Page 77 - 1960-03
P. 77
Nr. 1631 DRUMUL SOCI ALIS MU LU) Pag. 3
Prliair«© maiiacâ. cu ltu ral »ed u cativă Pentru om şi cerinţele lui O metodă eficientă
cîé n a i inimă—la deasy©Marea bazei Program în raport de îngrăşarerapidă
cu necesităţile locale
im&éerîale a c a mraluelor cu ltu rale a vitelor cornute mari
Cristurul este un sat cu popu frăţit atît în muncă pe ogorul crători ai sfatului popular în Desfăşurînd lupta pentru spo cu nutreţuri verzi şi concentra
laţie romînă şi maghiară, nu colectivei cît şi în munca artis diferite formaţii artistice. Acest In silele de vineri şi sîm- tiere etc. Din această cau rirea producţiei animaliere, te dă rezultate excelente. Ast
tocmai at'ît de mare cum sînt tică. lucru a constituit şi constituie bătă, la centrul de distribui ză. se crează greutăţi în a- crescătorii de vite din colhozul fel, dacă în luna iulie — pri
multe alte sate în regiunea Un exemplu hun un bun stimulent pentru atra re a cărnii din oraşul Brad, provizionarea cu carne a ce „Boris Glăvan“, raionul Droki-a, ma lună a punerii viţeilor la
noastră. Numără circa 400 de gerea şl a celorlalţi tineri şi ţă e mare aglomeraţie. Gospo tăţenilor din oraşul Brad.
familii. Oamenii de aici au în Unii directori de cămine cul rani muncitori din sat spre ac dinele pieră ore întregi aş- Considerăm că este necesar R.S.S. Moldovenească, au .pro îngrăşat — .fiecare dintre ei cîn-
să un cămin cultural mare şi turale din regiunea noastră mo tivitatea căminului cultural. teptînd la rînd, pentru că ca O.C.L. Alimentara să ia
frumos, care întrece multe că tivează adesea Inexistenţa unor Dar aceasta nu este totul. Un puterea lui de desfacere este măsuri pentru ca cel puţin dus anul trecut cîte 47,5 chin tăre-a în medie cîte 120,7 kg.,
mine culturale aflate în sate cu formaţii artistice prin lipsa de stimulent preţios îl constituie mult mai mică faţă de cerin în zilele de vîrf, vinerea şi
populaţie mai numeroasă. E a- artişti amatori. „N-avem bă şi „Carnetul de activist cultu ţe. La vreo 20 de metri de sîmbăta, să se vînăă carne tale de carne la 100 ha. de te- după O lună, fiecare viţel cîntă-
devărat că mai sînt încă multe ieţi“, sau,,n-avem fete“ — spun ral al căminului“ pe care-1 are acesta însă, mai există un populaţiei şi la cel ăe-al doi
de făcut pînă eînd căminul cul aceşti directori şi de aceea, zic asupra sa fiecare participant la centru amenajat de curînd, lea centru. Acest lucru se ren agricol, cu 34,5 chintale mai rea deja 146 kg„ iar la sfîr-
tural de aici va fi complect dat ei, nu se pot forma echipe de activitatea căminului. Pe lingă dar care are un regim spé poate realiza prin stabilirea
în folosinţă, dar principalul este teatru, de dansuri, cor etc. A- mândria aceasta de activist în cial : este deschis de trei ori la ambele centre a unui pro mult decît în 1956. şit-ul lunii ianuabie a.c. — 246,5
că se munceşte cu sîrg pentru eestor directori de cămine cul cadrul căminului cultural, pur pe săptămînă, şi distribuie gram în raport cu cerinţele
terminarea lui. In această di turale, care se văicăresc de lip tătorii carnetelor se bucură de carne numai la cantine, şan- locale. Pentru a spori însă şi mai kg. Prin urmare, în decurs de
recţie, o contribuţie meritorie a- sa artiştilor amatori, le spu dreptul de a participa la spec
duce însuşi căminul cultural, nem : „N-aveţi suficienţi artişti tacolele prezentate pe scena că mult producţia de carne, colhoz- şase luni, fiecare din viţeii puşi
prin activitatea sa bogată ce o amatori ? împrumutaţi“ ! Cum ? minului cultural din localitate
desfăşoară. Vă vom demonstra printr-une- de către alte formaţii străine, nicii şi specialiş la îngrăşat in
xemplu luat de la căminul cul plătind doar jumătate, din cos
Forme culturale multiple tural din Cristur, raionul Hu tul biletului de intrare, cealal tii din acest ar tens, a crescut în
nedoara. tă jumătate suportînd-o cămi
si a t r a c t iv e nul cultura] din fondurile Sale tei agricol au Din experienfa greutate cu cîte
In satul Arhia, aparţinător extrabugetare. Acelaşi lucru se hotărît să acce 125,9 kg., adi
a comunei Cristur, se motiva me întîmpla şi cu programele cul-
reu că nu se poate forma o tural-artistice urmate de întru în condition! mai igienice lereze ritmul în- oamenilor sovietici că cu 21 kg. pe
In atenţia conducerii căminu echipă de teatru sau una de niri tovărăşeşti, pe care le rdă grăşării vitelor lună.
