Page 71 - 1960-03

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAl
AnuS XII Nr. 1630
După terminarea schimbului,
maistrul furnalist Marcel Sem-
ciuc a invitat muncitorii celor
<?ouă furnale la o scurtă con­
vorbire cu tem a: „Cum putem
realiza mai multe economii în
producţie“. In scurt timp, !mun­
citorii s-au adunat în cabina
aparatelor de măsură şi con­
trol şi convorbirea a început.
Conferinţa regională de
partid — a spus vorbitorul —
a pus în faţa muncitorilor din
regiunea noastră sarcina de a
realiza în acest an 100 milioa­
ne lei economii la preţul de
cost al producţiei. La realizarea
acestor economii sîntem che­
maţi să ne aducem contribuţia
şi noi furnaliştii de la Călan.
Vă este cunoscut faptul că în
lunile ianuarie şi februarie, noi ginerii din întreprinderile re­
nu ne-am îndeplinit sarcina pri­
vind reducerea preţului de cost.
In loc de economii, am înregis­
trat pierderi. Se pune întreba-
Echipiere sanitare
fruntaşe
'MAR1A VOICA
Muncitoare la întreprin­
derea „1 Mai“ Deva. Este
una dintre cele mai active
echipiere din grupa 'sanita­
ră a întreprinderii.
wmmmm mmm,
CORNELIA KOKQŞ1
Contabilă la I.C.R.A. De-
a. In cadrul grupei sam­
are de cartier în care ac­
iuează, dă dovadă de o
ună pregătire.
ANA CERCIU
Casnică — oraşul Deva.
In activitatea sa de echi­
pieră sanitară, depune
mult interes, fiind bine
pregătită.
Marţi 22 m artie 1980
Convorbirea agitatorului
Marcel Semciuc, maistru
la sectorul furnale al
uzinei „Victoria“ Călan
[ y 10 d erea : Putem noi realiza econo­
mii în producţie? Răspunsul
este, d a ! Aceasta o confirmă
realizările noastre în cursul a-
cestei luni.
In ziarul „Drumul socialis'mu-
lui“, la rubrica intitulată „Va­
loarea unui procent“ s-au publi­
cat numeroase scrisori prin ca­
re muncitorii, tehnicienii şi in­
giunii arată ce posibilităţi au
pentru reducerea consumurilor
specifice, arată ce vor face pen­
tru micşorarea acestora. In a-
ceste scrisori s-a arătat ce e-
conomii se pot realiza prin re­
ducerea consumurilor speleiîi-
ce cu un procent. Pînă acum noi
nu ne-am pus problema ce va­
loare are un procent, ce econo­
mii putem realiza prin redu­
cerea), de pildă, cu î la sută a
consumului de cocs, calcar etc.
Discutînd această problemă cu
şeful secţiei, tov. ing. Ioan
Stoicoi, am făcut nişte calcule
din care reiese că noi putem
realiza însemnate economii prin
reducerea consumurilor specifi­
ce de materii prime şi 'materia­
le, a pierderilor de fontă lichi­
33.696 tone cărbune peste plan
Desfăşurînd larg întrecerea socia­
listă, minerii Văii Jiului obţin suc­
cese de seamă. In două luni şi două
decade de întrecere, au fost extrase
peste sarcinile de plan 33.696 tone
de cărbune.
Aplicînd metode înaintate de lucru
şl răspîndind larg iniţiativa comu­
nistului Andrei Nagy, minerii din A-
ninoasa au reuşit să extragă peste
plan 2.450 tone de cărbune de cali­
tate superioară, reuşind astfel să se
situeze în fruntea întrecerii socialiste
pe bazinul carbonifer al Văii Jiului.
Demn de remarcat este faptul că
în această lună, după două decade
In minele din Valea Jiului
Oamenii muncii din ţara noa­
stră, conduşi şi îndrumaţi de
partid, ca urmare a introduce­
rii pe scară tot mai largă a teh­
nicii noi, au obţinut în cursul
anului 1959 succese însemnate
în dezvoltarea producţiei, în
creşterea productivităţii muncii,
în reducerea preţului de cost şi
în îmbunătăţirea calităţii pro­
duselor.
