste
obligaţii.
In ce priveşte impozitele, gu­
vernul a inaugurat o nouă for­
mă de impunere a suprafeţelor
vească tot- în micul producător,
maţii proprietari funciari fiind
scutiţi de unele impozite directe,
Ga urmare a măsurilor luate
de guvern, în defavoarea produ-
cătorilor mici şi
mijlocii, în cele
1.Î14.0DO gospo­
dării sub zece ha.
venitul obţinut
de toţi membrii
unei familii de mici agricultori
tiu reprezintă adesea' echivalen­
tul unui salariu minim. Aceste
măsuri au- avut consecinţe ime­
diate asupra situaţiei categorii­
lor de agricultori mici şi mij­
lor la' Creditul Agricol, au cres­
cut cu 20%. De asemenea, ei au
10-15% a producţiei industriei de comunist Waldeck-Roch'et, tocmai
ţărani mici şi mjlocii, în majori--
taie tineri, părăsesc anual satele
îndreptîndu-se spre oraş.
Mişcările ţărăneşti care s-'au
accentuat în-ultima vreme au pe
de altă parte la bază faptul că
dintr-un total de 6.475 miliarde
TELEG RAM E EXTERNE
Conferinţa de presă
olimpice de iarnăDJAKARTA (Agerpres). — rea economică, culturală şi de
TASS a n u n ţă: Luînd cuvîntnl altă natură pe care Uniunea So­
meni de stat ai Republicii In­
donezia în legătură cu un larg
cerc de probleme internaţionale
şi cu problemele dezvoltării con­
tinue a relaţiilor de prietenie şi
colaborare dintre Uniunea’ So­
vietică şi Indonezia.
Exprimîndu-şi satisfacţia pro­
fundă faţă de rezultatele tratali-:
velor şi ale vizitei sale, N. S.
Hruşciov a caracterizat declara­
ţia comună sovieto-indoneziană,
acordul general de colaborare e-
conomicâ şi tehnică şi acordul deri industriale în India cu- aju­ te ; 2. Suedia 71,5 puncte; 3. S.U.A.
privitor la dezvoltarea relaţiilor torul Uniunii Sovietice. N. S. 71 puncte: 4. Germania 70,5 puncte;
culturale dintre Uniunea Sovieti­ Hruşciov a declarat că Uniunea 5, Finlanda 59,5 puncte; 6. Norvegia
că şi Republica Indonezia ca do­ Sovietică acordă un ajutor prie­ 53 puncte; 7. Austria 35,5 puncte; 8.
cumente pătrunse de spiritul înţe­ tenesc asemănător şi altor ţări. Canada 32 puncte; 9. Franţa 27 punc­
legerii reciproce care deschid
largi perspective colaborării în­ Hruşciov, să ajutăm ţările slab Polonă 16 puncte; 12. Italia 15,5 pune-
nezia pe baza principiilor coexis­
tenţei ' paşnice, întăririi păcii şi
prieteniei între popoare. Con­
siderăm aceste documente, a
spus N. S. Hruşciov,' ca o
contribuţie importantă la cau­
za comună a luptei tuturor
popoarelor pentru lichidarea
„războiului rece" şi slăbirea în­
cordării internaţionale.
N. S. Hruşciov a comunicat
că guvernul sovietic l-a invitat
pe preşedintele Sukarno să vizi­
teze din nou Uniunea Sovietică
la o dată care îi va conveni şi
că această invitaţie a fost ac­
ceptată.
Menţionînd că colonialiştii eu­
ropeni, care şi-au impus prin
foc şi sabie „civilizaţia“ în A- zarmare generală şi totală.
sia. au întârziat cu secole dez­ După ce a subliniat că anul
voltarea ţărilor înrobite de ei,
N. S. Hruşciov a sp u s : Se a-
propie însă sfârşitul colonialis­
mului. In timpurile noastre, ţă ­
rile Orientului în care trăieşte
cea mai mare parte din populaţia
globului, ocupă un Ioc de scamă
în toate treburile omenirii, în re­
zolvarea problemelor păcii, în
stabilirea destinelor lumii. Ro­
lul popoarelor Orientului, va
continua să crească necontenit.
Ele vor putea să-şi îndeplineas­
că acest rol ou atît mai eficient
cu cît vor dobîndi mai ourînd
independenţa politică şi econo­
mică deplină şi vor pune bazele
unui avînt economic şi cultural
rapid în ţările lor.
