Page 75 - 1960-03

Tl
umulsocialismului
TAmil XH Nr. 1631
Pentru oţelării
De la„Industriaceramică“- mit“ de Dihovicinîi şi M. Slo- munca la G.A.C. Rîu Bărbat şi
Baru Mare,aproape zilnic iau hotsJcoi.
drumul oţelăriilor din ţară în- spectacolul, pregătit în regia tuarea muncii şi retribuirea ei.
semnate cantităţi de produse ţuţ Paul Socrate-Mateescu, s-a
refractare. Numai în cursul bucurat de succes. Merită a - _A_u____t_e_r_m___in__a_i
zilei de ieri, au fost expedia tenţie deosebită actorii loan !usăralnţarea p ăioaselor
te pe adresa uzinei „Indus­
tria sîrmii“ din Cîmpia Tur-
zii, 20.000 leg. cărămizi re­
fractare. Tot ieri, a fost expe­ alţii.
diat oţelăriilor Combinatului
siderurgic din Hunedoara un
vagon cărămizi refractare.
I. S 0 L 6 0 I
corespondent gospodăriile agricole colective, primăvară. Avînd terenul şi
P rem ieră
Colectivul Teatrului de stat organizat ieri, un schimb de puioase de primăvară prevă­
de estradă din Deva a pre- experienţă la G.A.C. Rîu Bâr- zută în planul de producţie
zentat aseară, în sala cine- bat. Cu acest prilej, secretarii (9 ha. cu ovăz, 2,50 ha. cu or-
matografului „Filimon sirbu“ comitetelor comunale de par- zoaică şi 5 ha. cu borceag).
din localitate, cea de-a doua tiă, preşedinţii gospodăriilor d e p in d din 'T iu ă W ^ m a r -
premieră a stagiunii. .De asta colective, inginerii şi tehnicie- tie coiectivî?m din nia au în­
dată, colectivul teatrului. , a ; nit care muncesc în agricul- ccput să pregătească terenul
L —r— ’
t Utemista Maria Szekely este
I una dintre cele mai apreciate
(• laborante de la termocentrala
L din Gurabarza. Ea execută în-
j. totdeauna analizele la timp şi de
I cea mai bună calitate.
Wmt ----- t • I.Ju-'u.
Au salvat
plantaţia
Pe măgura Zlatnei, ocolo un­
de nu de mult au fost planta­
te zeci de hectare cu puieţi de
brazi, a izbucnit un incendiu.
Flăcările ameninţau să cuprin­
dă întreaga plantaţie, să dis­
trugă proaspăta podoabă a co­
munei.
De la anunţarea pericolului au
trecut doar cinci minute. In
frunte cu directorul şcolii, cu
profesorii şi maiştrii, peste 250
de ucenici ai şcolH profesionale
din Zlatna, însoţiţi şi de alţi
cetăţeni din comună, au fost
prezenţi la locul incendiului.
Lupta cu flăcările a fost de
scurtă durată. Fără să se gîn-
dească la pericol, ucenicii s-au
avtntat în locurile cele mai
primejdioase, acolo unde focul
se arăta mai îndărătnic. In
fruntea lor. utemiştii Stelian
Zafiu, loan Dragu, Teodor Cos-
tea, loan Furtună. Teodor Nâ-
creală. Marin Nicula. Marin Ilie
şl alţii, au servit drept pildă
de curaj şi abnegaţie, nepre­
cupeţind nimic pentru a salva
avutul obştesc.
CU hainele negre încă de
fum, participanţii la stingerea
incendiului au ascultat apoi cu­
vintele acelora care le-au adus
mulţumiri pentru curajul do­
vedit în această faptă patrio­
tică.
G. PAGURAR
profesor
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA
Miercuri 23 m artie 1960
atHBgggg? mpggftMgn
AVW
prezentat comedia muzicală tură, au luat cunoştinţă des-
„Cu dragostea nu-i de glu- pre felul cum este organizată
despre măsurile privind efec-
Mihail, Ştefan Guţă, Elena de primăvară
Coreiciuc, Gica Georgescu şi
Membrii gospodăriei agrico­
le colective „Drumul lui Le-
Schimb de experienţă nin“ din Ilia s-au pregătit cu
multă grijă pentru desfăşura­
a moaşte practic
Pentru rea în bune condiţiuni a lu: j
cum se organizează munca în crărilor agricole din campania
Comitetul raional de partid^ şi sdmţnţa pregătită din timp, ei
Comitetul executiv al Sfatu­ au terminat de însămînţat pî-
lui popular raional Haţeg au nă ieri, întreaga suprafaţă de
VW\Ai pentru însămînţarea celorlal-
te culturi şi pentru grădina de
zarzavat. ¦ , ş:.
