Page 73 - 1960-03

Nr 1630 v DRUMUh SOCIALISMULUI >n¦<ţ ;>5532 Pag. 3
525SE21
gaggfflBi

La această uzină PO R
a vorbit Lenin

d e S . S b it n e v ? Vv/x/v Categoria A Ia fotbal Victoria Calan — Victoria
H a ţ e g 5—2 f3— ÎJ

O etapă cu goluri multe REZULTATELE ETAPEI Pe stadionul din Călan s-a
desfăşurat duminică un meci a-
E-•ra în anul 1918. Tînăra necesară o atitudine conşti­ Aşa poate fi caracterizată e- , Rapid—Progresul 3—2 (1—2) : mical de fotbal intre formaţiile
Republică Sovietică se entă faţă de sarcinile încre­ tapa 14-a a campionatului ca­ U.T.A.--Steagul roşu 1—1 (1- 0) : Victoria din localitate şi Victo­
afla în primejdie. Armata Ro­ dinţare, trebuie ridicată pro­ tegoriei A de fotbal. In această Dinamo Bucureşti—C C.A. 3—3 (2- 1): ria Haţeg, ambele din campio­
şie dădea lupte crîncene îm­ ductivitatea muncii. Or a- etapă s-au înscris 22 de goluri. natul regional. încă de la înce­
potriva intervenţioniştilor şi cest lucru se poate obţine nu­ Scorul etapei a fost realizat de Ştiinţa—Farul 3—1 (2—1), Dinamo putul partidei gazdele au pus
gardiştilor albi. In ţară dom­ mai prin electrificare. Minerul Lupeni, care în der­ stăpînire pe joc, reuşind în
nea foametea şi ruina. Tran­ biul local a învins pe Jiul la un Bacău—Petrolul 1—0 (1—0) ; Minerul min. 5, să deschidă scorul prin
sportul feroviar lucra defec­ uvintele profetice ale scor categoric. Goluri multe au Stronschi. Două minute mai târ­
tuos. Nu ajungeau locomoti­ lui Lenin, rostite acum fost înscrise şi în meciul Dina­ Jiul 4 - 0 ( 3 - 0 ) . ziu oaspeţii au egalat prin Ro-
vele şi nici vagoanele. 42 de ani, sînt în prezent mo Bucureşti—C.C.A. Şi după a- marieseu : 1—Ţ. In min. 15 Cu-
traduse în viaţă. Acest lu­ ceastă etapă echipa Steagul ro­ CLASAMENTUL lenco a mărit scorul la 2 — 1
In acele zile de grea în­ cru este ilustrat grăitor şi de şu, deşi a jucat in deplasare, pentru gazde, iar în min. 30
cercare, colectivul atelierelor exemplul fostelor ateliere de continuă să ramină neînvinsă. 1 . C.G.A. 10 1 3 34:18 21 Grecu, ridică scorul la 3—1,
centrale de vagoane din Mos­ reparat vagoane în prezent scor cu care ia sfârşit prima
cova şi-a luat angajamentul uzina „Voitovici“. O evoluţie neaşteptată au a- 2. Steagul roşu 6 8 0 30:18 20 repriză.
să repare cîteva vagoane în vut meciurile dintre echipele
afara orelor de muncă. Des­ In anii puterii sovietice u- bucureştene. In primul meci, 3. Dinamo Bacău 7 4 3 22:14 18 La reluare oaspeţii au modi­
pre această valoroasă iniţia­ zina s-a transformat de ne­ după 45 minute de joc Progre­ ficat scorul. Astfel, în min. 47
tivă a aflat Vladimir Ilici Le- recunoscut. Au fost construi­ sul a condus cu 2—1, pentru ca 4. Farul 7 3 4 24:10 17 arbitrul a acordat un 11 m. în
nin. Cu toate că era extrem te noi corpuri de clădiri, iar pînă la urmă Rapid să termine favoarea haţeganilor. Lovitura a
de ocupat, el a hotărît să se vechile încăperi au fost re­ victorios. In al doilea meci, du­ 5. U.T.A. 4 4 15:15 16 fost transformată de Romanes-
ducă la ateliere şi să stea construite. In prezent pute­ pă 70 minute de joc Dinamo c u : 3—2. In urma unui reuşit
de vorbă cu muncitorii. rea tuturor motoarelor insta­ Bucureşti a condus cu 3—1, iar 6. Ştiinţa 6 4 22:24 15 schimb de pase între Călin, Cu-
late în secţii este de zece in cele din urmă C.C.A. a ega­ lenco, Culă şi din nou Călin,
De obicei, după ce suna ori mai mare decît în perioa­ lat. In clasament continuă să 7. Petrolul 4 21:18 12 ultimul a înscris : 4—2. Culenco
sirena, la uzină nu mai ră- da cînd uzina a fost vizitată pecetluieşte scorul final: 5—2.
mînea nimeni. Dar în acea de Lenin. condiică C.C.A. 8. DinamoBucureşti 14 8 14:17 12
zi mohorîtă de toamnă, nici In general jocul a plăcut.
un muncitor nu se pregătea Perspective minunate se 9. Rapid 14 3 19:20 11
să plece acasă. Pretutindeni deschid în faţa întreprinde­ A. TUZA
se vedeau grupuri de oameni rii prin planul de şapte ani. 10. "Minerul 14 4 18:27 10
In secţia de roţi, de pildă, au şi
11. Progresul 14 3 19:23 9

