Page 8 - 1960-03
P. 8
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1613
.u JA im eL e juilimele !ul^peAe I. 8. Hruşciov a sosit la Calcutta
DJAKARTA 1 (Agerpres). — U.R.S.S. şl au fost trase salve
TASS a n u n ţă : La 1 mantie, ora de tun în semn de salut.
8,25, ora Djakartei (ora 3,55, N. S. Hruşciov şi Sukarno au
ora Moscovei), au părăsit Dja rostit calde cuvântări de rămas
karta, plecînd cu avionul „11-18“, bun.
N. S. Hruşciov, preşedintele N. S. Hruşciov şi Sukarno
Consiliului de Miniştri al s-au îmbrăţişat apoi cu multă
U.R.S.S., şi persoanele care îl căldură.
însoţesc. După decolare, avionul şi-a
Răspunsurile lui K Hruşciov Pe aeroportul pavoazat ou luat zborul spre Galcutta.
drapelele sovietice şi indonezie
ne, cu portrete ale lui N. S. CALCUTTA 1 (Agerpres). ->
Hruşciov şi Sukarno, cu lozinci In dimineaţa de 1 martie a so
la în treb ă rile z ia r iş tilo r în ca d ru l c o n fe rin ţe i de salut, înalţii oaspeţi sovietici sit la Galcutta, cu un avion
au îost conduşi de preşedintele „11-18“, N. S. Hruşciov, preşe
Indoneziei, Sukarno, de minis dintele Consiliului de ! Miniştri
trul prim al guvernului indone al U.R.S.S., şi persoanele care-1
de presă de la zian, Djuanda, de preşedintele însoţesc, r , -* «ţ’*1•
parlamentului, Sartono, de mem ?
bri ai guvernului şi de depiuţaţi DELHI 1 (Agerpres). TASS
ai parlamentului, de conducători anunţă : In dimineaţa zilei de î
DJAKARTA 1 (Ager preş). — nite ale Americii, consider aces rinţele materiale şi spirituale ale prevedeţi totuşi un statut de o- întrebarea corespondentului ai forţelor armate, de şeii ai mi martie. .1. Nehru, primul minis
siunilor diplomatice. tru al Indiei, a plecat cu avionul
te ţări într-adevăr mari. popoarelor lor, să progreseze. raş liber pentru Berlin ? ziarului „P,aricea Varta“ : La ce la Caloutta, unde se va întîlni
întrebarea corespondentului Numai cu această condiţie pot In cinstea plecării înaltului cu preşedintele Consiliului de
fi asigurate relaţii cu adevărat oaspete sovietic, pe aeroport a Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruş
ziarului „Harian Rakjat“ : Po prieteneşti, frăţeşti între popoa fost aliniată o gardă de onoare, ciov, care se înapoiază din in
porul indonezian care a cunoscut re şi pot fi eliminate din viaţa au fost intonate imnurile de stat donezia.
pe propria sa piele ce -înseamnă omenirii nu numai războaiele, al Republicii Indonezia şi al
Ta SS anunţă : La conferinţa de imperialismul japonez şi care, oi şi orice alte conflicte. Şi dacă
presă care a avut loc la Djakar de aceea luptă acum împotriva percepem o anumită dobîndă
ta la 29 februarie, N. S. Hruş- remihtarizării Japoniei, acordă pentru serviciile pe care le acor
.ciov, şeful guvernului sovietic, dăm sub formă de ajutor, aceas
a răspuns la numeroase între multă atenţie criticii aduse în tă dobîndă este cu totul neîn
bări ale ziariştilor printre care: parlamentul indonezian guvernu semnată, ea fiind necesară nu
lui Kişi. Premierul Kişi consi mai pentru acoperirea cheltuie
Intrebarea corespondentului deră însă avertismentul dv. drept lilor de acordare a creditului.
agenţiei A ntara: @e-ar putea un „amestec“. @e aţi putea spu
spune primul ministru Hruşciov, ne în legătură cu acest punct întrebarea corespondentului
agenţiei Associated Press : Este
Populaţia oraşului Calcuttaîn legătură cu problema ridicatăde vedere al lui Kişi ?adevărat că aţi spus că veţi in
N. S. Hruşciov: Dacă decla sista ca aliaţii occidentali să pă
de presa unor state, potrivit că răsească Berlinul occidental in
raţia noastră este înţeleasă aşa diferent de concesiile pe care
a făcut o primire entuziastăreia Uniunea Sovietică intenţiocum o interpretează Kişi, potle-ar face în întîmpinarea pozi-
să-i dau o replică asemănătoare. tîe^Rusie] în problema dezarmă
nează să construiască o bază Pot să spun că şi el se ames rii? Aţi declarat acelea preşe
tecă în treburile noastre, deoa dintelui Italiei, Groncni ?
