Page 72 - 1960-03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 1630

întrecerea dinfre gospodăriile agricole colective Cum putem realiza mai multe A ctivitate Echipele artistice de la sate,
economii m producţie pe scena casei raionale de cultura
De la fiecare vacă furajată —o m ultilaterală
producţie cît mai mare de lapte!
in raionul Alba, femeile des­
făşoară o activitate multilate­

Lucrez ca îngrijitor la ferma siloz, 8 kg. fîn de trifoi şi 2 kg. (U rm are dirt pag. l-a ). ţa, tehnicianul Dumitru Popes- rală. Astfel, numai in oraşul întrecerea care se desfăşoară Danciu Vasile, nu s-a mulţumit
cu, şef de schimb, Ioan Dumu, între casele raionale de cultură numai cu repartizarea mecanică'
de vaci din G.A.G. Gîlnic de concentrate, sub forma de uru- gene cu un conţinut de fier mai furnalist II, Dumitru Jenaru, do­ Alba Iulia, 's-au înfiinţat de cu- din regiunea noastră a dus la a rolurilor, aşa cum se mai în-
mai bine de 3 ani. De la înce­ ială în amestec cu orz, tărîţe, bogat. Minerii din Teliuc s-au zator şef, au subliniat că, în sec­ rlnă încă 10 cercuri de citit pe creşterea simţitoare a activităţii tîmplă uneori, ei s-a gîndit
străzile 'Mărăşeşti, Gheorghe acestora ca instituţii de îndru­ bine pe cine şi în ce rol să-i
mare metodică a căminelor cul­ distribuie, i-a ajutat pe actori
putul anului trecut, lucrez şi ca cretă furajeră şi sare. In tim­ angajat, în consfătuirea orga­ torul furnale, este pe deplin po­ Doja, Ilie Pintilie şi altele. Tot turale. să înţeleagă şi să pătrundă per­
nizată la Ghelar de ziarul „Dru­ sibil să se reducă consumurile in acest oraş, s-au organizat re­ sonalitatea personajelor ce a-
mulgător. Din primele zile am pul verii vacile a’u fost scoase mul socialismului“, să ne livre­ specifice de materii prime şi cent încă 3 biblioteci de casă. In prima perioadă a întrecerii veau să le interpreteze pe scenă.
(1. XI— 30. XII. 1959), cele mai
îndrăgit şi m-a preocupat în la păşunat. Păşunea am asigu­ ze minereu de fier de bună ca­ materiale cu mai multe procen­ Una dintre acţiunile între­ bune rezultate au fost obţinute Foarte bine a fost distribuit
de Casa raională' de cultură din Nedea Zamfir în rolul lui Vlai­
mod serios meseria de îngriji- rat-o prin conveier verde. Adă­ litate. te. că pierderile de metal pot fi prinse de comisiile şi comitetele Orăştle. Sprijinindu-se pe un cu Lipan, ca şi Andoni Emilia
tor-mulgător. larg activ obştesc, conducerea în al Anei, scţia iui. sau Maeres-
patul animalelor cu apă proas­ de femei din raion, este şi or­ casei de cultură şi-a organizat cu Silviu în rolul lui Andrei.
înlăturate şl astfel să se reali­ ganizarea cursurilor de croito­ mai bine munca în ceea ce pri­
Aplicînd cu perseverentă în pătă îl fac de 3-4 ori pe zi. Dacă minerii din Teliuc, ne-ar zeze economii mari. Rezultate­ rie. in comunele Bărăbanţ, Vîn- veşte desfăşurarea activităţii la Artiştii amatori de Ia Vinerea’
livra minereu mai bogat in fier le obţinute în prima jumătate ţu de Jos, Teluş şi în oraşul Al­ centru şi în satele raionului. au imprimat piesei vioiciune
practică cunoştinţele profesio­ Producţia de lapte depinde în numai cu 1 la sută, noi am pu­ a lunii martie confirmă pe de­ ba Iulia, la aceste cursuri s-a (mai puţin Fira şi Toader), au
tea produce în plus 17,2 kg. fon­ plin acest lucru. In această pe­ făcut recapitularea generală a Rezultate bune a obţinut Casa transmis spectatorilor în bună
nale căpătate la cursurile agro­ mare măsură şi de felul cum tă la fiecare şarjă, adică mai rioadă, prin reducerea consu­ materiilor predate. In comuna raională de cultură din Orăş- măsură mesajul acesteia, s-au