ZvVWWV\/VS/VN/VN/V/s/ vA
A N C H ETA NOASTRĂ:
M AI MULT, M AI IEFTIN!
La şantierul -noului oraş muncitoresc unei analize a acestui sistem de lu­ tă de o echipă de 6 betonişti, iar o urmăresc zi de zi rezultatele. produs nimic.
din Călan se va deschide anul acesta cru, am ajuns la concluzia că el nu altă echipă de 14 oameni, vor extrage Cu fiecare zi ce trecea, îmi dă­
un front larg de lucru. Aşa după este economicos, deoarece se folosesc balastul din rîu făcînd totodată sorta­ deam seama că am greşit. As­ tră, există încă însemnate. re­
cum prevede planul, vor fi date în
folosinţă peste 400 de apartamente în
blocuri iar Ia lin număr de peste 200
apartamente vor începe lucrările, ast­
fel ca Ia sfîrşitui anului, ele să fie în
diferite faze de construcţie.
Volumul mare al lucrărilor de pe
acest şantier ne-a impus luarea unor
măsuri care să asigure o cit mai bună
desfăşurare a muncii constructorilor.
Ne-am îndreptat atenţia în mod deose­
bit înspre acele lucrări, care necesită
volum mare de muncă. Aşa de pildă,
la noile construcţii noi vom folosi în
acest an aproape 5.000 m.c. betoane.
Pînă acum, aceste betoane le făceam
Ia fiecare bloc în parte. In urma
1 considerentul că încărcarea autobas­
] culantelor să se facă direct din bun-
j Rerîiicînd preţul de cost
-j
j re trebuiau să se ocupe cu încărcarea.
200.277 lei economii tă, plănui de lucrări către popu­
pentru calitate laţie cu 27 la sută, planul de
livrări către comerţul socialist
Colectivul de muncă al minei cu 36 la sută, iar la încasări
Aninoasa s-a angajat să extra­ numerar, cu 15 la sută. Mai
gă în acest an, peste sarcinile important însă este faptul că
de plan, 18.000 tone de cărbu­ preţul de cost a tost redus în
ne şi să realizeze economii la aceste două luni cu mai bine
preţul de cost în valoare de cel de 2 la suta.
puţin 1.000.000 lei. Printre secţiile care au con­
Invăţînd din experienţa anu­ tribuit în mai mare măsură la
lui trecut, comitetul de partid realizarea planului şi reducerea
a mobilizat şi îndrumat în per­ preţului de cost, se numără sec­
manenţă pe mineri să lupte pen­ ţiile de mături, confecţii tîrguri.
tru îndeplinirea şi depăşirea croitorie bărbaţi, croitorie dame,
plartului de producţie, să extra­ lenjerie şi secţia croitorie pentru
gă cărbune de calitate superioa­ copii.
ră. Datorită muncii depuse de MARIA BOLDURA
întregul colectiv, s-au obţinut corespondentă
succese deosebit de valoroase.
De pildă, pînă în prezent, au
Succesul preparatorilor
fost extrase peste sarcinile de de la Petrila
plan 7.564 tone de cărbune, iar
în primele două lumi, s-au rea­
lizat economii în valoare de Colectivul de muncitori şi teh­
250.356 lei. nicieni de la preparaţia Petrila,
îndrumat de organizaţia de par­
Acordînd o atenţie deosebită tid, obţine zi de zi succese tot
calităţii cărbunelui extras, mi­ mai mad în lupta pentru spo­
nerii din Aninoasa au trimis rirea producţiei şi reducerea
preparatorilor din Petrila căr­ preţului de cost. Bunăoară, eco­
bune de calitate superioară. Da­ nomiile realizate în primele
torită acestui fapt, în primele două luni ale anului, se ridică
două luni, exploatarea a primit la suma de 160.000 lei.