12. Jiul 14 2 3 11:36 7

ETAPA VIITOARE

Aspect de la oţelăria Siemens Martin nr. 2 a Combinatu­ Rapid—Minerul; Jiul—Dinamo Bacău;
lui siderurgic Hunedoara. Farul—C.C.A.; Steagul roşu—Progre­
sul ; Petrolul—Ştiinţa ; Dinamo Bucu­
Lingotierele primesc o nouă şarjă de oţel. reşti—U.T.A.

Derbiul local

în salopete. Feţele lor istovi­ fost instalate maşini moder­ Furnalelor, minereu l-a cîştlgat Minerul corespondent
te exprimau de data aceasta ne pentru prelucrarea osiilor tot mai mult!
montate. In celelalte secţii —O—^
o mare bucurie.
V OLE1
Cu cîteva ore în urină, la urmează să mai fie puse în Jocul dintre Minerul şi Jiul, a continuat să joace bine în
biroul atelierelor s-a primit funcţiune alte 700 de maşini- disputat la Lupeni, a început cîmp clar lipsa de eficacitate a Utilaiul Ştiinţa
vioi. Gei care s-au orientat mai atacului a făcut să nu concre­
un telefon de Ia Cabinetul Iui unelte aşchietoare de metal Cu câtva timp în urmă, mi­ fier. Echipa tînărului. Victor bine în cîmp au iost jucătorii tizeze nimic. In schimb Mine­ P e t r o ş a n i — C.C.A 2—3
Vladimir Ilici prin care se şi tot atîtea unităţi de utila­ nerii de la Gheţar au discutat de Ia Jiul. Totuşi, în faţa porţii rul a atacat periculos şi a reu­
anunţa că Lenin va veni aco­ je de forjă şi presă, pentru în cadrul unei consfătuiri orga­ Jalbă şi-a depăşit planul, cu 7.7 gazdele au fost mai. eficace. şit chiar să mărească scorul, Jocul a început cu o categori­
lo. Vestea a! făcut repede o- prelucrarea lemnului, pentru nizată de ziarul „Drumul so­ tone. Folosind perforajul umed Astfel, în min. 5 Grăiniceanu a în min. 67 Grăiniceanu reluînd că dominare a gazdelor. După
ridicat şi transport. Capa­ cialismului“, posibilităţile de la lucrările de înaintări, mine­ trimis 6 pasă lui Milea iar a- o pasă a lui AJilea. a înscris cel trei seturi rezultatul era de
colul tuturor secţiilor. îmbunătăţire a aprovizionării rii din echipa condusă de cesta a prelungit-o lui Leahcvici de-al 4-lea gol. 2—1 în favoarea gazdelor. Cele­
citatea de producţie a între­ furnalelor de la Hunedoara cu Gheorghe Bidiga, de la orizon­ care, după o scurtă cursă, a şu­ lalte două seturi au dat însă cîş-
Aşteptîndu-şi oaspetele prinderii va creşte de două cantităţi sporite de minereu de tul 11 şi-au depăşit sarcinile de tat de ia aproximativ 25 m. şi După aspectul general al jo­ tig de cauză echipei bucureştene,
drag, oamenii discutau So-ari. fier şi de calitate mai bună. plan cu peste 5 la sută. a înscris: 1-0. Acesta a fost de cului, mai ales în cîmp. scorul care astfel şi-a adjudecat vic­
între ei cu însufleţire. Succesele din ultimul timp do­ fapt şi primul lor atac la poar­ de 4-0 nu oglindeşte forţele de toria.
ddtînoaintttuî.tmrşieTplrIcaeleitcciuiîpsnenrseuăzoervunaenţniiasl'snuepu.curnCusţeain:tcăeivunsşap­ei leocrinatlrmpecrepuetrazienlrindceteep,raicripoaeslrneeectartoiucvvuuaplcgăăoîlnăaîn­­­ vedesc că numeroase echipe şi Minerii fruntaşi din sectoa­ ta Jiului. pe teren. O notă bună, se poa­