mult de^ 1.000 kg. fontă pe zi murilor specifice de materii pri­ Teiuş, cursul de croitorie a fost tie în pregătirea şi desfăşura­ mişcat liberi în scenă, au vor­
zootehnice, am reuşit să obţin sînt mulse vacile. Un muls co­ peste plan. In acelaşi timp, s-ar me s-au realizat 17.914 lei eco­ frecventat de 80 de femei, ca­ rea Festivalului bienal de teatru bit şi s-au comportat conform
realiza o economie de 1.200 kg. nomii, iar prin reducerea consu­ re, la închidere au organizat şi „I. L. Caragiale“. Cu mult îna­ personajelor pe care le-au in­
de la grupa de vaci din rasa rect, previne îmbolnăvirea uge­ cocs pe zi, ceea ce ar contribui mului de cocs pe tona de fon­ o expoziţie, cu obiectele lucrate inte de faza intercomunală a terpretat. Fără discuţii, cel mai
la micşorarea cheltuielilor con­ tă, 43.241 lei economii. de ele. festivalului, colectivul dramatic bun dintre toţi a fost Nedea
Siementhal, pe care o îngrijesc, rului, asigură obţinerea unui stante ale sectorului nostru. al casei de cultură a pregătit Zamfir. Acesta şi-a trăit rolul
Participanţii la convorbire Un aport deosebit aduc fe­ şi a prezentat pe scenele cămi­
o producţie de _____________ _____________ lapte curat şi bo­ Economii importante am pu­ şi-au exprimat hotărîrea unani­ meile din raionul Alba şi în ac­ nelor culturale din Căstău, Be- de la început pînă la sfîrşit.
2.700 1. lapte pe Aînvăjăm din tea realiza şi prin înlăturarea mă de a munci în aşa fel, in­ ţiunea de colectare a fierului
cap de vacă fu- gat în grăsime, complectă a pierderilor de cit să realizeze lună de lună tot vechi. Numai în ultimele zile, riu, Geoagiu, Aurel Vlaicu, Vi­ Şi echipa de teatru a cămi­
înainte de muls, fontă, de la deversor. Păcînd o mai multe economii prin redu­ în oraşul Alba Iulia, femeile au nerea etc. piesele intr-un act nului cultural din Geoagiu a'
separare complectă a zgurii de cerea consumurilor specifice şi colectat şi predat la I.C.M. pes­ „Paznicul stelelor“ de Tiberiu oferit publicului un spectacol
rînasjaătăş.i vAauci fcoas-t 6exxopeern:e6 nnfjaa rf rruunmt aaşşinloo rr tmieasltegzerCuL,1i dae_stelKn' fontă, evităm scurgerile de me­ a pierderilor de metal. te 2.500 kg. fier vechi. In frun­ Vornic, „In august cerul e se­ bun cu piesa „Fata tatii cea
tal în oala de zgură şi reali­ tea acestei acţiuni, s-au situat nin1“ de M. Săulescu şi P. Aris- frumoasă“ de I. Ghelu Destel-
re au dat pro- -------------------- ¦-------------------- în jos. Masa­ zăm o economie de circa 2 to­ Convorbirea s-a terminat. Oa­ tovarăşele Elisabeta Farlcas,
ne fontă pe zi. Aceasta înseam­ menii au pornit la treabă mai ’Maria Lupu, Elisabeta Cristea tide şi „Deşteaptă pămîntului“ nica. O mai bună alegere a' in­
ducţii foarte mari. Aşa de pil­ jul îl fac şi în timpul mulsu­ nă că noi vom realiza lunar pes­ hotărîţi. Ei vor să obţină noi şi altele. de Victor Ion Popa. Aceste
te 40.000 lei economii. succese în lupta pentru econo­ terpreţilor, înţelegerea justă a
dă, vaca „Buna“ a dat anul lui şi după muls. mii. Stă in putinţa lor să facă MARIA BOLDURA spectacole, la realizarea cărora ideilor piesei şi transmiterea
trecut 5.130 1. lapte, iar alte In vederea sporirii producţiei Cunoscînd că aceste izvoare acest lucru, şi îl vor face cu si­ şi-a adus în mod deosebit con­ convingătoare a acestora (ar­
de economii trebuie să le folo­ guranţă. corespondentă tiştii amatori trebuie învăţaţi
două-trei vaci au dat producţii de lapte, eu dau o foarte mare sim la maximum, datoria noas­ tribuţia instructorul artistic Al-
de peste 4.500 1. lapte. Acestea atenţie şi îngrijirii corporale a măşan Petru, s-au bucurat de să vorbească pe scenă, să-şi as­
succes şi au constituit o lecţie culte partenerii de discuţie, să
sînt producţii destul de bune şi animalelor şi curăţeniei adăpos­ nu facă decît ceea ce le cere