bonificaţii în valoare de 200.277
Acest lucru s-a datorat în bu­
lei. nă măsură depăşirii sarcinilor
planului de producţie la secţia
R e a l i z ă r i l e c o o p e r a t o r i l o r spălătorie cu peste 16.500 tone
cărbune, iar la secţia brichetaj
Harnicii meşteşugari din ca­
drul cooperativei „Mureşul“-Al-
cu peste 4.600 tone.
ba lulia au muncit cu mult elan In obţinerea acestor realizări,
pentru realizarea şi depăşirea
sarcinilor de plan încă din pri­ s-au evidenţiat schimburile con­
mele :zile ale anului 1960. Drept duse de loan Iacob de la spă-
lătc.ie şi loan Dălăii de ia bri­
urmare, în lunile ianuarie şi fe­ chetaj.
bruarie, ei şi-au depăşit planul R. BALŞAN
global de producţie cu 3 la su­ corespondent
4 pagini 20 bani
Plenara Comilefului
organizatoric regional
al A.V.S.A.P.
In dimineaţa zilei de 21 mar­
tie, în sala festivă a Sfatului
popular orăşenesc Deva, a avut
loc plenara Comitetului orga­
nizatoric regional A.V.S.A.P. La
plenară au participat tova­
răşii Andrei Neagu, vice­
preşedinte al Comitetului orga­
nizatoric central al A.V.S.A.P.,
Andrei Cervencovici, secretar al
Comitetului regional de partid,
loan Bodea, vicepreşedinte al
Comitetului executiv al Sfatu­
lui popular regional, activişti
salariaţi şi voluntari, instruc­
tori ai A.V.S.A.P. şi alţii.
Cu acest prilej, tov. Au-
reliu Bucur, preşedintele Co­
mitetului organizatoric regional
A.V.S.A.P., a prezentat darea
de seamă asupra activităţii co­
mitetului pe anul 1959. Pe mar­
ginea dării de seamă, s-au pur­
tat ample discuţii.
in cadrul plenarei, s-a decer­
nat şi steagul de raion fruntaş
pe regiune în activitatea
A.V.S.A.P. Steagul a fost de­
cernat Comitetului organizatoric
raional A.V.S.A.P. Hunedoara.
Plenara a adoptat apoi un
plan de măsuri pentru munca
de viitor.
-sssas-
mai multe betoniere, dar cu un. indice
de utilizare scăzut. Iată de ce condu­
cerea şantierului, împreună cu organi­
zaţia de partid, analizînd situaţia e-
xistentă, a propus să se facă pe
şantier o staţie centrală de prepara­
re a betoanelor.
Dar noi nu ne-am oprit aici. Stu­
diind condiţiile locale am ajuns la
concluzia că amplasînd staţia de be­
toane pe marginea rîului Strei, care se
află la o mică distanţă de şantier,
lîngă un banc de balast, munca va fi
mai spornică. In acest scop, am iden­
tificat un Ioc pe marginea rîului Strei
mai ridicat faţă de nivelul normal al
rîului. S-a ales acest loc măî ridicat, un­ prezent, putîndu-se realiza un indice
de să se monteze staţia de betoane, pe
kere, fapt ce va duce la înlocuirea
unui însemnat număr de muncitori, ca­
Tot pentru desfăşurarea unei activităţi
cît mai economice, la această staţie
centrală de preparare, a betoanelor am
prevăzut amenajarea unui drum de
circa 300 m., construirea unei maga­
zii de ciment pentru circa 20—25 to­
ne, construirea unui eşafodaj şi a
bunkerelor de însiiozare de scurtă
durată a betonului preparat. De ase­
menea, în vederea uşurării transpor­
tului balastului din albia rîului pînă la
staţia de betoane, s-a prevăzut monta­
rea gliei linii decovil.
Odată pusă în funcţiune, staţia de
preparare a betoanelor va fi deservi­
‘ ASPECT DIN NOUA STAŢIE DE COMPRESOARE DE LA MINA ŢEBEA, PUSA IN FUNCŢIUNE A-
NUL TRECUT.
~ 4 a J:
Comuniştii Con­
stantin Caragea şi
Romeo Creţu, lu­
crează la furnalul nr.
2 de la uzina „Victo-
ria“-Călan. Echipa
lor produce lună de
lună însemnate can­
tităţi de fontă peste
plan.