Astfel, în Valea Jiului, s-au
extras peste 100.000 tone de
cărbune în afara planului, s-au
realizat economii de 15 milioa­
ne lei, iar productivitatea mun­
cii a crescut cu 9,3 la sută fa­
ţă de realizările anului 1958.
De asemenea, ca urmare a ex­
tinderii susţinerii metalice şi cu
inele din boiţari a galeriilor,
precum şi a betonării unui vo-.
lum din ce în ce mai mare de
lucrări, s-a ajuns ca Ia sfîrşi-
tul anului 1959, circa 40 la
sută din lungimea lucrărilor să
fie armată cu aceste tipuri de
susţinere modernă.
Pentru anul în curs, minerii
din Valea Jiului au primit sar­
cini sporite. Conferinţa regio­
nală de partid din 27-28 februa­
rie a.c. Ie-a trasat sarcina să
sporească cantităţile de cărbu­
ne extras, îndeosebi pe seama
creşterii productivităţii muncii.
O valoroasă rezervă pentru a-
tingerea acestor obiective, o
constituie mecanizarea principa-
\ lelor operaţiuni şi introducerea
4 pagini 20 bani
MiltaBMgMMBMWSSffet
• Despre pregătirea propagan­
distului, cuvîntu! introductiv şi
conducerea convorbirii, (pag. 2-a) ;
« La această uzină a vorbit
Lenin (pag. 3-a) ;
dă etc. Aceste calcule arată că ® Sport (pag. 3 -a );
numai prin reducerea cu 1 la
sută a consumului specific de ® Parisul în straie de sărbă­
cocs faţă de cifra admisă, noi toare îl aşteaptă pe N. S. Ilruş-
vom realiza o economie lunară ciov, oaspetele Franţei (pag. 4-a).
de 16.500 lei. Aceasta înseamnă
că într-un an, vom' obţine o e-
conomie de 198.000 lei, bani cu
care s-ar putea construi un încă în primele zile ale a-
bloc cu 6 apartamente. Iată cestui an, colectivul oţelăriei
deci valoarea unui procent! Martin nr. 2 a Combinatului si­
Mulţi considerau — şi este în derurgic Hunedoara, a desîăşu-
(mod greşit — că prin 1 la sută rat o rodnică activitate pentru
în plus sau în minus, nu se sporirea producţiei de metal.
realizează mare lucru. Exemplul
dat dovedeşte însă că lucruri­ In secţie au fost luate, pe ba­
le nu stau aşa. De aceea, da­ za unui studiu amănunţit, o se­
toria noastră este să privim ori­ rie de măsuri teHnÎco-organiza-
ce lucru cu ochi de bun gos­ torice: s-a îmbunătăţit flacăra
podar. Noi trebuie să gospodă­ în cuptor prin modificarea pa­
rim cu grijă toate materialele, in­ rametrului de abure, a fost
scurtată durata reparaţiilor în­
tre şarje, s-a trecut la aplica­
diferent dacă ele au o valoare mai rea unui nou sistem de înzidi-
imare sau mai mică. Adunate re a oalelor de turnare etc., ca­
laolaltă, ele dau valori destul re au dus Ia sporirea în mod
de mari. Reducerea consumului continuu a indicilor de utiliza­
de cocs pe tona de fontă noi 6 re a agregatelor, creşterea pro­
putem realiza printr-o exploa­ ducţiei de metal. O susţinută
tare raţională a agregatelor, preocupare a existat şi în pri­
prin respectarea cu stricteţe a vinţa ridicării în mod continuu
procesului tehnologic de încăr­ a calificării oţelurilor. In acest
care şi descărcare a furnalelor scop, s-au organizat cursuri di­
şi în mod deosebit, prin ridica­ ferenţiate pe profesii, cursuri de
rea temperaturii aerului insu­ minim-tehnic etc. In cadrul în­
flat în furnal, cît şi prin folo­ trecerii socialiste, fiecare mun­
sirea unor materii prime indi- citor are angajamente concrete
în vederea depăşirii prevederi­
N. BADIU lor planului de producţie.
Urmarea acestor măsuri teh-
nico-organizatorice, a creşterii
nivelului profesional al muncito­
(Continuare in pag. 2-a) «2S5~
za
de întrecere, toate exploatările au reu­ D u p ă ce in n o a p te a d e 17 sp re 18 198 lingouri.