practică binevenită pentru in­ textul!), ar fi asigurat şi mai
ele mi-au întărit convingerea că tului. Ţesălînd şi pariind zilnic structorii şi interpreţii formaţii­
mare succes spectacolului.
printr-o îngrijire atentă şi hră- vacile, ele se simt mai bine, lor săteşti. Ca urmare a acestui Recomandăm caselor raionale
fapt, la prima fază a festivalu­
nire raţională a vacilor, pro­ mănâncă şi beau apă mai cu lui, echipele de teatru ale că­ de cultură să preia iniţiativa
minelor culturale au prezentat
ductivitatea lor poate fi ridicată poftă şi ca atare dau lapte mai spectacole de calitate. Casei de cultură din Orăştie, să'
programeze cu regularitate Ia
-necontenit. mult. In ultima vreme, casa raiona­ centrul de raion echipe artis­
lă de cultură programează for­ tice de amatori de la căminele
Am să împărtăşesc aici me­ Am observat anul trecut că
maţiile căminelor culturale pe culturale — formaţiuni corale,
todele folosite de mine pentru vacile care au primit în hrană scena casei de cultură. coregrafice, brigăzi de agitaţie
şi echipe de teatru. Ar fi bine ca
a obţine o producţie mare de mai mult porumb siloz,, au dat tră este de a munci în aşa fel Recent am participat la spec­ la aceste spectacole să fie in­
vitaţi instructori şi interpreţi ai
lapte. şi iapte mai mult. Avînd în ve­ ca să avem un consum de ma­ tacolul prezentat la Orăştie de formaţiilor din raion, să organi­
echipele de teatru ale cămine­ zeze discuţii pe marginea reper­
Ţinînd la zi registrul montei dere acest lucru, noi vom cul­ terii prime cît mai mie, să eli­ lor culturale din Vinerea şi toriului şi a nivelului de inter­
Geoagiu. pretare. In felul acesta, se asi­
şi tătarilor pentru fiecare vacă tiva anul acesta porumb siloz V eşti din satele regiuniiminăm pierderile de metal, să gură permanentizarea şi dezvol­
In seara aceea, sala mare a tarea mişcării artistice de ama­
din grupa ce o am spre Îngri­ pe o suprafaţă de 23 ha. De pe realizăm cît mai multe econo­ tasei raionale de cultură era tori, ridicarea acesteia la un ni­
ticsită de lume. Un numeros
jire, ştiu precis când trebuie să fiecare ha. vom obţine cel pu­ mii în producţie şi să ne adu­ vel superior, efectuarea unui
cem astfel contribuţia la reali­ public din oraş a venit să-i
aibă loc fătarea. Gu 50-70 zile ţin 50.000 kg. masă verde. zarea celor 100 milioane lei e- Pentru sporirea toamnă au mai rămas suprafe­ aplaude cu căldură pe artiştii preţios schimb de experienţă în­
conomii pe regiune în acest an. ţe, nearate, colectiviştii din Riş­ amatori din cele două sate. tre artiştii amatori de la oraşe
înainte de fătare, înfăro viţeii, Vom avea astfel asigurată pen­ producţiei agricole ca au trecut la arături. Printre şi sate.
Convorbirea a fost vie şi in­ primii colectivişti care au ieşjt De un binemeritat succes s-a
pentru ca ugerul vacilor să se tru animale hrană suculentă su­ teresantă. Cei care au luat cu- Colectiviştii din Cîlnte s-au la arat se numără «Moise Grecii, CONSTANTIN CLEMENTE
vîntul, printre care se numă­ preocupat intens de pregătirea Aurelia Florea, Aclam Henţ şi bucurat echipa de teatru a că­
poată reface. Am avut grija ca ficientă. ră cauperistul 'Gheorghe Ancu- în cete mai bune condiţiuni a alţii. minului cultural din Vinerea, metodist
campaniei agricole de primăva­ Casa regională a creaţiei populare
pe cele cu producţii mari să le Acestea sînt doar cîteva din --------------m ----------- -- ră. După ce au selectat şi tra­ MI HAI FAUR care a interpretat piesa Luciei
tat întreaga cantitate de sămîn- Demetrius „Cei care rămîn sin­ Deva
înţărc treptat. Pentru creşterea realizările pe care am reuşit să corespondent guri“1. instructorul acesteia, tov.