lui cultural din Cristur a stat dansuri din lipsă de fete. Cu căminul cultural din localitate.
şi stă în permanenţă folosirea aceeaşi justificare veneau şi to cornute tinere. Aşa-dăr, peste
unor forme de activitate cultu varăşii din Bîrcea Mică. Direc Trebuie spus că evidenţa par
rală cît mai atractive, cît mai torul căminului cultural de ticipării artiştilor amatori la Faptul că oraşul Deva este n-ar fi nimic pentru că noi Dacă în anii tre 1-2 luni, cî-nd
variate şi cît mai legate de via centru, tov. Victor Belciug, a activitatea căminului cultural atît de bine aprovizionat cu le borcane sînt special pro cuţi colhozul preda statului viţei viţeii vor împlini vîrsta de un
ţa satului. rezolvat însă practic cum se este ţinută cu multă minuţiozi produse alimentare bucură pe duse pentru acest aliment. care Ia vîrsta de doi ani cî-ntă- an, ei vor cîhtâri în medie cîte
pot forma şi la Arhia, şi la Bîr tate. Dacă, spre exemplu, un ar toţi oamenii muncii. Ar fi Dar dacă problema borcane reau 250—300 kg., anul acesta 288,5—309,5 kg. fiecare.
Imbinînd în îno’d armonios cea Mică formaţii artistice. tist amator lipseşte nemotivat bine însă dacă aceste pro lor a fost rezolvată, nu s-a colhoznicii au hotărît să redu
tradiţiile culturale ale popu ,,N-aveţi fete ?“ le-a spus di de Ia repetiţii, acesta îşi pier duse alimentare şi în special rezolvat în schimb problema că de două ori perioada de în Metodă îngrăşării rapide per
laţiei romîne cu cele ale popu rectorul, „Vă vom da noi fete“. de dreptul asupra carnetului. cele lactate, s-ar distribui igienei în acest magazin. Ia grăşare, să obţină ca viţeii în mite colhoznicilor să scurteze de
laţiei maghiare şi folosind cu Aşa se face că de atunci, din în comerţ cu mai mult spirit urtul se vinde aici în con- vîrstă de un an, să ?întărească două ori termenul de îngrăşare
pricepere arta şi literatura toamnă, în cîte o zi pe săptă- Stimulentele pe care căminul gospodăresc şi în condiţiuni ăiţiuni necorespunzătoare, cel puţin 300 kg. a viţeilor, reducîndu-1 numai la
noastră nouă, căminul cultural imînă, directorul căminului cul cultural din Cristur le foloseşte, mai igenice. Astfel, de cîteva iar odată cu el, gospodinele un an, să micşoreze de două cri
din Cristur a reuşit să devină o tural din Cristur merge Ia Ar atrag spre activitatea cultural- zile, la magazinul I.C.I.L. din In luna iulie a anului trecut, numărul oamenilor care îngri
instituţie de cultură mult îndră hia şi la Bîrcea Mică cu un artistică din ce în ce mai mulţi oraşul Deva, s-a luat iniţia mai primesc şi scame, beţi- colhoznicii au pus la îngrăşat jesc de animale, să elibereze
gită de locuitorii satului. grup de fete pentru a înjghe artişti amatori, iar activitatea tiva de a se schimba bor- şoare etc. 52 de viţei, născuţi în lunile fe grajdurile şi să contribuie astfel
ba şi aici formaţii artistice. căminului se îmbogăţeşte me canele de sticlă pentru iaurt. bruarie, martie şi aprilie 1959. la sporirea şi ieftinirea produc
Aici, pe baza unei minuţioase Este adevărat că la început nu reu. Din această cauză, mulţi ce Este necesar ca să se ia de ţiei de carne.
