Page 80 - 1960-03
P. 80
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Earoroicaar^aggaaaaBm^jj^gagaigaESgs Nf. 1632
ta?Me»qjV!^!5C^g?aa5rj ?aanggsaaaoirogxfigaagKgBffla»^^
PE Ş A N T I E R E L E DE C O N S T R U C Ţ I I 0 nouă promoţie
de maiştri
a vizuală să li® sfrîns le g a li
de sarcinile ec@n©mice ¦ Pe lîngă Combinatul siderur
gic din Hunedoara funcţionea
ză o şcoală de maiştri cu o du
"Organizaţiile de partid din re nici o lozincă care să oglindeas cret, nu Sînt mobilizatoare; ele rată de trei ani. Această şcoa
giunea noastră folosesc cu mult că angajamentele muncitorilor, nu cheamă pe constructori să lă pregăteşte cadre calificate în
succes agitaţia vizuală, agita care să cheme colectivul la re lupte pentru scurtarea termenu meseriile de oţelari, laminatori,
ţie care oglindeşte sarcinile con ducerea consumurilor specifice lui de dare în folosinţă a blocu îurnalişti, agiomeratorişti, coc-
crete ale colectivului de muncă de cherestea, oţel beton, ciment, rilor cu 5 sau 10 zile, sau să sari etc.
respectiv, angajamentele luate, cărămizi etc. la darea în folo dea în folosinţă blocul în loc i Zilele trecute, o nouă promo
şi felul cum sînt duse la înde sinţă a blocurilor cu 5-10 zile de 15 aprilie la 1 aprilie. ţie de 18 maiştri oţelari_ şi 11
plinire. Multe birouri ale orga înainte de termen. Panourile laminaiori a terminat cursurile
nizaţiilor de bază acordă o ma- şi graficele de asemenea, lip Organizaţia de bază a şantie acestei şcoli. Examenele de sfî-r-
re-importanţă. alegerii lozincilor, sesc cu desăvîrşire. rului de construcţii din Deva şit de şcoală .au arătat că noile
deoarece agitaţia care se face (secretar Vasile Aramă) şi cea cadre de maiştri posedă cunoş
prin lozinci scrise trebuie să o- Organizaţia de bază a aces a şantierului din Cugir (secre tinţe multiple şi sînt capabile, să
gli'ndească în mod concret pro tui şantier (secretar Constantin tar Gheorghe Surpiţean) negli aducă un aport deosebit la spo
blemele centrale de care se o- Cristachel a fost constituită în jează această importantă latu rirea producţiei de metal.
cupă organizaţia de bază. Lo a doua jumătate a lunii ianua ră a muncii politice de masă.
zincile trebuie alese după o a- rie a.c. Este o organizaţie tînă- Aceasta şi datorită slabului con ta Editori Telurică La Casa raio aL, -
naliză atentă a conţinutului ră, fără multă experien trol efectuat de către comitete
lor şi a condiţiilor în care lu ţă. Tov. C. Cristache înde le raionale şi orăşeneşti de par a p a p ă ru ts nală de cultură Pentru consolidarea eunoşiSnlulur
crează muncitorii cărora li se plineşte pentru prima dată tid asupra activităţii acestor şi formarea"
adresează. funcţia de secretar al organiza organizaţii de partid. N. S. KUZNEŢOV1 Scule şi dis din Brad acti
ţiei de bază. Era bine dacă pozitive pentru trasatori ii 8
O lozincă bună, eficace, tre Comitetul raional de partid Hu Comitetele raionale de partid Traă. I. rusă, 100 pag.,2,70 lei vează şi un cerc
buie să fie mobilizatoare. Aşa nedoara ar fi ajutat îndeaproa ăe artă plastică. Aici vin La Şcoala medie din Haţeg învaţă în hîrtie. Pe fiecare bîrtle erau trecute
de pildă, lozincile legate de o- pe această organizaţie de bază. Hunedoara şi Orăştie, cît şi co A. I. ŞAPIRO: Repararea utila numeroşi tineri muncitori sute de elevi. Condiţiile materiale de numele elevilor şi notele obţinte pen
biectivele fixate în întrecerea Dar Comitetul raional de partid mitetul orăşenesc de partid De jului în uzinele chimice să-şi dezvolte talentul in care dispune şcoala, ca şi întreaga tru piesele executate. La început au
socialistă, pentru a fi mobiliza Hunedoara' nu a făcut acest lu va nu şi-au însuşit critica fă Traă. I. rusă, 428 pag., 22,50 lei pictură, sculptură, etc. muncă desfăşurată de cadrele didactice, fost lucrate pătrate, hexagoane şi alte
toare, este necesar să oglin cru. Deşi de Ia începutul anului cută de conferinţa regională de constituie garanţia formării unor oa piese mai uşpare. Pentru viitorul a-
dească posibilităţile reale ale au trecut aproape 3 luni, tova partid care, analizînd cauzele VICTOR DROBOTĂ: sisteme Un pasionat al acestei meni cu bogate cunoştinţe de cultură propiat, se prevede a se lucra compa
colectivului de muncă respectiv răşul Stoica Viorel, secretar al rămînerii în urmă în construc recente de ventilare şi de con arie este şi directorul casei generală. Şcoala dispune de labora suri de diferite feluri şi alte scule
şi să indice calea ce trebuie ur Comitetului raional de partid, ţia de locuinţe, lipsurile privind diţionare a aerului raionale de cultură. toare de fizică, chimie, ştiinţele na necesare înzestrării atelierelor.