productivităţii animalelor, un rol le obţinem. Ţinînd seama de

important are şi modul de hră­ faptul că gospodăria noastră a

nite, adăpare şi îngrijire. Eu lansat o chemare la întrecere

alcătuiesc raţia vacilor în func­ care are drept scop dezvolta­ CÂRTI APARUTE ţă de păioase de primăvară şi Se construieşte im nou
au reparat tot inventarul agri­
ţie de greutatea corporală şi de rea sectorului zootehnic în toa­ 5. A. DOLMATOVSKI: Mişca­ col, colectiviştii au început ară­ cămin cultural
rea automobilului. turile de primăvară. Concomi­
producţia de lapte pe care o te gospodăriile agricole colecti­ 252 pag. — 7,45 iei. tent, ei au administrat pe 80 Nu de mult, în comuna Sarmi-
hectare cu grîu şi pe 20 ha. pe zegefusa, raionul Haţeg, au în­
clau. Hrănirea o fac de trei ori ve, voi aplica o îngrijire şi mai I. M. AINBINDER: Probleme care se va cultiva sfeclă de za­ ceput lucrările de amenajare a
de teorie şi calcul al eta­ hăr. 28.950 kg. sUperfosfat şi terenului destinat construcţiei
pe zi — dimineaţa. Ia prînz şi atentă animalelor. Bazat pe jelor de unde ultrascurte 4.500 kg. azotat de amoniu. Pe unui nou cămin cultural. Pen­
din receptoarele de radio­ restul suprafeţei, s-a transportat tru ca lucrările de construcţie
seara. Datorită faptului că anul faptul că la ora actuală de la difuziune. peste 600 tone gunoi de grajd, să poată începe, era nevoie mai
120 pag. — 4,15 lei. iar suprafaţa de 23 ha', care se întii de demolarea unei case
trecut gospodăria noastră a ă- fiecare vacă obţin zilnic, în me­ va cultiva cu porumb siloz« a vechi. Pionierii şi şcolarii de la
F. F. KARPOV: Cum se alege fost îngrăşată cu 120.000 litri şcoala elementară de 7 ani din
sigurat animalelor baza furaje­ die, cîte 16 1. lapte, mă anga­ secţiunea conductoarelor şi urină, de grajd. localitate, s-au angajat să par­
cablurilor. ticipe prin muncă vBlunta'ră la
ră . prin recoltă obţinută' de pe jez ca pînă la sfîrşiTul anului, 52 pag. — 1,25 lei. KRAMPULTZ" IOAN această lucrare. Astfel, în de­
45 hă. cultivate cu trifoi, 4 Ha. să realizez o producţie de cel curs de 3 zile, peste 30 de pio­
cu lucerna. 7 hă. cu porumb si­ puţin 3.500 1. lapte pe cap de V. K. LABUTIN, T. L. POLEA- corespondent nieri şi şcolari au lucrat efec­
loz şi 50 ha. cu fineţe naturale, vacă furajată, cu mai mult de KOV : Receptor de buzunar tiv la transportul ţiglei, scându­
cu tranzistoare („Radio“). Activitate intensă
am putut alcătui raţia din fu­ 1.000 1. decît se prevede în che­ 52 pag. — 1,50 lei.