planificări, se întîlnesc la repe a fost tocmai atît de uşor de tăţeni au fost nevoiţi să Metoda îngrăşăril rapide a
tiţii aproape seară de seară cei a convinge pe părinţii acestor „Înzestram căminul cumpere alte borcane. Asta urgenţă măsuri pentru ca viţeilor, consta în faptul că a- Experienţa colhozului „Borte
peste 60 imembri ai echipei de fete, dar principalul este că a- ceştia sînt hrăniţi din belşug în Glăvan“ în îngrăşarea rapidă a
cor, membrii celor trei brigăzi cum atît la Arhia cît şi la' cultura1 eu to t ce ne astfel de inconveniente să perioada lunilor de vară cu fu viţeilor, este îndrumată şi luată
artistice de agitaţie, ai celor Bîrcea Mică sînt formaţii ar raj verde şi suculent, iar în lu sub control de lucrătorii ştiin
două formaţii de dansuri şi ai tistice. trebuie” nu mai existe.
celor două formaţii de teatru,
membrii formaţiei de estradă, Dar „împrumutul“ acesta de Desfăşurînd o activitate cul- Medicii să treacă mai des nile, de iarnă — cu borhot de ţifici ai Institutului pentru cer
iubitori ai literaturii care pre artişti amatori nu se face nu tural-educativă bogată, cămi sfeclă de zahăr şi cu poru-mb- cetări zootehnice şi veterinare
gătesc seri literare şi alţi artişti mai dintr-o singură parte. Bîr nul cultural din Cristur a rea
amatori şi membri ai diferitelor cea Mică, spre exemplu, îm lizat anul trecut din progra prin Petelca siloz, împreună cu ştiuleţi. In din Chişinău.
cercuri ale căminului cultural. prumută căminului cultural din mele artistice prezentate suma raţia de hrană a vitelor se a-
Cristur acordeon işti, iar Arhia de 16.000 lei. In anul acesta,
Deşi formaţiile căminului cul împrumută băieţi pentru dife pînă în prezent, suma realiza In comuna Peţelca a luat popular raional Alba trebuie daugă şi un amestec de măză- m PBOmÂMUL DE
tural au prezentat anul trecut rite formaţii din Cristur. Cît tă se ridică la 8.000 lei. fiinţă anul trecut un punct să ia m ăsu ri u rgen te p e n riche şi ovăz. Fiecărui viţel pus
peste 20 de spectacole, iar anul despre programele artistice, a- sanitar. Tot atunci a fost tru ca m edicii de la circu m ia îngrăşat i se mai dau zilnic 24 MARTIE 1960
acesta 8 . totuşi, aici repetiţiile cestea se dau atît în colectiv întrebat ce se face cu aceşti trimis aici şi un felcer care scripţie să viziteze m ai des !,5 kg. de nutreţuri concentrate.