şit să-şi îndeplinească şi să-şi depă­ m artie, schim bul de lam inaiori condus
şească sarcinile de plan. Astfel, mi­ de inginerul O lah D ezideriu, de la
nerii din Lonea au reuşit să extragă lam inorul blum ing al C, S. H unedoara
în această lună în afara sarcinilor de a siabilit un nou record, lam inlnd 218
plan 1.690 tone de cărbune, iar mi­ lingouri, in ziua de 20 m artie, acelaşi
nerii din Petrila 1.839 tone. Minerii schim b, a dovedit că se poate lam ina
din Vulcan şi Uricani au reuşit să şi m ai m ult. Folosind raţional agrega­
recupereze rămînerea în urmă şi să ex­ tele şi tim pul de lucru, schim bul res­
tragă în această lună i.3’22 tone de pectiv a reuşit să lam ineze 232 lin­
cărbune şi respectiv 247 tone de căr­ gouri.
bune peste plan.
De fapt, ziua de 20 m artie, poate fi
Rezultate deosebit de frumoase au considerată in întregim e zi record, a-
obţinut şi minerii din Lupeni. Ei au vindu-se în vedere faptul că au fost
extras în această perioadă 2.277 tone lam inate 637 lingouri. Bine au m uncii
de cărbune cocsiiicabil peste plan. şi lam inaiorii din schimburile conduse
¦tsssií?>
e traveţilor şi cartofilor. Tot pen­ telaje agricole. Mulţi dintre noii tate, s-au înscris aproape toate
i , tru însămînţări colectiviştii din colectivişti s-au angajat să familiile din sat.
în procesul de extracţie a celor In total, la 70 la sută din ga­
mai avansate metode de lucru. leriile care se vor săpa în acest
an, se vor aplica susţineri mo­
Aminteam mai sus că în anul derne.
trecut s-au obţinut frumoase
realizări în direcţia reducerii La începutul anului 1960, s-au
consumului de lemn de mină experimentat, cu rezultate bu­
prin extinderea armării cu ine- ne, tumbele metalice care înlo­
cuiesc stivele. Tumbele sînt, de
PE TEME TEHNICE fapt, stîlpi metalici care au o
suprafaţă mare de contapt şi
vVv'v V / o-N/V pot prelua o sarcină de pînă la
120 tone, faţă de 30-50 tone cît
Ie de boiţari şi cu profile me­ preia un stîlp metalic. Avînd în
talice. In acest an, se va con­ vedere rezultatele obţinute —
tinua această valoroasă acţiune, însemnate economii de material
principalul obiectiv al activită­ lemnos — este necesară extin­
ţii cercurilor A.S.I.T. fiind îm­ derea utilizării lor.
bunătăţirea sistemului de sus-'
ţinere cu înlocuitori ai lemnu­ , Tot în anul 1980, se vor intro­
lui. duce experimental, în abataje
frontale pe strate subţiri, circa
Citeva direcţii de acţiune sînt 500 stîlpi hidraulici importaţi
deja stabilite. Astfel, în locui din U.R.S.S. Stîlpii hidraulici,
armăturilor semirigide, care constituind o susţinere elastică,
sînt executate în prezent din asigură o distribuţie uniformă a
două elemente, se vor folosi ar­ presiunii coperişului şi totodată
mături confecţionate din trei o dirijare mai uşoară a aces­
elemente, cu două îmbinări me­ tuia. De asemenea, manipu­
talice articulate. Această schim­ larea lor se face uşor şi se re­
bare va permite micşorarea pro- duce coeficientul de pierderi de
filelor de săpare şi înlocuirea stîlpi.