lui N.S. Hruşciovmilitară pe insula Atnbon dinrece tratatul semnat de Kişi la
Washington — tratatul cu Sta
Indonezia ? tele Unite — prevede rămînerea
H. S. Hruşciov; Se se poate
răspunde la aceasta ? Vorba a-
ceea, un nebun poate să pună
atîtea întrebări, că nici zece în
ţelepţi nu pot răspunde (anima
ţie).
Vă rog să mă înţelegeţi aşa
cum trebuie: Aceasta nu se re
feră la corespondentul oare a
N. S. Hruşciov : Da, nu vedem rezultate maxime vă aşteptaţi de
o altă ieşire. Vrem să rezolvăm la conferinţa marilor puteri ?
problema Berlinului occidental N. S. H ruşciov: In probleme CALCUTTA 1 (Agerpres). — ai guvernului Bengalului de
în aşa fel, încît să nu c-reăm di Corespondenţă specială : Calcut- vest, şefi ai consulatelor străi
ficultăţi cuiva. Vrem numai să politice este foarte greu să te ta, capitala Bengalului de vest, ne, de numeroşi reprezentanţi ai
consemnăm condiţiile create în călăuzeşti după noţiunile de ma s-a pregătit să facă o primire vieţii publice, ziarişti indieni şi
acest oraş. In Berlinul occiden ximum sau minimum, fiindcă entuziastă Iui N. S. Hruşciov, străini.
tal există rînduieli capitaliste. în această chestiune nu există preşedintele Consiliului de Mi
Noi nu vrem să ne amestecăm unităţi de măsură precisă. Eu niştri al U.R.S.S. Drapelele de Cînd avionul „11-18“, la bor
însă cred în intenţiile bune stat ale Uniunii Sovietice şi In dul căruia se afla înaltul oas
în treburile populaţiei din Berli ale preşedintelui S.U.Â., Eisen- diei, flutură pe străzile acestui pete sovietic, a apărut deasupra
nul occidental. Nu cerem să se hower, ale primului ministru al important centru industrial, aeroportului, pe întinsul cîmp de
sdiiimbe Orânduirea socială exis Angliei, Maomillan şi ale preşe ştiinţific şi cultural al Indiei. Pe zbor au răsunat aclamaţii de sa
tentă acolo. Dar încercăm să dintelui Franţei, D'e Gauîle. Eu drumul de Ia aeroportul „Dum- lut, ropote de aplauze. Nikita
obţinem şi vom obţine lichida personal mă aştept ca conferin Dum“ la palatul Radj Bharan Sergheevici Hruşciov a coborît
rea regimului de ocupaţie din ţa să dea rezultate utile şi noi — reşedinţa înaltului oaspete din avion în ovaţiile celor pre
Berlinul occidental. vom 'depune pentru aceasta, un sovietic — au fost înălţate nu zenţi, fiind salutat cordial de
meroase ghirlande de flori şi cu Jawahanla! Nehru şi celelalte
In concluzie, singura posibili maximum de eforturi. Dv. însă portrete ale lui N. S. Hruşciov. persoane care au venit să-l în
Pretutindeni se văd panouri cu tâmpine. Primul ministru Nehru
tate existentă este să se acorde aveţi puţină răbdare, nu a ră lozinci : „Bine aţi venit Hruş şi guvernatorul Naidu i-au ofe
ciov“, „Trăiască pacea în în rit iui N. S. Hruşciov ghirlande
Berlinului occidental statutul de mas prea multă vreme pîriă la treaga lum e!“, „Trăiască priete de flori.
nia indiano-sovietică !“.