Reîerindu-se la politica exter­
nă a Uniunii Sovietice faţă de
ţările Orientului, N. S. Hruşciov
a declarat: Sîntem dispuşi să
colaborăm cît se poate de larg,
cheltuieli bugetare, numai 120
miliarde sînt afectate agricultu­
rii, ceea ce reprezintă 1,8% din
buget, în timp ce creditele mili­
tare se ridică Ia 1.875 miliarde,
' reprezentînd 32%'.
Acttiala situaţie a agriculturii
franceze se datorează de aseme­
nea şi apartenenţei Franţei la
„piaţa comună“, cate interzice
în mod practic unui stat membru
să garanteze ţăranilor preţurile
produselor agricole sau să se o-
puriâ importurilor de produse de
care nu are nevoie.
Aceste manifestaţii a'u deci şi
vor avea motive să fie grave,
atîta timp cît guvernul va duce
o politică de nesocotire a inte­
reselor masei largi a micilor a-
gricultori. La recentul congres
ai Federaţiei naţionale a sindica­
tului agricultorilor, participanţii
au cerut chiar convocarea înainte
de termen a Parlamentului pen­
tru a discuta situaţia grea a ţă­
rănimii.
Manifestaţiile ţărăneşti care
săptămâni, au arătat gravitatea
problemei agricole în momentul
numai a politicii agrare de pînă
acum a guvernelor de lâ’ Paris,
ci şi pentru schimbarea întregii
orientări a politicii cercurilor
conducătoare franceze, stă solu­
ţionarea acestei spinoase pro­
bleme.
de la Djakarta
Programul de ajutor econo­
mic şi tehnic al Uniunii Sovie­
tice, a spus în continuare N. S.
Hruşciov, se, bucură de o recu:
noaştere tot mai largă. Posibili­
tăţile ţării noastre în acest do­
meniu cresc, a declarat el. N. S.
Hruşciov a citat ca exemplu a-
jutorul pe care Uniunea Sovieti­
că îl Va acorda Indoneziei pen­
tru construirea Unor mari între­
prinderi industriale, precum şi
construirea unor mari întreprin­
Dorim sincer, a spus N. S. te; 10. Elveţia 26,5 puncte; 11. R. P.
dezvoltate din punct de vedere
economic, să lichideze moşteni­
rea grea a colonialismului, să
creeze premisele unui avînt e-
conomic şi cultural rapid. Cre­
ditele avantajoase acordate de
Uniunea Sovietică sînt destinate
finanţării unor mari obiective
chele'ale economiei naţionale de
importanţă primordială.
Reîerindu-se în continuare la
cea mai importantă problemă
a contemporaneităţii — asigu­
rarea unei păci îndelungate şi
trainice pe pămînt, a unei păci
fără arme, fără încordare, fără
războaie reci sau calde, N .; S.
Hruşciov a declarat că cheia re­
zolvării acestei probleme este
înfăptuirea programului de de­
1959 a adus slăbirea încordă­
rii internaţionale, N. S. Hruşciov
a spus în încheiere: Anul 1960
începe sub auspicii bune. Este
proiectată o întâlnire a şefilor
de guverne ai marilor puteri.
După cum o confirmă expe­
rienţa, multe depind de înţîlni-
rile şi contactele personale în­
tre conducătorii de state. Uniu­
nea Sovietică acceptă cu plă­
cere astfel de întâlniri şi-- con­ românească. din diferite regiuni
tacte cu scopul precis de a
obţine menţinerea unei- păci în­
delungate şi trainice, de a înlă­
tura primejdia izbucnirii unui
nou război. • i - ».
Apoi. preşedintele Consiliu­
lui de Miniştri al U.R.S.S. a
răspuns la întrebările puse de
corespondenţi.
S f& Ce &IleEcMo o íélet*tlFICE
7
V 3 MARTIE 1960
DEVA' : Oameni şi lu p i; AL­ Brahms. 1
BA IULIA ¦' Pentru 100.000 de
m ărci; Omul meu drag ; BRAD :
Gîhîâreţul mexican ; HAŢEG :
Avalanşa ; HUNEDOARA : Car­
tea ju n g lei; ILIA : Afacerea nu
s-a c la sa t; ORAŞTIE : O întâm­
plare extraordinară ; Prima me­
lodie ; PETROŞANI: Mizerabi­
lii ; întâlnire cu viaţa ; SEBEŞ :
Alarmă la graniţă ; SIMBRIA :
Tamango ; LONEA : Viaţa -e -în
mâinile taie ; TEIUŞ : Taina lui
Zemskov ; ZLATNA : Ivan Brov-
kin se însoară ; APOLDU DE
SUS : Casa liniştită ; CALAN :
Submarinul „Vultur“.
mmm mrmmiomr
PENTRU 24 ORE ? t
Vreme schimbătoare cu cerul
mai mult noros. Vor mai că­
dea precipitaţii slabe locale.
