Page 76 - 1960-03

Pag. 2
INFORMAŢII DE PARTID
Consullafil pentru cursanfil
de la învăţăm întul de partid
In vederea îmbogăţirii conţi­
nutului de idei şi a calităţii în­
văţământului de partid în raio­
nul şi oraşul Hunedoara au
fost organizate de către cabi­
netul de partid, consultaţii co­
lective în ajutorul cursanţilor
de la cercurile şi cursurile învă-
ţămîntului de partid de la oraşe.
In cadrul consultaţiilor au fost
lămurite probleme în' legătură
cu învăţătura marxist-leninistă
despre industrializarea sociali­
stă, imperialismul — stadial
cel mai înalt al capitalismu­
lui, centralismul democratic şi
democraţia internă de partid,
necesitatea dictaturii proletari­
atului, funcţiile statului demo­
crat-popular, Congresul al V-lea
Schimb de experienţă
între propagandişti
Cabinetul raional de partid
Hunedoara a organizat, în ziua
de 22 martie, la punctul de
consultaţie din Simeria, un
schimb de experienţă cu pro­
pagandiştii din oraşul Simeria
şi de la uzina „Victoria“-Călan,
privind asigurarea conţinutului
de idei şi purităţii ideologice a
lecţiilor şi convorbirilor, ajuto­
rarea cursanţilor în studiul in­
dividual şi eficacitatea învăţă-
mîntului de partid.
1 In cadrul acestui schimb de
experienţă au prezentat refera­
te tov. Mircea Protopopescu,
M A I P R O D U S E® T M U L T E
C O N T R A C T A T E CU STATUL
Crearea fondului centralizat
de produse agricole al statului
stă în atenţia activităţii sfaturi­ tone fasole, 18 tone cartofi ele.
lor populare comunale din re­
giunea noastră. Printr-o susţi­
nută muncă politică, acestea
sprijină activitatea organelor co­
operaţiei, care încheie cu gos­
podăriile colective, întovărăşiri­
le agricole cît şi cu ţăranii cu
gospodării individuale, contracte
pentru vînzarea unor cantităţi
tot mai mari de produse agri­
cole.
In raionul Q ră ş iie
încheierea de contracte cu
statul pentru vînzarea de can­
tităţi sporite de produse agri­
cole. este în centrul preocupări­
lor sfaturilor populare comuna­
le din raionul Orăştie. De pil­
dă. în comuna Geoagiu, mem­
brii comitetului executiv au stat
de vorbă cu consiliile de con­
ducere ale gospodăriilor agrico­
le colective din raza’ comunei,
convingîndu-le să încheie con­
tracte cu statul pentru însem­
nate cantităţi de produse agri­
cole. Cantităţi însemnate de pro­
duse agricole au contractat cu
statul şi colectiviştii din comu­
na Şibot. Ei au încheiat pînă
* ¦ * * * » *<& *^*^ &##¦€>##
Porumbului îi sînt prielnice
toate tipurile de sol, cu excep­
ţia celor prea uşoare sau prea
umede şi reci. Producţiile cele
mai ridicate se obţin însă pe te­
renurile fertile şi profunde, aşa
cum sînt în regiunea noastră
cîmpurile aluvionare ale rîuri-
lor Mureş, Strei, Sebeş şi altele.
Cernoziomurile degradate ce
însoţesc parte din rîuri pe pri­
mele terase, precum şi solurile
de pădure — puţin levigate, a-
cIug întotdeauna sporuri de pro­
ducţie. Podzolurile, care cuprind
suprafeţe întinse în regiunea
noastră, devin şi ele favorabile
culturii porumbului prin fertili­
zarea şi pregătirea lor cores­
punzătoare.
Cerealele păioase sînt pre­
mergătoare de bază pentru po­
rumb. iar porumbul la rîndu!
său este o cultură premergătoa­
re bună pentru cerealele de pri­
măvară. » ele fiind legate de factorii na­
Pe solurile unde porumbul ur­
mează după porumb cultivai
mai mulţi ani la rînd, terenul
trebuie îngrăşat. Numai fertili­
tatea solului, alături de. o pre­
gătire raţională a lui, poate a1-
sigura sporirea producţiei. Re­
zultate bune s-au obţinut cînd
pprumbul a fost însămînţat în-
tr-o arătură de toamnă însoţită
de o îngrăşare de bază, iar pri­
măvara pînă la însămînţare, te­
renul a fost lucrat superficial
cu grapa şi cultivatorul.