oraş liber. De aceea ne-am situat această întîlnire, în curînd veţi N. S. Hruşciov şi J. Nehru
Pe aeroportul „Dum-Dum“, au luat Ioc într-un automobil
şi ne situăm pe această poziţie afla totul. pavoazat sărbătoreşte cu drape deschis, plecînd Ia palatul Radj
lele de stat sovietic şi indian,
şi credem că este cea mai rezo întrebarea corespondentului a- N. S. Hruşciov a fost întâmpinat Bharan — reşedinţa înaltului
marţi dimineaţa de J. Nehru, pri oaspete sovietic. Pe parcurs, sute
nabilă poziţie. Vrem ca aliaţii genţiei de informaţii IN P S : mul ministru al Indiei, care a de mii de locuitori ai Calcuttei
N. S. Hruşciov: Problema nu noştri să ne înţeleagă aşa cum Ce impresie v-a făcut vizita în sosit special de la Delhi, precum au salutat cu căldură pe N. S.
pus întrebarea. Sonsider că toţi trupelor Statelor Unite în insu şi de d-na Naidu, guvernatorul Hruşciov şi pe J. Nehru. Pretu
cei prezenţi aici sînt nu numai lele japoneze, adică continuarea este pusă întrutotul just. Ga şi se cuvine "şi să ni se alăture. Indonezia, ce impresii v-au pro statului Bengalul de vest, B. C. tindeni se auzeau aplauze şi a-
înţelepţi, ei chiar genii. (Anima ocupării Japoniei. Se pune între cum ţările occidentale vor face Acest lucru ar fi folositor şi ac dus tratativele cu preşedintele Roy, ministrul principal al sta clamaţii de salut. Locuitorii ma
ţie)'. barea, în ce scop au fost lăsate Uniunii Sovietice o concesie în contribui lă rezolvarea probleme Sukarno ? tului, I. A. Benediktov, ambasa relui oraş Galcutta au făcut
Vreau însă să vorbesc despre trupele americane în Japonia ? problema' asigurării păcii, iar lor care îşi cer rezolvarea. dorul U.R.S.S. în India, miniştri înaltului oaspete sovietic o pri
fondul problemei, deoarece s-ar Gred că nu pentru a duce lupta noi trebuie să facem o concesie Intreba rea corespondentuIui N. S. Hruşciov: Am cele mai mire excepţional de caldă şi cor
putea spune eă Hruşciov s-a es împotriva taifunurilor caro bîn- Occidentului în privinţa Berli bune impresii despre vizita în dială.
chivat să dea un răspuns con tuie îh această regiune (anima nului. Este greşit, acestea sînt ziarului „New York Times“ -: Indonezia, despre poporul ei,
cret. Sine urmăreşte politica ţie în sală), ci ele sînt îndrep probleme independente şi fieca despre bogăţiile ţării, în special
Uniunii Sovietice, acela ştie că tate în primul rînd împotriva re din ele necesită o rezolvare Domnule premier, potrivit rela despre popor. E un popor minu
după ce şi-a lichidat bazele mi Chinei populare şi Uniunii So proprie. tărilor presei, aţi fixat data unei nat şi harnic.
litare pe care le avea în alte vietice. Prin urmare,, aceasta întîlniri secrete cu preşedintele
ţări, Uniunea Sovietică îşi redu constituie o intervenţie în tre Oare numai Uniunea Sovie Efsenhower. La Washington aţi Am stat mult de vorbă cu dl.
ce forţele armate şi se pronun burile noastre. Dacă se ameste tică, numai ţările socialiste sînt negat că această ştire ar fi a- Sukarno, preşedintele Indoneziei.