raje cît mai variate. Această ra­ marea la întrecere.

ţie, pentru o vaca cu producţie USKAT SIMION

zilnică de peste 10 litri lapte, se , îngrijitor-mulgalor
compune din 25-30 kg. porumb G.A.C. Clinic

Prin muncă voluntară F. V. MAIOROV: Regulatoare Membrii gospodăriei agricole rii şi altor materiale provenite

electronice. Prefaţă de F. colective „Drum nou“ din Rişca, clin demolare. S-au evidenţiat

Drumul Sebeş—Tău—Oaşa din localitate la muncă volun- V. Maiorov. raionul Brad, au început cu câ­ cu acest prilej, pionierii Filion
care trece şi prin comuna Săs- tară. Aceştia au transportat şi
ciori, a devenit în ultimul timp aşternut pe drumul amintit, .456 pag. — 21,50 lei. teva zile în urmă muncile agri­ Petru, Baritoni Gruia, Puiceloni
nepractioa-bil. Pentru a fi repa- peste 200 m.c. pietriş,
rat, Sfatul popular ăl comunei L. G. LE1TES : Crearea mode­ cole de primăvară. Pînă acum, Petru, ArdeleâUu Bombonel, Ili-
N. CREANGA
Săsciori, â mobilizat cetăţenii lelor pentru ţesături lucrate ei au însămânţat pe un teren oni Ioan sl alţii. ANETA FLOREA
corespondent
pe războaie cu iţe. pregătit din toamnă, 3 ha', cu