nu se termină niciodată. Fie de către cele trei cămine cultu bani, directorul căminului cul a dat mult ajutor oriăecîte- PROGRAMUL I: 7,15 Con
care spectacol aduce ceva nou : rale, cît şi de fiecare cămin în tural ne-a răspuns? ori a fost nevoie. După cîte Peţelca, să se reînfiinţeze In grupa viţeilor puşi la în cert de dimineaţă ; 8,45 Melodii
•apar noi texte de brigadă,, noi parte. va luni, însă, felcerul s-a in grăşat se respectă riguros ora populare; 9,00 Muzică de ca
cîntece, noi dansuri, noi forma — înzestrăm căminul cultu ternat în spital apoi s-a mu punctul san itar şi să se p u rul zilei. Animalele sînt hrănite meră ; 10,00 Drumeţii veseli (re
ţii. Elementul nou, înviorător, a- In concluzie, tovarăşi direc ral cu tot ce ne trebuie. nă la dispoziţie m ai m ulte de patru ori pe zi. De două ori luare) ; 11,03 Coruri şi dansuri
tractiv, este mereu prezent pe tori ide cămine culturale, care m edicam ente în vederea asi din opere; 11,45 Cîntece şi dan
scena căminului cultural. El a- motivaţi că n-aveţi suficienţi ar Şi, într-adevăr, în afara fap-* suri ale popoarelor ; 12,10 „Pe
trage după sine alţi artişti a- tişti amatori, urmaţi exemplul tului că o parte din aceşti bani ta t cu domiciliul în Teiuş. g u ră rii u n ei a s is te n ţe s a n i pe zi — dimineaţa înainte de Dunărea albastră“, program de
tnatori, alţi iubitori ai artei şi celor de la Cristur ! au fost folosiţi pentru termi muzică uşoară ; 14,00 Solişti in
culturii. narea construcţiei căminului Astfel satul Peţelca a rămas ta re c ît m a i p ro m p te . mîncare şi la amiază după mîn- strumentişti de muzică populară
S tim u len te cultural, căminul şi-a cumpărat românească; 15,30 Concert de
întrebat de ce căminul cultu o cortină de catifea, în valoa şi fără felcer şi fără punct (După corespondenţele tov. c.are — viţeii sînt scoşi la plim muzică uşoară; 16,15 Vorbeşte
ral are trei brigăzi artistice de re de aproape 4.000 lei, perdele sanitar. Mai mult, în ulti E. Ttidoran, Biro Lidia, bare. Moscova!; ]7,30 „Tinereţea ne
agitaţie, directorul acestuia ne-a din acelaşi material, patru cu mele trei luni, nici medicii e dragă“. Tinereţe şi primăvară
de la circumscripţie nu au Aureliu Domşa) Hrăni rea din belşug a vilelor Ţemisiune festîVă) ; 18,20 Pe
strunele cobzei ;i 18,30 Almanah
mai venit prin sat deşi au ier vechi pentru otelării ! ştiinţific ; 19,05 Tribuna Radio ;
fost chemaţi. In ultima lu 19,20 Program' de valsuri; 22,45
nă, au fost cîteva cazuri de „Din melodiile bunicilor... dar
şi ale nepoţilor“.
rujeolă, şi ajutorul cadrelor « - . J . . » c <f- ¦<?*• Ö * * « • • & * < & . ,< ?. , -V- . «O- 'O^-*-«'-»«*t«.
PROGRAMUL II: 14,07 In
sanitare ar fi fost preţios. comuna. Turdaş P.M.R. şi U.T.M. Turdaş, o can strumentişti sovietici de muzică
Dar medicii de la circum titate de 4.000 kg. uşoară; 15,00 De toate, pentru'
toţi ; 15,30 Mnzică populară: din
scripţie, nu au binevoit să Răspunzînd chemării ceferiş ANDREI KISS
dea acest ajutor. tilor simerieni de a colecta cît corespondent
S ecţia s ă n ă ta te a S fa tu lu i |m ai mult fier vechi pentru o-