brigăzi de mineri depun multă rele amintite au dovedit prac­ te acorda Minerului, la care se In mod deosebit s-au remar­
străduinţă pentru a da un spri­ tic, prin realizările înregistrate . Jocul a continuat din ce în cat Corbeanu de la C.C.A. şi
— Probabil că treburi ur­ tori. In anii septenalului par­ jin cît mai efectiv îurnaliştilor în luna aceasta, că există încă cc mai dinamic, Jiul forţînd e- observă o revenire. Echipa po­ Crivăţ de la Utilajul.
gente l-au reţinut... cul de material rulant al în acţiunea de sporire a produc­ multe rezerve interne care tre­ galaroa. In min. 18 Leahevici
căilor ferate sovietice se va ţiei de fontă. buie puse în valoare în vede­ îl faultează pe Panait care a sedă o bună pregătire fizică. m PM sm m L be
rea sporirii cantităţii minereu­ părăsit terenul pînă în min. 26,
Dar omul abia reuşise să îmbogăţi cu noi tipuri de ma­ In prima jumătate a lunii a- lui livrat şi îmbunătăţirii cali- .cînd a reintrat. Rămas în 10 Arbitrajul lui M. Gru-ţescu 23 MARTIE 1960
cesteia, minerii de la Ghelar au tătii. oameni, Jiul a' continuat să a-
rostească aceste cuvinte cînd şini. Şi colectivul uzinei „Voi­ livrat îurnaliştilor, în medie zil­ tafce dar în faţa. porţii a dat (Bucureşti) bun. Au jucat for­ PROGRAMUL I: 7,15 Muzi­
nic, mai mult de 100 tone de De la începutul anului şi pî- că uşoară; 8,00 Din presa de
dintr-un grup de muncitori tovici“ urmează să asimileze minereu de fier peste sarcinile nă la jumătatea lunii martie, dovadă de ineficacitate. Cei care maţiile: f astăzi; 8,45 Cvintetul cu ghita­
de plan. Conţinutul de metal la minele de fier din Ghelar ră de Boceherini; 9,04 Muzică
S care şedeau intr-un colţ s-a producţia unor noi tipuri de la minereul extras, în special ş-.au înregistrat pe graficul în­ au înscris au fost tot jucătorii Minerul: Kiss — Piev, Co- de estradă ; 9,30 Vreau să ştiu!;
* ridicat un om şi a spus : la siderita bulgări şi limonită, trecerii 3.391 tone minereu de 11,03 Cintece şi jocuri populare
vagoane : vagoahe-restaurant, a fost de asemenea îmbunătăţit. fier extrase peste plan. Minerului. In min. 21, după o man, Kerestes — Szoke. Mihaly romineşti din Moldova; 11,30
Muzică uşoară sovietică; 12,30
— Cum, adică, l-au reţi­ vagoane frigorifere etc. Tot­ Este bine însă ca experien­ cursă pe partea stîngă a tere­ — Pali, Sima, Leahevici, Milea’, Emisiune literară; 13,05 Tineri
ţa bună dobîndită de brigăzile
nut? Sînt aici... odată toate vagoanele sosi­ nului, Leahevici a centrat ¦în Crăiniceanu.

Lenin venise neobservat de te pentru reparaţii vor fi în­ faţa’ porţii, Grăiniceanu a reluat Jiul: Gram. — Romoşan, Pa­
nimeni şi a intrat imediat în
vorbă cu muncitorii... zestrate cu frîne electropneu- în bară, iar Sima, atent, a in­ nait, Crăciun — Vas iu. ¦Far-
matice şi regulatori automaţi. kas — Manea, Gos-moc, Tî-lves-
Vladimir Ilici s-a urcat la In 1965 secţia de roţi va pro­ terceptat şi a înscris: 2-0.. cu, Ciurdărescu, Nertea'.
tribună. Dar el nu a ţinut o
cuvântare, nu a prezentat un duce de patru ori mai multe
I. CIORTEA,
referat. A fost o convorbire osii montate decît în pri­
corespondent