Iongrinei de gorun din partea
superioară, avînd ca urmare u- Rezolvarea susţinerii metalice
şurarea întreţinerii şi o mai u- cu grinzi în consolă, va permite
şoară manipulare a elementelor. utilizarea transportoarelor blin­
date grele, care vor putea fi
Tot în cursul anului 1960, se
va experimenta, la galerii de Ing. VICTOR G1RJOABA
scurtă durată şi cu presiune
Ing. CONSTANTIN MORARU
mare, armarea cu inele din ca-
membri ai cercului A.S.I.T.
lupi de lemn care se vor con­
fecţiona'^ numai din deşeuri. de Ia C.C.V.J.—Petroşani
(C ontinuare in gag. 8-a)
Brîgada de montatori condusă de comunistul Constantin •
Bazăverde, este una din brigăzile fruntaşe în producţie de la
grupul de şantiere nr. 3 construcţii I.C.S.B.-Călan. Lucrînd la'
rilor şi mai ales a organizării bateria a Il-a corbo-fluid a semicocseriei, ea şi-a depăşit în ¦
şi desfăşurării întrecerii socia­ fiecare lună sarcinile de plan cu 28-30 la sută, executînd.
liste pentru sporirea producţiei totodată lucrări de cea mat bună calitate.
de metal în perioada ianuarie
—martie a.c., oţelarii din aceas­ IN CLIŞEU: Brigada, după terminarea lucrului.
tă secţie au reuşit să producă '•’V'S/S.'ţ
pe fiecare m.p. de suprafaţă va­
tră cuptor şi zi calendaristică, ¦¦
870—900 kg. oţel peste sarci­
nile de plan. Rezultate deose­ colective
bite în aceste privinţe au reali­
Ţărănimea muncitoare se convinge tot mai mult că singura
zat echipele de topitori condu­ H cale care le asigură belşugul şi bunăstarea este calea gospo-
se de tov. Iulian Ispas, Con­ jjj dăriei agricole colective. Acest lucru este dovedit eu prisosinţă
stantin Enache, Mihai Tîrpes- !g de faptul că zilnic, noi familii păşesc cu încredere pe această
ciî, Paul Orelt, Teodor Kara- M cale. Numai în urmă cu două zile, bunăoară, aproape toate
malis, Avram Opriş şi alţii. Zi H familiile- din satele Mînerău, Petreni şi Nandru din raionul Hu­
de zi, un sprijin eficace l-au a- l i nedoara, precum şi cele din satul Sălciva, raionul Ilia, pe bazai
vut oţelarii din partea colecti­ jl liberului consimţămint, au hotălrît să muncească pămîntul lao-
vului de muncitori, ingineri şi f laltă, în marea familie a colectiviştilor,
tehnicieni care lucrează în hala
de pregătire a fingotierelor, din LA MINERAL!
secţia de alimentare cu fier
vechi, din partea macaragiilor Ţăranii muncitori din satul dăria colectivă, care s-a inau­
etc. Mînerău, la îndemnul comuniş­ gurat în ziua de 20 martie. In
gospodăria căreia i-au dat nu­
Ieri, colectivul de muncitori, tilor Toma Lăscuţ, Iordan Buda, mele „Al Ill-lea Congres al
ingineri şi tehnicieni din secţia Gheorghe Hărău Daina şi a al­ P'.M.R.“, colectiviştii au înscris.
oţelăria Martin nr. 2, a început tora, au hotărît să pornească pe
să producă primele tone de me­ calea muncii în comun. Rină pe 311 ha. teren, '46 vaci dc lapte,
tal în contul trimestrului II al rină, în mai puţin de o lună, 42 boi şi cai, numeroase unelte
acesui an — îndeplinindu-şi toate cele 95 familii din sat şi atelaje agricole.
asîel sarcinile planului de pro­ şi-au făcut cereri pentru gospo­
ducţie pe primul trimestru, cu
LA PETRENI
10 zile înainte de termen.