ţă pentru lichidarea tuturor ba că astfel în treburile noastre, în- interesate la dezarmare, la asi devarată. Nu aţi putea aduce Esţe pentru a treia oară că mă
zelor militare de pe teritoriile găduiţi-ne şi nouă să răspundem gurarea păcii ? Toate popoarele precizări în această prob iernă ? întîlnesc cu el, şi de fiecare dată
străine, pentru ca oricare ţară la fe l: am luptat şi vom conţi- sînt interesate la asigurarea pă- şi cu fiecare întîlnire, sînt cu
să aibă trupe numai în cadrul nua să luptăm împotriva blocu oii. De aceea,. problema dezar N. S. Hruşciov : Mă întreb ui prins tot mai mult de un senti
rilor militare şi a creării de baze mit, _’de unde au aflat corespon ment de respect profund pentru
frontierelor sale. mării trebuie examinată şi rezol denţii aceste ştiri. Dar dacă le- acest om politic plin de energie
•Mai mult decît atît, ne pro militare pe teritorii străine. Şi vată fn aşa fel, încît să fie a- au aflat, sînt nevoit să recunosc al Indoneziei. Pot să vă spun
nunţăm nu numai pentru lichi sînt convins eă judecata sănă vantajos pentru toate, ţările, pen că într-adevăr am avut ieri o ca ne-mi produs plăcere întîlni
darea bazelor militare străine, ci toasă, pe poziţiile căreia ne ă- tru toate popoarele, pentru cau întîlnire cu preşedintele Eisen- ri Ie şi convorbirile cu dl. Su
flăm, va triumfa ! za păcii. hower. Et a fost în Indonezia şi karno şi sper că aceste convor
şi pentru dizolvarea totală a ar întrebarea corespondentului am discutat mult timp cu el. biri se vor repeta în folosul po
matelor. De aceea, născocirea Problema Berlinului occiden Convorbirea a fost foarte prie poarelor, în folosul păcii.
absurdă despre baza sovietică ziarului „Bintang Timur“ : Aju tal este cu totul altă problemă. tenească. Azi el a plecat cu a-
Este problema lichidării rămăşi vionul la Washington. Da, ,recu Acum aşi dori domnilor să vă
ţelor celui de-ai doilea război
de la Ambon nu se împacă de torul acordat în trecut de aşa- mondial, a cărei rezolvare s-a nosc aceasta (rîsete, aplauze).
prelungit aproape 15 ani după întrebarea corespo ndentu lui pun la rîndul meu o întrebare
loc cu raţiunea sănătoasă şi cu numitele ţari dezvoltate a urmă terminarea războiului. Gît se
Succese ale oamenilor munciipolitica sănătoasă pe care o du rit întotdeauna' să aducă maimai poate aştepta ? In curînd
se va întruni conferinţa lă nivel' ziarului „Bintang Timur“ : Ga şi să pun în discuţie ce hotărîre
înalt pentru a întări pacea, însă re este viitorii! blocurilor care este mai bine de luat cu privire
multe avantaje ţărilor care îi nu au fost lichidate încă rămă
ce guvernul sovietic.din R.P. ChinezăvndalctprlmdcnIprîgpaeinenegiieaeueăuucuonăzdsepîrcbNivtvcşnetonnpsneoiulpeeiîna.ittailrauţnnncraarvvcruiirnetnseeeiecurăeatmericăzleibărţlatalauiia,eîaaaiteîepmmPnAtSnriîlipfarasanoe,i.îopeoRfcrtcunmnaapaă'iinfriboeJc.mveltatHaurPatlntucadăeeţup,clpavu.efarrraimplrueocioucsla?roetrevncărepeşo:cGipisboiîlcanmanapoenteiphriisţoratdneiGtetoaeăiiStsttarnofnnisaiaamvşheîcndrptenbiinrie:rrşipsseztonîceiputieaecttnaselăneizenraafDiortln,trmuţziridtutn,reţnaleieoeeseielolainfa,losroIra.nreepţH.npolildrtromucaodcrus®uieritevţnRtoinnlcuairieuoţdnoeeataaaŞşerăşifăir-ep-ii-,iii ar1ţţteîrţmamrtcntsjajrUănăoăuuiauexeloccicrrarreect.rrtocnoRiăiiRoobeasrte,frdrceeUcdrrada.ldseiuuurS'eiîspţ;ănaclşueldnlSliln.ai,tuuiuaaiSle.ouţlbu,adbiiaezîs.udlnnpîc,Hevtancedcpreolp/ocvceadădcnoreaearvepelaonuieîedenzcti.rntacaouoazişvîădeepstănatcSvsslsaocoţietreutrecteiţăroaouirlîaarieoebivrntr,ilvmăt,aevi-ltişeeaielaUo1tdi:eşaop.eptvettvenarrşreiasAşnr?pDoaîicşaeiieeneuoapcăcşzjpeSdulnu-caoaieţţsătoneeîetpa-eoărnrecnmornîlueldraaîenhtniuutnraurîmcărîuaiupnerrcămdme,Sţîlri-illadtiămvleil1loetapegeireeeeartvlsipiipgoceltduljnntivocoroullaaaăaaeaelăiăăaeirr,r--lşiţele războiului trecut. 0 astfel
de situaţie, contravine logicei să se ajută reciproc cum sînt de la desfăşurarea conferinţei noa
nătoase. De aceea,, vom lupta pildă blocurile S. E. A. T. O., stre de presă.