foarte însufleţită'. mul an al septenalului. Cea mai de seamă contribu­ şi echipele fruntaşe să fie ge­ Pînă în min. 26 au mai. fost solişti romîni de operă, lau-
Lenin vorbea simplu, clar, Colectivul uzinei se pregă­ ţie la acest succes au adus-o neralizată peste tot. Sprijinul de semnalat doar două inter­ ‘reaţi ai concursurilor inter­
minerii din orizonturile IV, V pe care minerii trebuie să-l dea venţii ale lui Kiss. In acelaşi naţionale ; '13,30 Muzică u-
pe înţelesul tuturor. El nu a teşte să întîmpine cu noi şi I, şi cei din sectorul nou de Îurnaliştilor, va putea fi astfel minut însă scorul a fost mărit şoară; 14,30 Din viaţa de
căutat să ascundă pericolul succese în muncă cea de-a exploatare. Multe echipe de mi­ mult mai eficient, iar furna- ia 3-0. Sima •a şutat puternic, concert a Capitalei; 16,00
care plana asupra tinerei re­ 90-a aniversare a naşterii Iuî Tineri interpreţi romîni de mu­

publici. El a vorbit despre Lenin. Veteranii întreprin­ neri care erau mereu codaşe, fiştii vor putea realiza indici Gram a scăpat mingea, iar Grăi- 23 MARTIE 1960 zică uşoară ; 16,15 Vorbeşte Mos­
cei doi duşmani periculoşi: derii povestesc bucuroşi to­ au fost preluate de şefi de echi­ mai înalţi de Utilizare a fur­ niceanu a reluat în poartă. cova ! ; 17,15 Concert de estra­
{ pe front — intervenţioniştii varăşilor lor mai tineri amin­ pă fruntaşi, cu experienţă bo­ nalelor. DEVA : Un meci neobişnuit ; dă ; 18,00 In slujba patriei;
^ şi gardiştii albi, iar în inte- tiri din acea zi cînd munci­ gată. Bunăoară, echipa nr. 122, In cea de-a doua repriză Jiul ALBA iu LiA : Poemul m ării; 19,35 Muzică uşoară; 21,00
^ riorul ţării — foametea, rui- torii uzinei au avut fericirea condusă de candidatul de par­ Lupii; BRAD : Contrabandiştii; Şcoala şi viaţa; 22,30 „Şoapte
HAŢEG : In zgomotul roţilor ; de dragoste“ — muzică uşoară;
<' na, mizeria. Pentru a învin- să-l aibă printre ei pe Vla­
tid Vasile Guţă, a dat peste HUNEDOARA : Nîi aştepta luna 22,57 Concert simfonic. '

!> ge pe duşmanul nr. 2 este dimir Ilici Lenin. plan în prima jumătate a aces­ m ai; ILIA : Atentatul; ORAŞ- PROGRAMUL II: 14,07 Mica

tei luni, 100 tone minereu de TIE : Primăvara ; Melba ; PE­ serenadă pentru orchestra de