Staţiunea experimentală hor­
ticolă Geoagiu, prin îngrăşarea
terenului cu 20 tone gunoi de
grajd la ha., combinat cu 200
kg. superfosfat, şi prin aplica­
rea cu rigurozitate a celorlalte
măsuri agrotehnice, a obţinut
de pe suprafaţa de 4 ha. culti­
vate cu porumb dubiu hibrid
al P. C. R., despre cele trei
Internaţionale ş. a. Consultaţiile
au fost date de către membri
ai birourilor comitetelor raio­
nal şi orăşenesc de partid Hu­
nedoara, activişti de partid, şi
alţi tovarăşi cu munci de răs­
pundere bine pregătiţi.
Aceste consultaţii au avut loc
la Combinatul siderurgic Hune­
doara, I.C.S.H. şi uzina „Victo-
ria“-Călan. La consultaţii au
participat aproape 2 .000 de
cursanţi. Asemenea consultaţii
urmează a fi organizate şi în
alte întreprinderi şi instituţii
din raion şi oraş, şi în special
la sate, în vederea pregătirii în­
cheierii anului şcolar în învă­
ţămîntul de partid.
propagandist la un cerc de stu­
diere a Istoriei P.C.U.S. anul I
de la Atelierele C.F.R. Simeria,
Anton Timiş, propagandist la
cercul de economie concretă de
la sectorul furnale al uzinei
,,Victoria“-Călan, şi Toma Vul-
cu, propagandist la cercul de e-
conomie concretă de la Regula­
torul de circulaţie şi mişcare
Simeria.
La acest schimb de experien­
ţă au participat peste 100 de
propagandişti de la toate for­
mele de învăţămînt de partid
existente în oraşul Simeria şi la
uzina „Victoria“-Călan.
•öeSSS-
în* prezent contracte pentru 27
tone grîu, 30 tone porumb, 2
De asemenea, colectiviştii din
satul Aurel Vlaicu, la îndemnul
sfatului popular,, au încheiat
contracte cu statul pentru 55
tone grîu, 43 tone porumb, 33
tone cartofi şi alte produse a-
gricole.
h raionul Alba
Datorită muncii politice de
masă desfăşurată de către sfa­
turile populare comunale, în ra­
ionul Alba, pînă în prezent, la
porumb s-au încheiat contracte
numai de către gospodăriile a-
gricole colective, pentru 191,3
tone.
Cantităţi însemnate de cerea­
le au fost contractate de către
gospodăriile agricole colective
din raion şi la alte produse ca
grîu, cartofi, fasole, floarea-soa- tul că aici, comitetul executiv
relui efc.
De menţionat însă că în în-
toyărăşirile agricole din acest
raion, munca pentru încheierea
de coniracte cu statul s© desfă­
şoară încă în mod nesaiisfăcă-
tor. De exemplu, întovărăşirile
agricole din raza comunei Sîn-
timbru nu au încheiat pînă în
Pentru sporirea produc el
de porumb
KAÎj, cîte 6.000 kg. boabe lă
hectar. Gospodăria agricolă co­
lectivă din Deva a obţinut o
producţie medie de 4.250 kg.
boabe ia ha., G. A. 6. Pricaz
4.080 kg. boabe, iar gospodări­
ile colective din Şibot, Spini,
Apoldu de Sus, Obreja şi altele,
au realizat producţii de peste
3.000 kg. porumb boabe la hec­
tar.
Alături de celelalte măsuri
agrotehnice, îngrăşămintele au
foarte mare importanţă pentru
sporirea producţiei de porumb.
In regiunea noaslră, unde po­
rumbul se cultivă mult pe so­
lurile de podzol şi brun-roşcat
de pădure, folosirea îngrăşă­
mintelor devine şi mai utilă.
Aceste terenuri îngrăşate cu 20
tone gunoi de grajd la ha. com­
binate cu 200-250 kg. superfos­
fat, aduc sporuri însemnate de
recolte.