• ••
C e r c de arfă
p lastică Sa Căfara
In cadrul clubului muncito­
resc din Gălan funcţionează un
cerc de artă plastică, unde ti­
neri muncitori talentaţi primesc
preţioase îndrumări pentru for­
marea lor artistică.
In primele luni din acest an,
s-au înregistrat rezultate promi­
ţătoare. Au fost executate dese­
ne, schiţe în creion, tuş şi căr­
bune, precum şi acuarele. Lu­
crările reprezintă aspecte din
activitatea muncitorilor de la
uzinele „Victoria“ Călan, pre­
cum şi imagini din munca de
pe ogoare.
Sub îndrumarea responsabi­
lului Khelement Ştefan, tineri
ca : Gicos Gosta's, furnalistul
Munteanu loan, turnătorul Rii­
leanu loan, Beche Pavel şi al­
ţii, îşi ridică pe zi ce trece tot
mai mult măiestria artistică.
GH. SPERIOSU
corespondent varăşul inginer Mircea Kosu şi
rea şi transportul lui. Am prevăzut ca
aici să lucreze două betoniere cu o
capacitate de 2,50 I. fiecare. In funcţie
de nevoile şantierului, capacitatea be­
tonierelor poate creşte sau scădea.
Pentru o folosire din plin a capaci­
tăţii noii staţii de betoane, am mai
prevăzut să organizăm şi o pistă pen­
tru executarea de piese prefabricate
(tuburi de beton pentru canalizare,
boiandrugi, plăci pentru canale termi­
ce, plăci pentru trotuare etc).
Făcînd calculul rentabilităţii acestei
staţii de preparare centralizată a be-
toanslor, am constatat că se vor fo­
losi mai puţine betoniere decît în
de 2,5 m.c. de beton pe oră la beto­
nierele de 2,50 litri. Fiecare betonieră
va produce zilnic circa 16 m.c. beton.
Totodată, se vor realiza şi economii
importante la preţul de cost pe deviz.
După un antecalcut, 1 m.c. de beton
preparat fa staţie ne va costa 130 Iei.
realizînd astfel o economie de 40 lei
pe m.c. de beton faţă de deviz.
Această măsură propusă de condu­
cerea şantierului şl organizaţia de
partid, a şi început să fie tradusă în
viaţă. Lucrările au început. Pînă acum,
s-au terminat platforma, un siloz, şi se
lucrează intens la celelalte puncte ale
staţiei. Aşa după cum ne-am luat an­
gajamentul, staţia de betoane va fi ter­
minată la 25 martie a.c„ cînd va fi
pusă în funcţiune.
Ing. NICOLAE SASU
şeful şantierului noului oraş Călan
•SESăS).
axtsJS0U7txsrrniE3M3insmjoLa
Rezultatele m-au convins
că putem reduce şi mai mult
consumurile specifice
Cînd am discutat pentru pri­ 12,4 Ia sută sub cel planificat ?
ma dată pe marginea articole­ Numai în 13 zile, pe această
lor apărute la rubrica „Valoa­ cale, am obţinut economii de
rea unui procent“ în ziarul 11.628 lei. Prin urmare, anga­
„Drumul socialismului“ am fost jamentul nostru a fost întrecut
de părere că nu vom realiza de peste 6 ori.
mare lucru. Aveam această
convingere, pe de o parte, pen­ Nu acelaşi lucru s-a întîm-
tru că nu credeam să mai e- plat însă cu gaz.il metan. Aici
xiste posibilităţi de reducere a s-a depăşit consumul specific
consumurilor specifice, iar pe cu 5 Ia sută, ceea ce echivalea­
de altă parte, deoarece, consi­ ză cu pierderea a 3.573 Iei.
deram că un procent valorea­ Dar poate fi redus şi consu­
ză extrem de puţin. Aşa se fa­ mul de gaz metan. Şi nu numai
ce că atunci cînd a apărut în cu 2 la sută, ci cu mai mult.
ziar scrisoarea semnată de to­ Bine — vor spune unii — da-
că-i aşa, cum se explică faptul
de tovarăşul maistru Niţă Do- că în loc să fie redus, consu­
bre de la laminorul de 800 mm., mul de gaz a fost depă­
am crezut că s-a luat un şit cu 5 la sută ? Foarte sim­
plu. Nu s-a întreprins nimic
angajament peste puterile noas­ în această direcţie. Şi-atunci,
tre. A reduce cu 2 la sută con­ e normal să fie aşa ; succese­
sumul specific de energie elec­ le nu vin din senin.