( ţelăriile din Hunedoara, orga- Acţiunea elevilor
Program artistic ‘ nizaţiile de bază de partid şi Intr-una din zilele trecute, e-
U.T.M. din.comuna Turdaş, în ievii şi cadrele didacîice de la
pionieresc drumate de comitetul comunal şcoala medie „Avram Iancu"
Da curînd, la Şcoala de 7 ani de partid, au organizat zilele ^ in Brad, au organizat o ac-
spus L'a căminul cultural din Crlsî- tii de şah. şi-a confecţionat 6 din Vulcan, pionierii au alcă trecute o largă acţiune de colec- J'™6 de colectare a iieruIui ve‘ Banat; 16,15 Concert de,'estra
dă ; 17,15 Interviu cu /cactivî,şti
— Dacă este necesar, una tur se găsesc mulţi artişti a- reflectoare, ecranul pentru tea tuit o echipă artistică. In faţa r. Dis de dimineaţa, elevi şi pro- culturali: 17,30 Slatul/medicu
dintre ele, oricînd poate merge rnatori. Cum a reuşit directo trul de păpuşi, decorurile pen a peste 150 spectatori, tinerii ar- u aceasta ocazie, membrii fesori, s-au prezentat cu toţii în lui : Tartrul dentar; 17,35 Me
în deplasare, cealaltă poate ră rul căminului cultural să a- tru piesele de teatru şi pentru (işti amatori au prezentat pri curtea şcolii. Apoi, împărţindu-
mâne pentru spectacol aici, iar tragă spre activitatea artisti spectacolul de estradă etc. mul lor program ce s-a bucurat organizaţiei de bază P.M.R. lodii populare roifnînţLşti execu
a treia este în pregătirea unui că şi culturală un mare număr de un. frumos succes. Progra se Pe grupe şi sectoare, -au por- tate la diferite 'i-n’strumente ;
nou text. De remarcat că pe de tineri şi vîrstnici ? In pri Pentru viitorul apropiat, că mul a fost deschis de corul pio Spini, au colectat cantitatea de 18,05 Fragmente /'din opereta
minul cultura] şi-a propus să nit cu en1:uziasm Ia treabă. In
6.000 kg. fier vechi, membrii or-
rînd, una dintre cele trei bri mul rînd, în rezolvarea proble cumpere un microfon, un pikup nierilor care a interpretat cînte- ganizaţiei de partid districtul nUmai f T ’ ei ,au strîns Un „Şcoala ginerilor“y de Farkas
Ferenzi ; 19,00 Să ( învăţăm lim
găzi se găseşte întotdeauna în melor culturale din comună, a- şi un magnetofon, scaune, raf cul „Catiuşa“. F-ru-mds au fost ' ' a-’ kff” iar In' mod deosebit, s-au evi- ba rusă cîntînd ; („In barcă“ de
repetiţia unui nou program. cesta primeşte o îndrumare turi şi tot ce trebuie pentru că recitate apoi poeziile „întreba- j membni organizaţiilor de bază dentiat elevii claselor III, IV, Soloviov Sedoi; 1 9,30 Gospodari,
preţioasă şi permanentă atît din min. iniţiative, realizăjri; 19,45 Cîn-
In fiecare formaţie artistică partea comitetului comunal de re“ .şi „Cîntec pionieresc“, de TX-B şi X.
din cele amintite, întîlneşti atit ¦jir
către eleva Stamate Dumitra şi I'OAN GIURA
elev tecul şi jocul popular în crea
romîni cît şi maghiari. Cu a- partid, a comitetului comunal Urmând exemplul căminului „Ţării mele“ de către elevul De- h i atenţia ţia compozitorilclr noştri; 20,30
conducerilor Scriitori la mi fcrofon : Toma
celaşi interes şi eu aceeaşi dra U.T.M. cît şi din partea sfatu cultural din Cristur, printr-o lea Alexandru.