Membrii de partid din satul timpul, şi-au dat seama că in
Petreni, comuna Băcia, au dis­ gospodăria colectivă se obţin re­
de tov. Nicolae Safaliu şi Ilie Marcu. cutat cu întovărăşiţii să trea­ colte mai mari, că se lucrează
Aceştia au ...laminat 207 şi respectiv că la o formă mai superioară mai uşor. Drept urmare, de
de lucrare a pămîntului în co­ curînd, toate cele 94 familii din
mun — gospodăria agricolă co­ sat s-au înscris în gospodăria
Muncă spornică lectivă. La început, ei au întîm- colectivă. ‘Gospodăria posedă
pinat unele greutăţi. Mulţi din­ peste 349 ha. teren,' 42 vaci, 30
Colectiviştii ’din Silvaşu In­ tre ţăranii din sat spuneau că boi, 32 cai. In adunarea de ale­
ferior au fost printre cei dinţii şi în întovărăşire se munceşte gere a consiliului de conduce­
care au început lucrările în cam­ destul de bine, şi cum ei s}nt re, sarcina de preşedinte a fost
pania agricolă de primăvară. întovărăşiţi, se mulţumesc cu încredinţată harnicului gospo­
Mobilizînd toate atelajele de rezultatele obţinute, Dar, cu dar Lazărt Adam.
care dispun şi folosind fiecare
zi bună de lucru, silvăşenii au LA NANDRU
reuşit să are pînă în prezent
mai mult de 42 ha., dintre care Şi în satul Nandru din raio­ dezvolte an de an avutul obştesc
32 ha. au şi fost însămînţate cu nul Hunedoara, a fost dumini­
că mare sărbătoare. 53 familii pentru ca gospodăria lor să de­
de ţărani întovărăşiţi au inau­
gurat o gospodărie agricolă co­ vină tot mai puternică.
lectivă pe care au denumit-o
„6 Martie“. Noii colectivişti po­ ¦sk
Tot în cursul zilei de ăumini•:
că 20 martie, s-a mai inaugu­
rat o puternică gospodărie agri­
ovăz. Alte 15 ha. au fost pre­ sedă 97 ha. teren, 18 vaci, 14 colă colectivă în satul Sălcivă,
gătite pentru însămînţarea cas­ boi, 21 cai şi multe unelte şi a- din rainoul llia. In această uni­
Silvaşu Inferior au procurat
-W,-
3.400 kg. sămînţă de grîu de
primăvară.
Legume şi zarzavaturi
Concomitent cu însămînţarea
ovăzului, oolectivitşii din Reia
au plantat 100 kg. arpagic şi
au însămînţat ardeiul, varza
timpurie şi roşiile, pe 150 m.p.
de răsadniţă.
Printre cei care au muncit e-
fectiv la aceste lucrări se nu­
mără şi colectivistele Eleonora
Ciep şi Floarea Geac. ¦
Iiîsămînţează grîui
In numai cîteva zile, Ia
G.A.C. „8 Martie“ din Silvaşu
Superior, colectiviştii au arat
22 ha.,teren. înainte de a efec­
tua arăturile, ei au transportat
la cîmp o însemnată cantitate
de gunoi de grajd. Zilele trecu­
te, colectiviştii de aici au 'însă­
mînţat cu grîu cie primăvară 10
ha. şi au pregătit sămînţa de.
grîu pentru încă 20 ha.
Arăturile sînt în toi
Pe ogoarele gospodăriei a-
gricole colective din Toteşti, a-
lături de atelaje, ară şi tracto­
rul colectiviştiior. Zilnic, aici
se execută arături pe oîte 7—8
ha. Pînă sîmbătă seara', colec­
tiviştii au arat mai mult de 30
ha. O parte din acest teren va Tînărul inginer Constantin Cărăvan, şeful ’sectorului nr. 1
de la mina Ţebea, şi-a făcut studiile în U.R.S.S. Aplicînd în
fi însămînţat cu ovăz. Paralel practică cele învăţate, el obţine rezultate deosebit de frumoase
în producţie. In primele 12 zile din luna martie, de pildă, sec­
cu arăturile pentru însămînţări, torul pe care-l conduce, şi-a depăşit planul de producţie cu
continuă, şi transportul gunoiif- 5,6_ la şută.
lui de grajd la .cîmp.
PETRE PARCAŞI U
corespondent J