TROŞANI : Micuţa; Ani înflă­ coarde de Mozart; 14,30 Lec­

In minei© den Valea Jiului Au curăţit păşunea instructoare proî. Laur-a Sântei căraţi; SEBffŞ: Ultima aven­ tură—ghicitoare: „Sînteţi la
tură a lui Don Juan; SIMERIA: curent cu noutăţile editoriale?“;
Nu de mult, un număr de 25 — a prezentat o adunare mo­ Sufletul m ării; LONEA: Ani 14,50 Muzică uşoară ; 15,30 Suite
utemişti din satul Găpud, raio­ de zbucium ; TEIUŞ : Invenţie din filme; 16,15 Cintece studen­
Introducerea tehnicii noi, valoroasă rezervă nul Alba, au ieşit la amenaja­ del cu tefnă. diabolică; ZLATNA: Procesul ţeşti ; 16,50 Curs de limba rusă;
pentru creşterea productivităţii munci! rea şi curăţirea terenului pen­ se amină; APOLDU DE SUS: 17,20 Răspundem ascultătorilor;
tru păşunat, care se întinde pe GH. A. HAIDUC Amânarul ferm ecat; CALAN : A- 17,30 „Viaţa nouă a patriei o-
o suprafaţă de 50 hectare. buz de încredere. glindită în creaţia muzicală ro-
( Urmare din pag. l-a ) ide 0,1 m.c. şi capacitatea teore­ vitezei de perforare cu aproa­ O nouă brigadă mîneasdă“ ; 18,15 Muzică uşoa­
tică de 8 m.c. pe ora. pe de două ori, faţă de tipurile Au fost executate astfel lu­ utem istă de producţie mmm mr&mmm ră de compozitori din ţări prie­
mutate mecanic, prin împinge­ obişnuite, a fost obţinută prin crări de nivelare a muşuroaie­ tene ; 19,00 Solişti şi formaţii
re, rezolvîndu-se astfel în bună De asemenea, în prezent, se mărirea diametrului pistonului lor, de curăţire a păşunii do De ourînd, la secţia circulare PENTRU 24 ORE artistice de amatori ; 19,30
parte şi problema încărcării me­ încearcă intr-un abataj cameră cu circa 50 la sută şi prih mărăcini şi fufe etc. La aceste — secţia tineretului — de ia Teatru la microfon: „Iubire“;
canice a cărbunelui din abata­ de Ia mina Aninoasa, folosirea micşorarea cursei la aproxima­ lucrări, s-au efectuat peste 150 fabrica de ciorapi din Sebeş, a Vreme frumoasă ou cerul 21,00 Muzică uşoară; 21,45 Sim­
jele frontale. unei maşini de încărcat de ti­ tiv jumătate. ore de muncă voluntară. S-au luat fiinţă o nouă brigadă ute­ schimbător, temporar noros. fonia nr. 4 în La minor de Si-
pul G.N.L. 30 (construcţie so­ evidenţiat în mod deosebit tine­ mistă de producţie, formată din Temperatura în uşoară creşte­ belius ; 22,30 Din poezia noastră
De remarcat faptul că la vietică). Maşina este construi­ Preocupările pentru mecani­ rii Maria Lazăr, Livia Oţel, Şte­ 20 de tineri. Responsabilul a- re. Ziua va ii cuprinsă între 10 contemporană; 22,40 Melodii
U.R.TJ.M. Petroşani, s-a turnat tă pe principiul maşinii cu braţe zarea şi introducerea de proce­ fan Şipoş, Maria Breaz şi alţii. cestei brigăzi este candidatul de la 15 grade, iar noaptea între populare romineşti; 23,15
prin procedeul silicogel, un lot S-153, însă cu dimensiuni de ga­ dee noi s-au extins şi la lucrări­ i la 6 grade. Vînt p_otrivit cu „Noapte bună — somn uşor“,
de grinzi de oţel special şi tra­ barit mai reduse. Primele re­ le auxiliare în subteran. Astfel, NI CU TRA1STARU partid Traian Belei. intensificări din sectorul nord- concert de muzică uşoară.
tat termic după turnare, a că­ zultate obţinute arată că tim­ la propunerea unui colectiv de Activitatea brigăzii se desfă­ est. Ceaţă locală.
ror rezistenţă la încovoiere este pul de încărcare a unui cîmp inovatori, ş-a mecanizat cură­ Consfătuire BULETINE DE ŞTIRI: 5,00,
cu cel puţin 50 la sută mai ma­ se reduce de la 45 minute la ţirea nămolului din bazinele de cu Instructorii şoară în baza unui plan de PENTRU URMĂTOARELE 6.00, 7,00, 11,00, 13,00, 15,00 17,00
re decît a grinzilor turnate prin circa 15 minute, folosindu-se decantare cu ajutorul, unei pom­ muncă, în care au fost incluse 3 ZILE 19.00, 20,00, 22,00, 23*52 (pro­
procedee obişnuite şi netratate. pentru aceasta un singur om în pe de nămol. Prin această meto­ de pionieri . ca obiective principale: depă­ gramul I), 14,00, 16,00, . 18,00
loc de trei. dă,. faţă de cea manuală, pro­ şirea planului de producţie cu Vreme schimbătoare, cu tem­ 21.00, 23,00 (programul II).
Ca urmare a introducerii şi ductivitatea muncii a .crescut Intr-un-a din zilele trecute, la 10 la sută, îmbunătăţirea calităţii peratura în ¦uşoară creştere, a-