236 pag. — 9,85 lei. orz. Avîtld în vedere că din corespondentă

D espre pregătirea propagandistului, problemele principale asupra că­ trebuie sâ se faci în mod orga­ Un rol important în asigura­ nici de dafa aceasta nu ia’ ni­
rora se vor desfăşura discuţiile nic. Trebuie spus însă că mai rea unei bune desfăşurări a meni cuvîntul la discuţii, este
cuvîntul introductiv în cadrul convorbirii. sînt unii propagandişti care în­ convorbirii îl are întocmirea cu bine să întrebe pe un cursant
ţeleg greşit cum se realizează îngrijire de către propagandist ce părere are despre problema
şi con d u cerea convorbirii Conducerea convorbim acest lucru. In această privin­ a planului de conducere a con­ respectivă şi astfel să-l provoa­
ţă,’ se constată dotiă tendinţe gre­ vorbirii. Planul convorbirii tre­ ce la discuţii. Afte ori se poate
Succesul în munca de propa­ suşirea noilor documente elabo­ iă cu cuvinte simple, pe înţele­ Convorbirea constituie an im­ şite. Prima tendinţă constă în buie să cuprindă problemele chiar numi. Nu este indicat a
gandist îl asigură pregătirea rate de partid şi guvern sînt sul cursanţilor şi pe cît posibil portant mijloc de aprofundare şi obiceiul pe care-1 au unii pro­ principale ce urmează a fi dis­ se permite ca numai Unii
sa temeinică. De pregătirea teo­ obligatorii pentru fiecare pro­ liber. In cuvîntul său introduc­ sistematizare a materialului stu­ pagandişti de â adăuga cu to­ cutate şi care trebuie să lămu­ cursanţi să vorbească de fiecare
retică, de priceperea fiecărui pagandist Una din sarcinile tiv, propagandistul trebuie să diat de către cursanţi, de corn-, tul artificial ia sfîrşitul fiecă­ rească conţinutul temei respec­ dată, iar alţii să nu ia cuvîntul
propagandist de a arăta şi de­ noastre principale este de a cu­ lămurească cursanţilor impor­ batere a confuziilor şi a greşe­ rei convorbiri unele „actuali­ tive. Este greşit procedeul unor de loc. In asemenea cazuri, este
monstra marea importanţă a noaşte problemele care stau în tanţa problemelor care urmează lilor. Ea are ca' scop de a Uşura zări“. Aceasta duce Ia legarea propagandişti care se rezumă bine să nu se ntai dea cuvîntul
studierii şi însuşirii creatoare a faţa organizaţiei de partid şi a să fie studiate, să arate în ce di­ justa însuşire de către cursanţi formală a teoriei de practică şi la copierea mecanică a proble­ la primii chiar dacă se anunţă
teoriei marxist-leniniste pentru conducerii întreprinderii, în lup­ recţie să-şi concentreze atenţia a tezelor marxism-teninismului. încurajează în acelaşi timp su­ melor discutate la seminariile mereu, oi să se ceară părerea
activitatea practică a partidu­ ta' pentru îndeplinirea planului în timpul studiului. Este bine Propagandistul trebuie să aibă perficialitatea în tratarea pro­ permanente, fără a adapta pla­ celor care nu iau cuvîntul, aju-
lui, depinde calitatea muncii pe de producţie. De aceea, este re­ să se foloseciscă pentru ilustra­ grijă ca discutarea problemelor blemelor, în studierea şi însuşi­ nul de convorbiri la specificul tîndu-i eventual cu întrebări au­
care o desfăşoară propagandis­ comandabil ca propagandistul, rea expunerilor grafice compa­ să nu ducă la învăţarea' pe de rea lor în strînsă legătură ou organizaţiei de bază, a locului xiliare.
tul, eficacitatea ei, De aceea', pe lîngă studierea hotărîrilor rative. hărţi economice şi poli­ rost, scolastic, de către cursanţi activitatea’ practică. A doua ten­ de muncă al cursanţilor. Nu
propagandistul trebuie să se partidului şi guvernului, să tice, planşe, etc. Guvîntul in­ a anumitor formulări şi citate, dinţă tot atît de greşită constă este necesar, după cum arată Scopul discuţiilor este fără