Gunoiul de grajd, dă rezul­
tate bune cînd este încorporat
în soi odată cu arătura de toam­
nă. Primăvara, în cazul terenu­
rilor uşoare în pantă sau celor
râmase neogorîte, gunoiul tre­
buie administrat devreme şi ime­
diat încorporat sub brazdă.
Felul şi cantitatea îngrăşă­
mintelor minerale, precum şi
timpul optim de folosire, se sta­
bilesc în funcţie de natura solu­
lui, •de •condiţiile climatice ale
localităţii şi de stadiu! de ve­
getaţie al plantei.
Din toate observaţiile făcute,
La 6asa raională de cultură din Brad funcţionează şi un cerc de
sculptură, care este frecventat de mu iţi oameni ai muncii din oraş. Una
dintre cele mai talentate cursante ale cercului, este şi laboranta Ecaterina
Burza.
In clişeu: Ecaterina Burza studi ind un bust.
In d e p la s a re cu p ie s a
„P a rte a leului'
Pentru creşterea nivelului de
interpretare al artiştilor ama­
tori din Pui, iov. Ataoasie Me-
daru, directorul căminului cul­
tural, a organizat vizionarea' în
comun cu membrii echipei de
teatru a unui spectacol pe care
prezent contracte decît pentru
cantităţi foarte mici de cerea­
le. Desigur că în această direc­
ţie, o vină importantă îi revine
şi sfatului popular comunal, ca­
re nu foloseşte cele mai adec­
vate metode de muncă. Preşe­
dintele sfatului, tov. Viorel Să-
iăjan, nu a discutat pînă în pre­
zent cu nici un întovărăşit din
raza comunei despre necesita­
tea de a încheia contracte cu
statul. Nu mai vorbim de fap­
a! sfatului popular nu a anali­
zat niciodată felul cum se des­
făşoară munca' de contractări şi
achiziţii în raza' comunei. Se
impune ca în timpul cel mai
scurt, sfatul popular, cu spriji­
nul deputaţi lor, să stea de vor­
bă cu fiecare întovărăşit în par­
te, arătînd'u-Ie importanţa înche­
ierii de contracte cu statul.
Bineînţeles că în această direc­
ţie, un sprijin preţios va trebui
primit şi din partea organelor
raionale, în special din partea
sfatului popular raional. De alt­
fel, acest sprijin trebuie acor­
dat şi în celelalte comune din
raion, unde munca pentru în­
cheierea de contracte cu statul
se desfăşoară încă în mod ne­
satisfăcător. K:
reiese că îngrăşămintele mine­
rale folosite la porumbul dublu
hibrid influenţează favorabil
creşterea producţiei.
Producţia acestui porumb de­
pinde însă în mare măsură" şi
de epoca optimă de însămînţare.
Este considerată epocă optimă
SFATUL INGINERULUI
AGRONOM
pentru semănatul porumbului,
momentul cînd temperatura so­
iului la adîncimea de circa 10
cm. se menţine timp de mai
rnulie zile la cel puţin 9-10 gra­ dublu hibrid dă rezultate bune
de Celsius.
In solurile care nu au acea­
stă temperatură, seminţele ger­
minează greu şi neuniform. Din
cauza temperaturii scăzute şi a
umezclei, parte din seminţe mu-
cegăiesc.
In regiunea noastră, tempera­
tura potrivită pentru însămî’n-
ţare se înregistrează, de obicei,
in perioada de după 15-20 apri-
iie în zona de şes şi după 25
aprilie în zona dealurilor.
Datele indicate nu sînt fixe,
turali. Organele tehnice agrico­
le au datoria să urmărească cu
multă, .atenţie mersul vremii şi
în funcţie de condiţiile locale
să stabilească momentul optim
de însămînţare.
DRUMUM. 'Ş0GIAL1SMU LUI
l-a dat la Petrilâ, Teatrul ’de
stat din Petroşani, cu piesa
„Partea leului“. Artiştii ama­
tori din Pui, oare au pregătit
în cadrul festivalului bienal de
teatru aceeaşi piesă, au învă­
ţat multe lucruri din jocul ac­
torilor de la Teatrul de stat din
Petroşani.