trică şi gaz metan e totuşi un La acestea mai poate fi a-
lucru frumos, dar nu uşor de dăugat şi faptul că în aceste
realizat. Trebuie să recunosc 13 zile, am avut şi o oprire ac­
însă că marea majoritate a to­ cidentală (de 12 ore) a la­
varăşilor mei n-au fost de pă­ minorului. Or, in acest timp,
rere cu mine. cuptoarele au trebuit să fie
Toate acestea m-au făcut să încălzite, cu toate că nu s-a
Prin urmare, în secţia noas­
tăzi sînt perfect convins de a- zerve pentru reducerea consu­
cest lucru. Tovarăşii mei au a- murilor specifice. Faptele ara­
vut dreptate, angajamentul nos­ tă acest lucru. Rămîne să lup­
tru nu numai că e pe deplin tăm şi mai mult pentru valori­
realizabil, dar el poate fi cu ficarea lor, să reducem şi con­
mult depăşit. Şi cum ar pu­ sumul de' gaz metan şi chiar şi
tea fi altfel, cînd după 13 zile pe cel de energie electrică.
de Ia data apariţiei scrisorii
respective în ziar, consumul de IOAN BOTU
energie electrică a scăzut cu
maistru la laminorul de 800 mm.
al G. S. Hunedoara
Vom executa reparaţii
auto mai ieftine
Este cit se poate de bineveni­ Intr-una din consfătuirile de
tă rubrica deschisă în ziarul producţie recent ţinută, am
„Drumul socialismului“, „Va­ discutat problema economiilor
loarea unui procent“, în care cu întregul colectiv. Am ajuns
oamenii muncii vorbesc des­ la concluzia că posibilităţile
pre căile prin care economisesc noastre de a realiza economii
cît mai multe materii prime şi sînt mult mai mari. De aceea,
materiale. ne angajăm ca prin sporirea
în continuare a productivităţii
La noi, reducerea costului muncii, prin recondiţionarea
planificat pe reparaţie curentă
numai cu 1 la sută, înseamnă o pieselor şi a agregatelor vechi,
prin folosirea agregatelor de
economie anuală pe întreprin­ schimb şi scurtarea timpilor
dere de 11.000 lei. Prin execu­ prevăzuţi de normativ la repa­
tarea unor reparaţii de bună raţii, să reducem în viitor pre­
calitate, prin ridicarea indice­ ţul de cost pe reparaţie curen­
lui de folosire a maşinilor-u- tă cu 8 la sută.
nelte şi prin sporirea produc­
tivităţii muncii noi am reuşit Astfel, pînă la sfîrşitui anu­
să reducem în primele două lui, vom putea realiza o econo­
luni ale acestui an costul me­ mie în valoare de peste 85.000
diu pe reparaţie eu 6,5 la su­ lei.
tă, realizînd o economie în va­
IOAN HAŢEGAN
loare de 13.000 lei.
director al I.A.R.T. Sebeş
ALEXANDRU CRIŞAN
secretarul organizaţiei de bază P.M.R.
Pe şantierele
de împăduriri
Utemiştii din satele Vorţa şi
Certej, raionul Ilia, au răspuns
cu entuziasm la acţiunite între­
prinse pentru refacerea şi dez­
voltarea patrimoniului silvic. A-
cost lucru este dovedit de fap­
tul că în urmă cu cîtevă zile,
peste 150 utemişti, s-au deplasat
la locul numit „Dealul Golum-
bului“ din apropierea satului
Vorţa, unde au efectuat muncă
voluntară ta plantatul puieţilor
de pin. Intr-o singură zi, ei au
plantat piţieţi pe. aproape 3 Ha.
teren.
S-au evidenţiat cu acest pri­
lej utemiştii Cornel Popa, se­
cretarul organizaţiei de bază
U.T.M. Vorţa, Ionel Marian, Io­
nel Juroa, Elisabeta Sorea, Ana
petresc, Magdalena Sorinca si
alţii. GHEORGHE J>URCA
corespondent