pentru obţinerea lichidării răm ă Pot fi două soluţii: Prima, a
şiţelor războiului şi vom convin G.E.N.T.O. şi tot felul de blocuri PEKIN 1 (Agerpres). — Ini vincia Şansi, colectivele nurne'-
ge pe aliaţii noştri din războiul considera-că conferinţa noastră ţiativa patriotică a coleojivului roaselor întreprinderi din repu
trecut să semneze tratatul de pa care se creează ? de la Combinatul metalurgic din blică.
ce cu cele două state germane Şiţinşan (în apropiere de Pe
existente. Dacă ei nu vor înţe N. S. Hruşciov: Sînt profund de presă a luat sfîrşit şi pro kin), oare a hotărî! să îndepli Au şi raportat despre îndepli
lege acest lucru, sau dacă vor nirea înainte de termen a planu
înţelege, dar nu vor dori să facă convins că constituirea acestor blemele ce mi-au fost puse au nească înainte de termen planul rilor pe 'februarie, metalurgiştii
acest lucru, atunci vom semna pe primul trimestru la întregul de la oţelăriile din Dao, Dalnii
tratatul de pace cu Republica blocuri agresive este o idee ab fost epuizate. Cea de-a doua — şi de la alte trei oţelării din Pe
Democrată Germană, ciclu metalurgic, a găsit un larg kin. Au îndeplinit cu 15—20 de
surdă şi ca orice idee absurdă, a întrerupe conferinţa de presă ecou la toţi oamenii muncit din zile înainte de termen planurile
Atunci cînd va fi semnat tră'- lunare, 219 întreprinderi din U-
tatuî de pace cu Republica De ea neapărat trebuie să se des şi a o relua la Moscova. Vă in industria chimică. La întrecerea han. Pînă la 25 iebruarie, au
mocrată Germană, toate conse pentru îndeplinirea înainte de dat o producţie în contul lunii
cinţele care decurg din războiul trame. Iar noi — Uniunea So vit la Moscova (rîsete, animaţie termen a planului trimestrial martie, muncitorii de la 127 de
s-au angajat metalurgiştii din uzine şi fabrici din Giunţzin.
vietică şi celelalte ţări iubitoare în sală). Anşan, Uhan, Baotou, minerii
din Fusun, Kaiiuan şi din pro- Colectivul minerilor din Fu-
de pace — la rîndul nostru fa întrebare din sală : Vom primi sum, (provincia Liaonin), au
sporit extracţia zilnică medie în
cem tot ce ne sta în putinţă pen viza ? lftna iebruarie ou 107 tone în
comparaţie ou luna ianuarie.
tru ca acest moment să vină cît N. S. Hruşciov : Vă rog adre-
Gu 6 zile înajnte de termen
mai devreme. Prin aceasta vom saţi-vă ambasadei noastre şi că au îndeplinit programul lunar!
colectivele uzinelor electromeca
aduce o uşurare popoarelor şi pătaţi viza. Veniţi cu toţii. nice cfin Semăn, cel mai mare
oamenii vor putea trăi mai li Mulţumesc, domnilor, pentru
niştiţi şi Într-o mai mare sigu atenţie. Vă urez succese (aplau
ranţă. ze puternice, prelungite).