Pentru ca la fază pe raion
să se prezinte cu o şi mai vastă
activitate, echipă de teatru 3!n
Pui s-a deplasat recent la Baru
Mare unde, în faţa muncitorilor
de la „Ceramica“ şi a ţărani­
lor muncitori din comună, au
prezentat piesa „Partea leului“.
PETRE FARCAŞIU
corespondent
Oîşilfjjăfori la tragerea
de amortizare
Datorită avantajelor pe care
le oferă Administraţia Asigură­
rilor de Stat (ADAS), tot mai
mulţi oameni ai muncii din ra­
ionul Petroşani îşi încheie asi­
gurări pe viaţă. In prezent, sînt
asiguraţi peste 4.500 de mineri
şi muncitori. Numai de la mina
Petrilă, s-au asigurat în cursul
acestui an încă 300 de mineri.
La ultima tragere de amortis­
ment, tovarăşii Maxim Bud,
Szoke Francisc, Vladimir Ure­
che şi Gheorghe Rusii, toţi de
la mina Petri la, au cîştiga’t su­
me între 1.050 şi 1J25 lei.
R. BALŞAN
corespondent
Pentru a se folosi mai bine ume­
zeala din sol, însămînţarea tre­
buie realizată în cel mai jsourt
timp.
Cultivarea unui număr cores­
punzător de plante la hectar, în
raport de fertilitatea soiului şi
caracteristicele soiului, constitu­
ie un pas însemnat pentru rea­
lizarea’ recoltelor mari.
O densitate sub cea cores­
punzătoare sau peste aceasta,
duce ia diminuarea producţiei.
Faţă de multe soiuri, porumbul
la o densitate mai mare la hec­
tar.
încercările făcute în staţiuni­
le experimentale, precum şi
practica multor gospodării agri­
cole de stat, au demonstrat că
sporuri însemnate de producţii
au fost obţinute de la suprafe­
ţele în care densitatea plantelor
ia hectar a fost de 35.000—
40.000 plante.
In regiunea noastră, unde
condiţiile naturale impun folo­
sirea hibrizilor de porumb semi-
precoci şi precoci, se recoman­
dă ca aceştia să fie însămînţali
la distanţele 100/25 cm., ceea ce
corespunde la o densitate de
40.090 plante la Hectar.
Această distanţă favorizează
mecanizarea lucrărilor de înire-
ţînere, şi folosirea economică a
maşinilor. In acelaşi timp, ea
asigură o producţie ridicată de
porumb boabe sau siloz, recoţ-
Schi
T im p de 4 zile, in tre 17 şt 20 m ar­
tie, pe p irtia d e la Straja, s-a desfăşurat C. S. C R A IO V A 6 -
un concurs de schi interregional dotat
cu „Cupa Paringul". La concurs au
participat schiori din regiunea Baia
Mare şi Hunedoara (două echipe), la ­
tă rezultatele o b ţin u te:
SL A L O M U R IA Ş SE N IO R I: H orvath
Ludovic — Baia Mare. SL A IJ3M U-
R IA Ş JU N IO R I: Barabas Andrei —
Baia Mare. SLA LO M U R IA Ş FETE ;
H orvath E dith — Baia Mare.
FOND 5 km . JU N IO R I: Peter Aron
— Hunedoara FOND 5 km. F E T E :
Gliga Iolanda — Baia Mare. FOND
15 km . S E N IO R I: L upaş G heorghe
— Hunedoara.
S L A L O M S P E C IA L IU N IO R I: B a ­ mai mult, puteau să termine Pop, Anton, Pîrvu, Gavrilă, Ma­
rabas A n d rei — B aia M are. S L A L O M { partidă la un scor şi _mai tei (Molnar). Arbitrajul lui Mi-
SP E C IA L S E N IO R I: H orvath Ludo­
vic — B aia M are. S L A L O M S P E C IA L mare. Oaspeţii au putut face hai Marta (Deva) a fost co­
F E T E I H orva ih E d ith — B aia M are. faţă ritmului de joo impus rect
C O BO RTRE S E N IO R I: Kaio Adal-
bert — Hunedoara. COBORTRE JU ­
N IO R I : Barabas Andrei — Baia
Mare. COBO RTRE F E T E I Gliga Io-
Landa — B aia Mare.