mată pentru atingerea obiecti în al cărui sector de activitate gospodărirea materialelor, înă- 208 pag., 8,35 lei turii, înzestrate cu tot aparatajul ne
velor propuse. O experienţă bu intră şi şantierul de construcţii rirea vitezei de construcţii, a In clişeu: Eugen Paul, cesar, unde se pot verifica practic După puţin timp, şi-a făcut apariţia
nă în organizarea agitaţiei vi civile din Călan. singurul de a- arătat că „Comitetele raiona V. A. IARŢEVl Lupta împotri directorul Casei raionale cunoştinţele teoretice. şi tov. Gabriel Olab, tot maistru, care
zuale o au orgnizaţiile de ba cest fel din raion, nu a găsit le şi orăşeneşti de partid au în va gazelor ăe mină de cultură din Brad, lu- lucrează cu elevii din clasele mai marf.
ză din Combinatul siderurgic timp să treacă măcar odată pe drumat şi controlat slab fiîun- Traă. l-rusă,, 52 pag, 1,30 lei crînă la un bust. In toamna anului trecut, au luai El se ocupă în special de partea elec
Hunedoara, I.C.S.H. şi altele. In la această organizaţie să vadă ca politică pe şantiere, n-au nă- fiinţă aici şi ateliere de lăcătuşerie, me trică şi automobilism. Amîndoi au ţi
aceste întreprinderi, agitaţia vi cum munceşte şi s-o ajute în truns întotdeauna în esenţa lip SUB REDACŢIA GENERALĂ nut să arate cum majoritatea elevilor
zuală oglindeşte angajamentele mod concret. surilor şi ¦din această cauză A LUI P. P. BUDNIKOV: Teh canică, sculărie, în care elevii îşi for au îndrăgit meseria şi lucrează cu
luate "de muncitori în întrecere, nici n-au reuşit să ia măsuri nologia produselor ceramice şi mează anumite deprinderi practice, află pricepere. Au fost date şi exemple.
cheamă pe toţi oamenii muncii Nici pe şantierele de construc eficiente pentru îmbunătăţirea tainele diferitelor meserii. Prin aceste Flavia Citirea şi Aurel Roman din
la realizarea unor obiective con ţii nr. 1 din Deva şi nr. 4 din muncii pe şantiere“. Deşi a tre refractare. ateliere am trecut de curînd împreună clasa Vl-a, Nicolae Ristea, Emil Pe-
crete, cum ar f i : producerea Cugir, tot ale T.R.C.H., agita cut aproape o lună de zile de Traă. I. rusă, 638 pag., 35,70 lei cu tov. Petru Grişovan, directorul triu şl loan Haraga din clasa VH-a,
unor cantităţi sporite de metal ţia vizuală nu se bucură de a- la conferinţa regională de par şcolii. Dita Budai şi Eugen Mujic din clasa
peste' plan, realizarea de econo tenţia cuvenită. Agitaţia vizua tid, comitetele raionale de par Făinarea m ărului VlII-a, Magrîalena Cando şi Lucia An-
mii prin reducerea rebuturilor lă pe aceste şantiere are un ca tid Hunedoara şi Orăştie, cît Elevii deprind munca druş din clasa IX-a.Balintoni Dragomir
şi a consumurilor specifice, da racter general. Aşa de exemplu, şi comitetul orăşenesc de' par şi com baterea ei în atelier şi Maria Crăciun din clasa X-a, Adina!
rea în folosinţă a unor obiective pe şantierul din Deva pot fi vă tid Deva, n-au trecut încă la Crăcjunel, Aurel Tirea, Mircea Fleşeritt,
industriale cu un anumit număr zute lozinci ca acestea: „To luarea de măsuri practice pen Una "din bolile des întîlnite berea ia aspectul unui manşon înainte, în această parte a şcolii Hifda Andraş, Teodor Para, Zaharia
de zile înainte de termen etc. varăşi, să muncim cu elan pen tru îmbunătăţirea muncii poli exista 6 pivniţă. A trebuit săpat în Sorescu din clasa Xl-a şi mulţi alţii,
tru scurtarea termenului de da tice pe şantierele de construcţii. în livezile de meri din regiunea sau al unei pîsle albe-cenuşii. adîncime cam uri metru pe toată por se numără printre cei mai sîrguincioşi
Cu toate succesele obţinute re în folosinţă a construcţii Aceasta explică de ce pe şantie ţiunea locului unde se află acum ate elevi în însuşirea meseriei.