•St53SU>
C e a s c u n d e t â r â g â n a r e a tra ta tiv e lo ra altor state care sînt membre telor oăpitaiiste acordat ţărilor împotriva Germaniei, îşi vor în
ale G.N.U. şi care participă la slab dezvoltate din punct de ve cetă existenţa pe teritoriul
C o n fe rin ţe i trip a rtite d e la G e n e v arezolvarea problemelor interna dere economic şi ajutorul ţărilor R.D.G., inclusiv şi în ce priveş
ţionale. Dar acum în lume, rela socialiste acordat acestor state te Berlinul occidental. Berlinul
pornesc de la principii eu totul occidental se găseşte pe terito centru industrial din Ghin# da
ţiile dintre state sînt de aşa na diferite. Statele capitaliste se că riul Republicii Democrate Ger Declaraţiile reprezentantului U.R.S.S,, S. K. Tarapkin nord-est. In 24 zile ale lunii fe
tură, încît unele state nu parti bruarie, aici s-a obţinut o pro
cipă la lucrările O.N.U. lăuzesc după legea' societăţii lor mane. GENEVA 1 (Agerpres). — înregistrat într-adevăr o stagna ar duce la reluarea experienţelor ducţie de transformatoare, ca
— „dacă nu înşeli, nu vinzi“ — re. Dacă în primele 6 luni ale cu arma nucleară, la intensifi bluri electrice şi materiale izo
Intr-adevăr, Ghina_ populară cu alte cuvinte: ajuta astăzi întrebarea pusă de corespon TASS a n u n ţă : Opinia publică tratativelor — de la 7 noiembrie carea cursei înarmărilor nuclea lante cu 10,5 la sută mai mult de
nu participă deocamdată la în- celui slab, ca mîine cel slab să-ţi dentul agenţiei Antara : Ţările mondială urmăreşte cu tot mai 1958 pînă în mai 1959 — păr re. S.U.A. au prezentat această cît pe toată luna ianuarie. Ştiri
ceară din nou ajutor. Şi aşa la occidentale propun să se orga multă nelinişte desfăşurarea lu ţile au ajuns la un acord în ce propunere în pofida faptului că ou privire la îndeplinirea înain
tîlnîreâ' şefilor de guverne care infinit. Acesta nu este ajutor, ci nizeze un plebiscit în întreaga crărilor Conferinţei de la Geneva priveşte preambulul şi 17 artico reprezentanţii celor trei puteri
va' avea ioc în luna mai a.o. un procedeu de a atrage o ţară Germanie, pentru a se rezolva a celor trei puteri în problema le ale tratatului, în ultimele 9 au ajuns deja Ia un acord în te de termen a planurilor pe lu
Sonsider însă că problemele ca în robie, de a face o ţară sau problema acestui stat, scindat în încetării experienţelor cu arma luni nu s-a căzut de acord asu ee priveşte majoritatea prevede
re urmează să fie rezolvate la alta obiectul exploatării statelor două părţi, Ge ar putea să spu nucleară, care continuă de peste pra nici unui articol din tratat, rilor tratatului şi a mai rămas na februarie sosesc din nume
conferinţa la nivel înalt, nu tre sau a unui grup de persoane. nă primul ministru Hruşciov în 1 an şi jumătate. La 29 februa nu s-au înregistrat aproape nici să se cadă de acord doar asu
buie lăsate nerezolvate. Multe legătură cu aceasta ? roase alte oraşe şi centre indus
din problemele care acum pot fi Statul socialist îşi construieşte N. S. Hruşciov: Noi am mai rie, reprezentantul U.R.S.S. Ia un fel de rezultate concrete. pra a 2-3 articole din tratat şi a-
rezolvate, privesc într-o mai ma viaţa pe alte principii, pornind conferinţă, S. K. Ţarapkin, a pri triale din Republica Populară
re măsură statele participante la explicat, ia timpul potrivit, pozi
conferinţă, de pildă, problema Ghineză.
de la sentimentele frăţeşti şi de , ţia noastră în această problemă mit o delegaţie a Consiliului Adevărata cauză a acestei si supra unei anexe. Trebuie de
germana şi alte probleme. In a- la principiul egalităţii tuturor Sîntem pentru neamestecul în Mondial al Păcii, compusă din tuaţii constă în intenţia anumi asemenea să subliniem că dato O grevă cu fîlc
fară de aceasta, fireşte că o sin popoarelor. La noi, mijloacele treburile interne ale celorlalte pastorul James Endicott, mem tor cercuri influente din Statele rită eforturilor Uniunii Sovietice,
gură întîlnire nu poate epuiza de producţie nu aparţin vreunei state. TVoblema plebiscitului, ţi bru al Prezidiului Consiliului Unite şi în special a Pentago s-a realizat o apropiere substan MONTEVIDEO 1 (Agerpres).