Ş T A F E T A 4 X 1 0 km . S E N IO R I a din Sebeş, care în prezent ocu­
fo st cişiig a tă de echipa H unedoara. pă locul 3 în seria Il-a, se pre­
Trofeul concursului „Cupa Paringul"
a fost ciştigată de echipa regiunii H u­
nedoara. M. MIRON
corespondent regional. Antrenamentele au în­
---------------------------- --------------------------------
IN VITRINELE L IB R Ă R IIL O R
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIlllllll!l!lllllll!!lilllll!llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllíllllllllllll!lllllllllllllllllllllllilllllll!II)llflll!lllllllillllllll)l!lllll Pfaff, Lungaru, Helgiu, Crişan,
Dumbrava minunată
Eroina povestirii, Lizuca, este o fe­
tiţă dintr-o familie de oameni avuţi,
care suferă persecuţiile unei mame vi­
trege şi brutalitatea unei slugi rele.
Singurul loc unde copila se simte
bine este la bunici. Dar aceştia fiind
oameni simpli, Lizucăi i se interzice
de către mama sa vitregă să le facă
vizite, sub pretextul că ar deprinde
apucături rele.
Dar într-o zi, certată fiind pe ne­
drept, Lizuca hotărăşte să fugă de
acasă, cu gîndul să se ducă la bunici.
Astfel, însoţită de singurul ei prie­
ten. Patrocle „un holdei roşcat, cu pi­
cioarele scurte şi strîmbe şi cu capul
mare", Lizuca porneşte spre casa bu­
nicilor.
Căderea
Sarteă lui Dumitru Almaş „Căderea
Bastiliei“, înfăţişează momentele prin­
cipale ale revoluţiei burgheze din Fran­
ţa, de la geneza ei pînă la dizolvarea
Convenţiei thermidoriene. Intemeindu-se
pe un bogat material documentar şi
pe studii de specialitate, autorul a in­
terpretat ştiinţific şi a înfăţişat dina­
mic, patetic şi chiar emoţionant, atît
evenimentele, cît şi oamenii partici­
panţi ori dinamizatori ai revoluţiei.
Se remarcă îndeosebi pasajele în care
sînt descrise cucerirea Bastiliei, revo­
luţia de la 10 August 1792 sau pră­
buşirea partizanilor lui Robespierre.
Autorul a realizat de asemenea o re­
marcabilă serie de portrete a unor
revoluţionari c a : Danton, Saint-Juste,
Robespierre.
Autorul, care este şi istoric şi scrii-
tat în stadiul 'de lapte-ceară. In
afară de aceasta distanţa re­
comandată permite executarea
praşiielor tîrzii, fapt ce va a-
duce după sine menţinerea apei
in sol, afînarea lui şi distruge­
rea buruienilor, pregătind în a-
cest fel terenul pentru cultura
ce urmează.
Galitatea seminţelor, pregăti­
rea terenului şi însămînţarea
sînt condiţii tot atît de impor­
tante pentru obţinerea unor pro­
ducţii mari.
Este necesar ca seminţele să
fie bine verificate, iar terenul
bine pregătit pentru însămînţare.
Pentru realizarea unei însă-
mînţări în condiţii tehnice, ma­
şinile de semănat trebuie să re­
partizeze la hectar cantitatea
stabilită de sămînţa. Proba ma­
şinii de semănat porumb tre­
buie făcută atent, ţinîndu-se
seama de soi şi densitatea plan­
telor la hectar. Realizarea uni­
formă a densităţii plantelor se
poate obţine, dacă pe lîngă cele
amintite, se respectă viteza se­
mănătorilor tractate de tractor.
Viteza de înaintare a semănă­
torilor nu trebuie să depăşeă'scă
4-5 km. pe oră. Orice depăşire
a acestei viteze se face în dauna
realizării densităţii .şi deci în
dauna realizării producţiei.
’Aceste cîteva recomandări
tehnice privesc în aceeaşi măsu­
ră atît cultură porumbului pen­
tru boabe, cît şi pentru siloz.