extinderii susţinerilor moderne Reducerea timpului de perfo­ de 13,5 ori, iar preţul de cost llia* s-a ţinut'o consfătuire cu produselor, obţinerea de econo­ poi staţionară.
în galerii şi abataje, consumul rare, care reprezintă la înain­ pe 'm.c. de nămol evacuat a instructorii de pionieri din ra­ mii prin reducerea consumurilor
de lemn s-a redus în 1959 la tări 20-50 Ia sută din durata scăzut de 6,6 ori. ion. In cadrul consfătuirii, au specifice în valoare de 50 lei de - VV'V-SA'l/'^AX-'
46,6 m.c. pe 1.000 tone, faţă de ciclului, şi 5-12 la sută la aba­ fiecare membru din brigadă etc.
50 m.c. pe 1.000 tone, cît tajele cameră, constituie de a- Am enumerat mai sus doar 4L&iţt&da f ii ag>rieolji de ila l
s-a realizat în 1958, iar pentru semenea o preocupare de prim cîteva din realizările şi obiecti­ Brigada' a lansat o chemare
anul 1960, se prevede o reducere ordin a membrilor A.S.I.T. în­ vele colectivelor cercurilor ia întrecere în cinstea zilei de
de 7 la sută faţă de consumul cercările efectuate cu perfora­ A.S.I.T. de la minele din Valea 1 Ma.f, către toate brigăzile ute-
realizat în 1959. torul electric sovietic EBR-19 şi Jiului. Ele sînt însă suficiente
apoi cu perforatoarele electrice pentru a demonstra preocupa­ prezentat referate tovarăşii Ste­ miste de producţie din fabrică. fi ealeeti&eJ
Trebuie să arătăm că armarea romineşti de tipul PEA-D19 au rea de căpetenie a minerilor
metalică a avut ca urmare şi o dovedit că în cărbune vitezele de pentru sporirea producţiei de la' Luca, secretară a Gorniteiu­ PETRU MUNTEAMit) II wubMuxrsra-scrjitmrsrOTtanranawoxrxrrrSHttm*
creştere a vitezei de avansare perforare cresc de circa 3 ori. cărbune, pentru obţinerea de
a frontului de lucru, care în u- Tinînd seama de acest avantaj, cît mai multe economii. lui raional U.T.M., 'Virginta Do- Q.C.L. Produse industriale Hunedoara
nele cazuri s-a mărit cu 40-60 cit şi de reducerea consumului
la sută, cît şi o reducere simţi­ de energie, s-au achiziţionat, Avîntul tot mai mare al miş­ brotă, instructoare superioară de Seefjiej V D r u m u r i VĂ OFERĂ
toare a cheltuielilor de între­ numai in acest an, 70 de per­ cării de inovaţii şi munca crea­ pionieri la şcoala de 7 ani din
ţinere. foratoare electrice. toare a oamenilor muncii, dau Gurasada, şi Constantin Andre- si Poduri D eva diferite materiale ea:
garanţia că sub conducerea or­
Având în vedere sarcinile de în domeniul ciocanelor perfo­ ganizaţiilor de partid, minerii a
creştere a randamentelor în a- ratoare, există din ce în ce mai din Valea Jiului vor realiza şi de­
bataje şi la înaintări, s-a pus mult tendinţa de a se trece la păşi sarcinile ce le revin din do­ escu, directorul şcolii de 7 ani angajează:
un accent deosebit pe mecaniza­ aşa zisele ciocane perforatoare cumentele recentei Conferinţe
rea operaţiei de încărcare. Ast­ rapide, care au un număr dublu regionale de partid, că tînăra din Brănişca. Un inginer constructor
fel, pentru realizarea unei avan­ de lovituri pe minut, faţă de noastră industrie va primi in In referatele prezentate, s-au absolvent al Facultăţii de
sări rapide, la puţuri s-a intro­ acest an şi mai mult cărbune,
dus1 încărcarea materialului cu cele obişnuite, şi o putere de de o calitate mai bună şi la un scos în evidenţă rezultatele ob­ Drumuri şi Poduri sau de Var pasfă şi bulgări, cărămidă,
ajutorul greiferului tip. BiC.-l preţ de cost mai redus. ţinute pînă în prezent, aspecte Construcţii şi un picher de
cu volumul unei încărcături percuţie mult sporită, Mărirea din activitatea unităţilor pionie­ drumuri cu studii medii şi cherestea foioasă, sticlă geam
reşti şi a instructorilor de pio­ curs de calificare, sau ab­
nieri. solvent a! unei şcoli teh­
nice de construcţii.

Pe marginea referatelor s-ait Informaţii mai detailate j pentru răsadniţe, ipsos, ciment,
purtat discuţii, după care au se pot obţine de la şeful ţiglă, carton asfaltat etc.
avut loc cîteva activităţi prac­ secţiei V Drumuri şi Po­
tice. Un detaşament de pionieri duri, Deva — strada Ho-
de la şcoala medie din llia' —¦ î ria nr. 2,