Temperatura în uşoară scădere,
ziua între 5— 10 grade iar noap­
tea între 0—5 grade. Vânt po­
trivit din sectorul sud şi su'd-
est, cu rotaţie către vest. Di­
mineaţa şi seara pîc-iă şi teaţă.
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE l
Vreme schimbătoare gu serul
mai mult noros, temperatura
- - ¦- ii
0000000000oooooooooooooooooooo xx>o<xx>o<xx>oooooooco
IL<0>Y <D> C IEMT iif, A\ ÎL
Tragerea specială
A MĂRŢIŞORULUI |
SE E X T R A G 33 N U M ER E ÎN 5 F A Z E
| SE ACORDĂ SUPLIMENTAR
1 10 a u t o t u r i s m e
| Şi ALTE OBIECTE |
0-'0C.O0 oco o co o co p o o co 00.0000000000.00000000^0 oooooooo
Pag. S
Festivitatea
închiderii jocurilor
SQUAW VALLEY (Agerpres). —
cheişti şi patinatori din 30 de ţări ale
lumii.
Jocurile olimpice de Iarnă de Ia
Spuavr Valley au constituit o nouă
manifestare a colaborării tinerilor spor­
tivi din cele 5 continente ale planetei
noastre, dornici să trăiasă în pace şi
bună înţelegere.
¦#
După cum transmit agenţiile ame­
ricane de presă: United Press şi As­
sociated Press, clasamentul neoficial pe
ţări Ia jocurile de la Squaw Valley se
prezintă astfel: li U.R.S.S. 165,5 punc­
le ; 13. Olanda 11 puncte; 14. R. Ce­
hoslovacă 11 puncte; 15. Japonia 6,5
puncte; 10. Anglia 2 puncte.
După numărul de medalii, de aseme­
nea echipa U.R.S.S. se află în frunte
cu 7 medalii die aur, 5 de argint şl T)
de bronz, urinată de echipa unită &
Germaniei — 4 de aur, 3 de argint şl
1 bronz; S.U.A. — 3 medalii de aur,
4 de argint, 3 bronz; Norvegia 3 de
nur, 3 de argint; Suedia — 3 de aur,
2 de argint şi 3 de bronz; Finlanda —
2 de aur, 3 de argint şi 3 de bronz;
Canada 2 de aur, 1 de argint, una de
bronz; Elveţia — 2 de aur; Austria
1 aur, 2 de argint, 3 de bronz; Franţa
— 1 de aur, 2 de bronz; R. P. Po­
lonă — 1 de argint, 1 de bronz.
DIN P B O B M M U L D E
i 3 MARTIE (900 >'
PROGRAMUL 1 : 6.15 Emi­
siunea pentru sate : Sfatul zoo-
tehnieianului; 6.45 Salut voios
de pionier; 7/,30 Melodii popu­
lare româneşti; 8,30 Muzică u-
şoară; 10,Op.'Drumeţii veseli (re-
1iiare) ; 11,03 Muzică populară
ale ţării ; 13,05 Suita „Tablouri
dînîr-o expoziţie“ de Musorgski-
R avel; 14,00 Concert de muzică
uşoară; 15,10 Din cântecele şi
dansurile popoarelor; 1.6,15 Vor­
beşte Moscova ! ; 17,30 Tinere­
ţea ne e dragă ; 18,20 Muzică
uşoară; 19,05 Tribuna Radio:
Bazeie ştiinţifice ale politicii
Partidului Muncitoresc Romîn
de Ilie Rădulescu; 19,45 Trans­
misie din sala Ateneului a con­
certului orchestrei simfonice a
Radioteleviziunii dat cu prilejul
„Zilei internaţionale a femeii“.
22,45 Album de melodii; 23,!5
Sextetul în si bemol major de
PROGRAMUL I I : 14,07 Me­
lodii populare.din ţări prietene;
I5;30 Muzică de estradă; 16,30
„Din. creaţiile lui George Enes-
cu“ ; 17,30 Sfatul medicului :
Primul ajutor în hem oragii;
19,00 Să învăţăm limba rusă
cîntînd ; 19,45 Pagini cunoscute
din 'Operete; 20,30 Scriitori la
microfon: Dragoş Vicol; 21,15
Concert de muzică populară ro­
mîn ească ; 2*1,45 Părinţi şi co­
pii ; 22,25 C iclul: Concerte de
compozitori sovietici; 23,15 Con­
cert'de noapte.
Ş
S
f