Deosebirea priveşte numai re­
coltarea, operaţie care, pentru
porumbul destinat însitozăriî tre­
buie să se facă în faza de lapte-
ceară, culegîn’du-se toată masa
verde.
Ing. F.MAMOli; MANUGHEVICl
directorul Staţiunii experimen-
v - tale horticole 'din Geoagiu
Mr. Î63!
S2nS5S!373ra3!ím5KI3ia3KSEetXS3a
P O R lţ
C O R VÎN U L HUNEDO ARA
Pe stadionul din Hunedoara de hunedoreni doar în prima re­
a avut loc duminică o îniîlnire priză. Hunedoreoii au cîştigat
amicală de fotbal între echipele datorită unui joc mai bun, în
de categoria B. Corvinul din lo­ urma unor acţiuni colective, cit
calitate şi C. S. Craiova. întâl­ şi faptului că au şutat mai mult
nirea a fost urmărită de peste Ia poartă şi ceea ce este îmbu­
4.000 spectatori. Jocul intere­ curător, şuturile lor au fost pre­
sant, cu acţiuni frumos legate, cise. Au înscris Pop (2). Ga-
prestat de către hunedoreni, a vrilă (2) şi Anton (2). Hune-
făcut ca' aceştia să cîştige întâl­
nirea cu scorul de 6—0. Dacă doronti au folosit următoarea
formaţie: Niculescu, (Nebela),
— Niculescu II, Nacu, Molnar
înaintaşii hunedoreni insistau (Coidu) — Balint, Tătaru —
--------------------- ses
Pregătiri pentru re în ce p e re a
campionatului
Echipa de fotbal „Sebeşul’1 ceput încă din luna ianuarie şi
au continuat cu susţinerea a 3
meciuri de verificare cu „Şu-
rianul“ Petreşti şi „'Metalul“ n
Cugir“. Echipa dovedeşte o
găteşte intens în vederea înce­ bună pregătire şi desfăşoară un
perii returului campionatului joc colectiv cu finalitate la'
poartă.
Lotul echipei este compus idiij?
Petraşcu, Păţan, Oltean, Tatu
Constantinescu, Stoica, Cutean,
Munteanu, Lucaci, Vintilă', Pâ-
de M. SADOVEANU parl, Koncz, Oprea şi Morariu,
şi îşi desfăşoară antrenamentele
Drumul lor, care trece prin Dumbra­
va Buciumanilor, este plin de peripe­ sub conducerea antrenorului
ţii. Fugarii întîlnesc în cale tot fe­ Liviu Gliga.
lul de gîngănii, jivine şi păsări, că­
rora Lizuca le atribuie calităţi fan­ E. PAVEL
tastice.
Prinsă de înserare prin dumbravă,
fetiţa se cuibăreşte în scorbura unui Atletism
copac şi, păzită de Patrocle, adoarme.
In oraşul 'Hunedoara, s-a 'des­
Visul ei transformă împrejurimile în- făşurat duminică primul con­
tr-o feerică „dumbravă minunată” curs de atletism în aer liber
prin care trec cei şapte pitici şi alba din acest an. Timpul friguros
(or domniţă. nu a împiedicat însă buna des­
făşurare a întrecerilor. Acest lu­
Găsită de bunici, odată cu lăsarea cru reiese şi din rezultatele bu­
nopţii, ea este dusă la ei acasă, unde ne înregistrate. La săritură în
se trezeşte în mîrigăierile calde şi înălţime fete de exemplu, Eva
drăgăstoase ale bunicii, oare nu o 1Mayer a trecut ştacheta la 1,58
mai dă la cererea mamei sale vitrege. Trt. La 100 m. fete, I. Knobloch
a înregistrat timpul de 13 se­
Bastiliei cunde, la 100 m. băieţi (juniori),
Dinu Drăgan a înregistrat tim ­
de DUMITRU ALMAŞ
pul de 11,6 secunde, Iar Ferenţ
tor, a izbutit să dea o carte deosebit
de atrăgătoare şi de utilă, atît celor
care studiază istoria, cît şi tuturor a-
celora care doresc să cunoască lupta
pentru libertate şi progres a omenirii. losif timpul de 12 secunde.