pregătească temeinic pentru fie­ Cunoască şi principalele ho- troductiv constituie un mijloc ci la însuşirea profundă, crea­ în obiceiul pe care-1 au unii de practica', să se pună în discu­ îndoială ca problemele să fie
care lecţie în parte, studiind în tarîri ale Gomiteteior regional important de orientare a studiu­ toare a' esenţei învăţăturii re­ a lega cu orice preţ problemele ţie, în cadrul convorbirilor, ab­ lămurite, însă nu numai de pro­
mod serios. şi raional de partid. Un mare a- lui individual al cursanţilor pe voluţionare a lui Marx, Engels, discutate de ultimele evenimen­ solut toate problemele care se pagandist, ci cu ajutorul tutu­
jutor pentru îmbunătăţirea mun­ linia' legării tezelor teoretice de Lenin. O atenţie deosebită tre­ te. O astfel de „actualizare“ re­ desprind din temă. Este bine ror cursanţilor. Aşadar, fa dis­
Un sprijin important în ridi­ cii propagandiştilor îl constituie problemele activităţii practice, buie să se acorde înţelegerii prezintă ele asemenea' o legare să se aleagă trei-patru proble­ cuţii trebuie antrenaţi toţi
carea pregătirii teoretice şi a organizarea permanentă la ca­ fuste de către cursanţi a rolu­ formală a teoriei de practică. me dintre cele mai Importante, cursanţii. Un loc de seamă în
măiestriei didactice a propagan­ binetele de partid a lecţiilor, R II B IU N A lui maselor populare în făurirea aşigurîndu-se. prin aceasta’ ana­ conducerea corvorbirii îl ocupă
diştilor îl constituie cabinetele conferinţelor metodice şi a dis­ istoriei, a necesităţii întăririi Deşi nu se pot da reţete în lizarea', discutarea şi însuşirea concluziile de la sfîrşitul fiecă­
de partid, seminariile perma­ cuţiilor ce au loc în jurul unor pe linia unui învăţămînt com­ permanente a' legăturii partidu­ în mod creator a temelor res­ rei convorbiri în care propagan­
nente de pe lîngă comitetele ra­ teme c a „ D e s p r e organizarea bativ, legat de viaţă. ce priveşte legarea teoriei ele pective. distul face sinteza discuţiilor,
ionale de partid şi punctele de studiului individual“. „Gtlm să IP IRÎ © P A G A N clarifică problemele insuficient
consultaţii. Aci, noi sîntem a- întocmim conspecte77, „Despre O mare însemnătate trebuie ID) II S Y IU ÎL IU II în timpul discuţiilor, propa­ lămurite,, sau greşit expuse, sub­
jutaţi să înţelegem cît mai bine conducerea convorbirilor“ etc. să acorde propagandistul îndru­ lui cu masele, popularizării po­ gandistul trebuie să urmăreas­ liniază actualitatea tezelor şi
materialul studiat, să îmbinăm mării cursanţilor spre studiul liticii partidului şi guvernului practică, totuşi nu se poate pu­ că Ia cursanţi ridicarea spiritu­ importanta învăţămintelor ce
teoria marxist-leninistă cu prac­ De asemenea, schimbul tovără­ celor mai noi docurgente de par­ pentru ca masele s-o cunoască, ne, de pildă, chestiunea dacă ac­ lui de vigilenţă şi al intoleran­ decurg din cte pentru partid,
tica construcţiei socialiste şi să tid. Propagandistul trebuie să să o înţeleagă, să se convingă tualizările urmează să fie făcu­ ţei faţă de lipsuri. A trece ou pentru munca practică a cursan­
ne perfecţionăm cunoştinţele în şesc de păreri dintre propagan­ facă din cuvîntul introductiv un de justeţea' ei şi să lupte în te la sfîrşitul temei dezbătute în uşurinţă peste formulări greşi­ ţilor.
ce priveşte conducerea cercuri­ stimulent în trezirea gustului de mod conştient pentru traducerea cadrul unei convorbiri, sau la te, peste aşa-zisele greşeli de
lor şi cursurilor învăţămîntului dişti şi cursanţi, observaţiile cri­ a citi, al interesului de a cu­ ei în viaţa. mijlocul ei, etc. Esenţialul este exprimare, înseamnă a încuraja Este bine ca la concluzii să