toate problemele litigioase. De persoane sau unui grup de per nerea lui într-un anumiţ stat Mondial al Păcii, F. Vigne, se nului şi Comisiei pentru energia ţială a punctelor de vedere în — Sindicatul muncitorilor tipo
aceea, cred că în cazul în care soane, ci întregii societăţi, po sau în anumite state, interesea cretar al Consiliului Mondial al atomică, de a nu admite înche ce priveşte problemele asupra grafi, vânzătorilor şf distribuito
reprezentanţii- tuturor statelor porului. De aceea, dorim feri ză numai popoarele din aceste Păcii, şi Arthur Magnien, mem ierea unui acord cu privire la cărora nu s-a căzut de acord. rilor de presă din Uruguay, a
care vor participă la întâlnirea cire tuturor nopoarelor, tuturor state. Uniunea Sovietică şi Ger bru al Consiliului Mondial al interzicerea totală a experienţe S. K. Ţarapkin, a declarat de hotărît organizarea unei greve
din 16 mai, vor depune eforturi, statelor. Şi în politica noastră mania nici nu sînt vecine. Dacă Păcii. lor nucleare — sub pretextul di legaţiei Consiliului Mondial al generale de 6 zile — între 29
această întîlnire va însemna un internaţională ne călăuzim după se va pune problema unui ple ficultăţilor tehnice în ce priveşte Păcii că el împărtăşeşte întru- iebruarie şi 6 martie — pentru
bun început. aceleaşi principii. Considerăm biscit, guvernele celor două sta Delegaţia Consiliului Mondial controlul. Recent, delegaţia Sta totul neliniştea opiniei publice a protesta fată de măsurile lua
ca ţările puternice din. punct de te germane se vor întruni, se al Păcii şi-a exprimat neliniştea telor Unite la Conferinţa de la mondiale în legătură cu prelun te de guvern care, încăroînd bu
, Gre’d că ea îi va convinge pe vedere economic trebuie să aju vor înţelege şi vor face ce vor în legătură cu tărăgănarea tra Geneva a propus să se limite girea nefirească a tratativelor de getul întreprinderilor de presă,
cei care nu înţeleg acum acest tativelor privitoare la interzice vor duce la concedierea a 50 la
lucru de necesitatea lărgirii com te pe cele slabe, cu atît mai mult vrea. Uniunea Sovietică vă recu sută din personal. Agenţia Fran
ponenţei unor astfel de confe
ou cît aceste ţări sînt slabe nu. noaşte şi va respecta h'otărîrea
rinţe, şi în felul acesta Ghina pentru că sînt condamnate de lor. Dar noi nu participăm şi nu. rea experienţelor cu arma nu ze sfera de acţiune a tratatului îa Geneva, şi a atras atenţia ce Presse, transmite că în aces
populară îşi va\ocupa locul nu natură să fie slabe, ci pentru că vom participa Ia. rezolvarea a- cleară şi s-a interesat care sînt cu privire la interzicerea expe asupra primejdiei care poate a- te zile nu vor apărea în Uru*
numai în 0.N.U., ci şi la' con pe vremuri au fost jefuite de ţă cestor probleme şi nu sîntem de cauzele care au dus la această rienţelor nucleare. meninţa cauza păcii dacă trata guay nici un fel de ziare sau
ferinţa şefilor de guverne la fel rile puternice. Noi ajutăm ţă acord ca vreun stat să se ames situaţie nesatisfăcătoare. tivele nu vor duce la o încheie periodice.
cum îşi vor ocupa locul India', rilor slab dezvoltate să se pună tece în treburile altor ţări. Această propunere americană re grabnică a unui tratat privi
Indonezia şi'Japonia. Alături de pe picioare, să-şi dezvolte eco In răspunsul său, S. K. Ţarap are drept scop scoaterea de sub tor la încetarea tuturor experien Agenţia precizează că publi
Uniunea Sovietică şi Statele U- nomia' ca să poată satisface cs- întrebarea corespondentului kin a subliniat că în ultimele 9 control a anumitor explozii sub ţelor cu arma nucleară. cabile nu vor apare în zilele în
ziarului londonez- „Times“ : Mai luni, în lucrările Conferinţei s-a terane, ceea ce, fără îndoială, care preşedintele Eisenhov/er se
va afla în Uruguay.
—t,. BÎdaeţiă $ adEnfnfefrajBa ziarulfli: ştr. 6 Martie nr. g. Telefon: 188j 189; 75. Taxa plătită în numerar conform agrobârii Direcţiunii Generale P .T.T.R. nr. 2 5 3 .3 2 ^dfe 6 noiembrie 19J9. - s Ţiganii: Întreprinderea Poligrafică E1 Mai“ —; Deva,