--------------------- jj&
LA f. I. L ¦¦E C O N O M I C Ă "
© sitiiafie ce treimie
lichidată
Anul trecut ,întreprinderile de înregistrat în primele două luni
industrie locală din regiunea ale anului o depăşire a fondu­
noastră au pus la dispoziţia lui de salariu de 26.000 lei. La
populaţiei 573 tone mezeluri şi preparate din carne, spre exem­
diferite preparate de carne, plu, s-au produs mezeluri fără
45.000 tone pîine şi alte canti­ a îi asigurată desfacerea aces­
tăţi sporite de bunuri de larg tora. O mare vină o poartă în
consum. Fără îndoială că la ob­ această direcţie' şi sucursala
ţinerea acestui succes un aport I.C.R.A. din oraşul Alba Iulia,
deosebit l-a adus şl întreprin­ care nu ridică preparatele din
derea „Economica“ din Sebeş. carne conform graficului, pu-
nînd întreprinderea în situaţia
Această întreprindere, a în- să creeze stocuri supranormati-
chieat însă anul 1959, cu pier­ ve. De asemenea, la atelierul
deri. In loc să reducă preţul de de tîmplărie, planul nu a fost
cost cu peste 330.000 lei, cît era realizat decît în proporţie de
sarcina de plan, întreprinderea 48 la sută datorită lipsei de
„Economica“ a depăşit cheltuie­ materie primă. Serviciul apro­
lile cu peste 100.000 lei. Din a- vizionării al întreprinderii poar­
ceastă cauză, nu s-a putut rea­ tă o mare vină pentru această
liza nici planul de beneficii, în­ stare de lucruri cu atît mai
treprinderea rămînînd datoare mult cu cît ştia că la preluarea
bugetului îocal pe anul 1959 cu atelierului de la cooperaţia
390.000 Iei. meşteşugărească, nu a existat
aici [materia primă necesară.
După şedinţa de bilanţ a ac­
tivităţii anuale şi după măsurile Conferinţa regională de par­
preconizate atunci, se credea tid a trasat ca sarcină între­
că în anul 1960, întreprinde­ prinderilor de industrie loca­
rea „Economica“ va curma înre­ lă ca în acest an sa sporească
gistrarea de pierderi. După a- numărul sortimentelor la pro­
proape trei luni de activitate dusele de lag consum. Este vor­
însă, lucrurile la întreprinderea ba de realizarea unor produse
„Economica“ nu s-au îndrep­ mărunte, dar care sînt solici­
tat. Aici se înregistrează încă tate de populaţie. Cu toate a-
pierderi nejustificate şi care cestea, la întreprinderea „Eco­
grevează asupra activităţii ge­ nomica“ nu s-a introdus în a-
nerale a întreprinderii. Acest lu­ cest an în fabricaţie nici un
cru se datoreşte faptului că produs nou, rentabil pentru în­
pentru conducere, şi în special treprindere şi bine venit pentru
pentru tov. ioan Zechiu, ingi­ nevoile populaţiei' locale. între­
ner şef al întreprinderii, redu­ prinderea „Economica“ merge
cerea preţului de cost al pro­ încă pe linia producerii unor
duselor nu constituie o preocu­ articole cu valoare mare, cu
pare de prim ordin. întreprinde­ toate că acestea sînt puţin soli­
rea mai foloseşte încă practica citate. Această situaţie trebuie
greşită de a produce numai de curmată. Odată cu aceasta se
dragul de a avea un produs va curma desigur şi cu înregis­
care să justifice oarecum acti­ trarea de pierderi nejustificate.
vitatea, fără a face o analiză Comitetul executiv al Sfatului
economică a rentabilităţii şi popular raional Sebeş, împreună
preţului de cost asupra fiecă­ cu conducerea întreprinderii,
rui produs. trebuie să ia măsuri în vederea
profilării unor sectoare de acti­
In lunile ianuarie şi februa­
rie, Ia multe produse sarcinile vitate a întreprinderii pe pro­
de plan nu au fost realizata
nici pe jumătate. In special la ducerea celor mai solicitate ar­
fabrica de mezeluri şi la ate­
lierul de tîmplărie, datorită ne- ticole de lajr consum şi care pot
xealizării sarcinilor ide; plan, s-a
aduce beneficii.