goste sînt interpretate de artiş lui popular. Ajutorul acesta se muncă cuitural-educativă cît Un aport deosebit la succe întreprinderilor şi George Maiorescju; 20,45 Muzică
tii amatori cîntecele, dansuri concretizează nu numai prin o- mai bună, căminele culturale sul echipei de dansuri l-au adus corală clasică ; :21,15 Muzică u-
şoară românească; 21,45 Părinţi
le, textele de brigadă cît şi pie rientarea şi îndrumarea activi din regiunea noastră pot să-ai elevii Mugurel Marincan, E. instituţiilor precum / fiaäkjfsja r a i gsi şi copii : 22,00 Vechi melodii
sele de teatru, atît în limba tăţii culturale, ci şi prin parti dezvolte baza materială în sco Pardas, Ana Udrea si alţii. şi a deţinătorilor populare romînfeşti ; 23,15 So
romînă cît şi în limba ma ciparea activă a numeroşi mem pul unei activităţi şi mai bune. 24 MARTIE 1960
ghiară. bri de partid,, utemişti şi lu N1COLÂE ROVENŢA particulari de
I. 6I0B0TA
corespondeirt
In echipa de cor, la repetiţii auto-moto vehicule DEVA: Trei fete la timonă: lişti şi orchestre de muzică u-
ori pe scenă în timpul spectaco ALBA IULIA : Secretul ciprului ;
lelor, întîlneşti străduindu-se Direcţia Miliţiei regiunii Paginile trecutului; BRAD : şoară. i /s
deopotrivă atît pe soţii Pavel ( Hunedoara, secţia hisp. au- ^ Frunze roşii: HAŢEG : Omul cu
loan şi Susana, Forte Aurelia, ifierim i iu nea arteriala ^ to şi circulaţie anunţă că - pantaloni scu rţi; HUNEDOARA: m m h tm m m tm m
pe Iancu Malvina cît şi pe Ke- i la data de 1 aprilie 1960,
lemen Pavel, Peter Viliams, Cuvintele de hipertensiu ou vîrsta, începînd în jurul vî-rs- teriosclerozeî, care este o mala < începe operaţiunea de re- Nu aştepta luna m a i; ILIA : Ul PENTRU 24 ORE
Baungarder Valerica, Antal Io- ne sau hipoiensiune arte tei de 50 ani cînd arterele îşi die a vaselor ce şi-au pierdut ; cenzare a tuturor auto- tima aventură a lui Don Juan ;
sif, Tamaş Francise şi alţi ro rială sînt atît de răspîndite pierd din supleţe. De aseme elasticitatea din tinereţe, deve 1 moto vehiculelor. Pentru ) ORĂŞTIE : Nu aştepta luna mai: Vremea continuă să se men
mîni şi maghiari, care s-au în în limbajul marelui public îneît nea, la o persoană sănătoasă, nind nişte tuburi rigide. Pe lin Un nou număr de atracţie; PE ţină frumolasă, cu cerul témpo
o explicare a lor e npcesară. Ga cifrele Vor varia în raport cu gă alte semne, în arteriosclero- buna desfăşurare a acestei ]. TROŞANI: Micuţa: Ani înflă ra^ noros. Temperatura varia
să se poată înţelege mai uşor emoţiile şi odihna. De aceea, ză, întîlneşti şi hipertensiunea operaţiuni se vor lua mă- > căraţi : SEBEŞ : Poemul mării: b ilă: ziua între 12—16 grade,
suri pentru punerea la SIMERIA : Kociubei; LONEA : tar noaptea între minus 1—5
grade. Vînt potrivit din sectorul
Brigadă şfiinfifică ce e tensiunea arterială trebuie e indicat ca atunci cînd îţi iei arterială. Acestor bolnavi li se punct a parcului de auto Dragoste pe note ; TEIUŞ : Fa sud-est.
vehicule. Prezentarea la re
să reamintim că inima este un tensiunea să fii odihnit. recomandă, o viaţă calmă, lip ta din K iev; ZLATNA: Fata PENTRU URMĂTOARELE
la Topiifa motor care se contractă şi pul Hipotensiu-nea, adică . scăde sită de oboseli fizice şi' morale, cenzare se va face în zile în negru: APOLDU DE SUS: 3 ZILE
sează sîngele în artera aortă şi rea tensiunii arteriale la cifre cu o alimentaţie moderată, pen le stabilite. Vraja dragostei; CALAN : Abuz Vreme schimbătoare cu tempe
Brigada ştiinţifică din cornii de acolo mai departe în orga foarte joase, o găseşti în anu tru că arterioscleroza poate ari
na Gheiar şi-a inaugurat activi nism, ca apoi să se destindă şi mite boli grave (hemoragii) şi cind să dea complicaţii grave, Deţinătorii de auto-mo- S de încredere. ratura în creştere.
tatea la căminul cultural din să se umple de sînge pasiv prin ca : hemoragie cerebrală cir he io vehicule care şi-au '
miplegie (paralizia unei nării
'satul Topi iţa. aspiraţie. Aceasta se face cu o $¦f a f a l din corp), insuficienţă cardiacă schimbat domiciliul în altă 20UL-20JV. L U A GURATEHiE!
localitate, sînt obligaţi să
. Cu viu interes a fost urmă anumită presiune, care e mai se prezinte de urgenţă la
etc. La persoane tinere, deşi < Direcţia Miliţiei regiunii
rită informarea politică precum mare în timpul contracţiei şi EPICULUI mult mai rară, tensiunea arte f Hunedoara, secţia Inspecţia P
şi expunerile: „Importanţa com mai mică îfi perioada de deş
rială este mult mai gravă, pen ^ auto şi circulaţie, anunţînd
baterii epidemiilor de .gripă“ şi iilidere.