de partid. noaşte, de a cerceta, ele a stu­ după părerea mea ca' în cadrul confuzia şi lipsa de preciziune, se facă şi o apreciere asupra
tice pe care ie fao cursanţii, dia în vederea lărgirii orizontu­ Mai sînt încă unii propagan­ convorbirii să se clarifice lă un de claritate. Lipsa de exigenţă activităţii cursanţilor, evidenţi-
Seminariile permanente nu lui de cunoştinţe. O parte im­ dişti care, în cadrul convorbi­ nivel corespunzător, în lumi­ faţă de greşeli dezvoltă îngîm- indu-se cei care s-'au pregătit
înlocuieso însă studiul indivi­ constituie un important ajutor portantă a cuvîntului introduc­ rilor pe care le conduc, enunţă nă învăţăturii marxist-leniniste, farea, aufoliniştirea, spiritul de bine şi au contribuit activ la
dual — principala metodă prin tiv, trebuie să fie acordată În­ doar tezele teoretice, fără a le problemele temei respective, nu moliciune şi lipsa de răspunde­ discutarea problemelor. Aceasta
care propagandistul îşi ridică pentru îmbunătăţirea muncii drumării cursanţilor în studiul argumenta şi ă" exemplifica' în afară, nu lupte oi în strînsă re. Confuziile, neclarităţile, gre­ constituie un stimulent pentru
nivelul politie şl ideologic. A- materialului bibliografic, din esenţa lor, fără a explica con­ legătură cu problemele, cu sar­ şelile de exprimare trebuie com­ cei care s-au pregătit bine şi în
cestuî studiu trebuie să-i acor­ propagandistului. care nu trebuie să lipsească diţiile istorice noi în care par­ cinile pe oare le ridică practica bătute şi lămurite pe loc. acelaşi timp, mobilizează pe cei
dăm importanţă cuvenită, Pro­ materialele ajutătoare care apar tidele comuniste şi muncitoreşti construirii socialismului în pa­
cedează bine acei propagandişti In cele ce urmează mă voi re­ în presa de partid, în revista din ţările 'de democraţie popu­ tria noastră. In cadrul convorbirilor, im­ care s-an prezentat mai puţin
care studiază zi de zi şi adună lară şi în mod 'deosebit partidul portantă este forma în care pro­
feri pe scurt la expunerea cu­ „Lupta de clasă“. nostru, te aplică în mod creator, Nu se poate vorbi desigur de pagandistul reuşeşte să antrene­ pregătiţi. Propagandistul tre­
din ziare, reviste, literatură şi specific cu condiţiile concrete o metodă unică de conducere ă ze pe cursanţi în discuţii. Este
vîntului introductiv şi conduce­ In încheierea cuvîntului in­ din ţara noastră. Asemenea' prac­ convorbirii, dar se poate totuşi bine ca propagandistul să dea buie să creeze condiţii care să
din viaţă, material faptic cu vorbi de metode care s-'au ‘dove­ cuvîntul acelora care se oferă
rea convorbirilor. troductiv, propagandistul trebuie tici nu au ce căuta în munca în mod voluntar. Dacă însă nu permită cursanţilor să-i arate
care să-şi ilustreze expunerile noastră şi ele trebuie combătu­ dit ă fi juste, metode oare pot se anunţă nimeni voluntar, a-
Cuvîntul introductiv să tarate cursanţilor care sînt tunci propagandistul dă cîteva lipsurile, ajutîndu-1 în felul a-
şi temele pe care urmează a le te cit toată tăria’. fi generalizate şi altele care s-au
Guvîntul introductiv ai pro­ explicaţii, indică, despre ce ar cesta să-şi îmbunătăţească mun­
discută în cero. Studierea şi în­ pagandistului are ca scop să Legarea teorişi cţu, practica dovedit | îi greşite şi care tre­
înfăţişeze cursanţilor probleme­ trebui să sg ^orbească. Daeă ca.
le principale ale temei, să-i ori­ buie combătute,- înl ăturafe / --MV-
enteze în studiul lor individual. O. KÎOVAC
Expunerea trebuie să fie făcu-:
din colectivul punctului de con­

sultaţii de pe lîngă Comitetul

orăşenesc P.M.R. Simeria