Tensiunea arterială măsoară denotă că inima este obosită şi tru că de obicei ea nu e conti < noul domiciliu. Acest lucru
„Despre^ febra aîioasă’“.
Membrii brigăzii au răspuns precis presiunea inimii în ar nu-şi mai poate juca rolul de nuă ca la bătrîni, dînd organis } este necesar în vederea sta- !n magazinele O.C.L Produse in
ăpoi lă o 'seamă de întrebări tere, în fiecare din aceste două pompă în organism. Sînt per mului posibilitatea să se adap dustriale din raza raionului Hunedoara,
privind vizita tov. N. S. Hruş- faze. De aceea,' se spune că a- soane care au în mod normal teze oarecum acestei tensiuni; ^ bilirii datei şi locului unde găsiţi un bogat sortiment de articole
c.iov în S.U.A. şi în ţările Asiei, vem o tensiune maximă, aceea o' tensiune maximă cu valori ci creşte şi scade brusc. Gau-za
zborurile interplanetare, apariţia a contracţiei inimii şi una mi mici de 9— 10, dar de vreme ce poate fi o malformaţie a inimii urmează a se prezenta la ?
recenzare. )
şi evoluţia omului pe pămîni nimă, pe care o găseşti în tim se simt bine şi nu au tulbu sau o tumoare a capsulei su Se recomandă a se lua ^ pentru curăţirea obiectelor şi a
rări, nu se poate vorbi de o lii- prarenale. măsuri de punerea la punct <
etc. pul relaxării inimii.
După terminarea consultaţiei, Tensiunea arterială creşte în potensiune ca maladie propriu- In orice c-az. cel ce are Hiper S a cărţilor de identitate teh- < locuinţelor dumneavoastră ca:
echipa de dansuri din comuna raport cu vîrsta. De aceea, în zisă. Totuşi, acestor persoane tensiune arterială, trebuie să fie > nică, complectîndu-se cu L
Gheiar a prezentat o suită de le este indicat a lua cafele ne supravegheat cît mai des de me
dansuri pădureneşti, iar forma linii mari tensiunea maximă os gre, a bea vin la masă, te este dic, să ţie regimul şi indicaţiile ; rulajul km. parcursuri, cît > # Detergenţi Alba şi Albîola,
ţia de teatru a cadrelor didac cilează între 11 şi 16, iar cea permis furnalul, sportul le este date de medic, pentru a putea şi schimbarea agregatelor H Vopsele ulei şi emailuri,
tice, piesa „Nemaipomenita fur minimă este jumătate plus una indicat, toate acestea cu scopul preîntîmpina eventualele acci ce poartă număr de serie.
tună" de M. Davidoglu. din tehsiunca maximă. Tensiu de a-i ridica tensiunea. dente ale acestei boli, dintre ca Nerespectarea celor ară ® Pămînturi colorate,
nea arterială se măsoară cu a- re cea măi temută este hemi tate mai sus atrage după ţ © Pensule,
Viitoarea ieşire a brigăzii va parate speciale la nivelul arte- De hipertensiune^ e corect să plegia (oaralizia)7. sine sancţiuni conform De- ^ # Bidinele,
avea Iog la 10 aprilie în satul relor braţului, unde presiunile
vorbeşti cînd maxima a trecut Dr. ASTRA NICOLAU
medic la Spitalul unificat
Bunila. inimii sînt transmise fără a fi de 16—17. La o persoană, de creţului nr. 418/1958 ţ % Ceara parchet etc.
din Deva'
I. WILIA.M modificate. peste 50 de ani, hipertensiunea 'VvA/VW V \
corespondent
Presiunea se măreşte odată se datoreşte în primul rînd ar-