în această direcţie, sînt încă li lor!“, „Acest bloc va fi dat în rele amintite mai există încă o 'noastră este făinarea mărului. Gătre toamnă în pulbere se ob lierele, apoi a trebuit nivelat şi par
nele organizaţii de bază care folosinţă la data de 1 aprilie agitaţie vizuală cu caracter ge Maşinile nu funcţionează
neglijează această latură im 1960 !“, iar pe şantierul de con neral, lipsită de conţinut con Rar, ea atacă şi părul. servă nişte puncte mici brun-
portantă a muncii politice şi nu strucţii din Cugir lozinci c a : cret, mobilizatoare. Este de da
folosesc cu pricepere mijloacele „Tovarăşi, luptaţi pentru înde toria organelor ’de partid res Pagubele însemnate produse negricioase — organele de în
agitaţiei vizuale. Pe şantierul plinirea şi depăşirea sarcinilor pective de a trece fără întîr-
nr. 3 de construcţii —¦ oraşul de plan 1“, „Tovarăşi, luptaţi ziere la luarea de măsuri care de această boală au fost sem mulţire ale ciupercii. Lăstarii
nou muncitoresc Călan, aparţi- pentru reducerea preţului de să ducă la îmbunătăţirea muncii
nînd T.R.C.H., agitaţia vizua cost al construcţiilor !“. Aceste de partid pe şantierele de con nalate în special în ultimii doi atacaţi poartă frunze alungite,
lă este inexistentă. Nu există lozinci nu au un caracter con strucţii.
ani, cînd procentul de lăstari a- răsucite, mai mici decit cele să
¦3S5&S- N. BADIU
tacaţi a ajuns pînă la 40 la su nătoase. Aceşti lăstari -degeră
tă. Gele mai puternice atacuri uşor în timpul iernii".
au fost în raioanele Haţeg, Foarte păgubitor este atacul
Orăştie şi Alba. Gele mai sen -. florilor, acestea’ pernaiformînd
D in a c tiv tta le a - o r g a n iz a ţiilo r *sibfle la atac sînt sâitifildrle măr fructe. Toate părţile florii sînt dosit. După multe zile de muncă, lu Şcoala medie din Haţeg este patro
Boiken, Ionathan şi So-vari. Boa acoperite de un praf ălb-găibni: crările au fost terminate. A urmat nată de întreprinderea „Vasile Roaită".
apoi se brunifică şi în scurtă instalarea bancurilor, menghinelor, ma Conducerea întreprinderii a , acordat
«Ie p a r t id «le 1® U* ML €® M a t e a la se manifestă primăvara, pe vreme floarea se usucă. şinilor unelte. un ajutor însemnat şcolii pentru în
frunze, pe lăstarii tineri şi pe zestrarea atelierelor cu un strung, o
Pentru combaterea făinării De atunci, au trecut cîteva luni. maşină de găurit, un polizor, menghine
fiori, mărului sp recomandă să se a'- Toţi elevii din clasele V—XI au tre etc. Maşinile, ca şi polizorul însă, au
plice cu rigurozitate tăierile de cut de multe ori' prin atelier învă- fost folosite numai ca material di
Se întăresc rlndorile membrii comitetului controlează la cel puţin un ziar sau o re Incepîncl din a doua jumăta iarnă şi de primăvară. Cu a- ţînd lucruri noi. dactic. Elevii au reuşit să cunoască
cercurile şi cursurile de care ce'astă ocazie se • îndepărtează
partidului răspund. Periodic,, membrii co vistă. te a lunii aprilie sau la începu toate ramurile slab dezvoltate Cei care iubesc mai mult meseria do în bună măsură părţile componente
mitetului fac informări privind sau uscate. Aceste ramuri tre electrician, au în plan cîteva proiecte.
Comitetul de partid de la desfăşurarea învăţămîntului de In uzina noastră intră zilnic tul luni? mai, suprafaţa frunze buie să fie arse. Dacă se aplică Printre acestea amintim instalarea mo ale strungului şi ale maşinii de gău
U. M. G. Ziatna, pune un mai partid şi măsurile concrete pe peste 1000 de ziare, din care lor se acoperă cu o pulbere fi mai mulţi ani fă rinei' această toarelor electrice Ia strung şi la cele
mare accent pe întărirea rîndu- care le-au luat pentru îmbună 349 „Scînteia“, 130 „Scînteia nă, la început albă, iar mai tîr- măsură, răspîridirea bolii este lalte maşini. Elevii clasei a Xl-a lu rit. Scopul pentru care au fost aduse
riior partidului, prin primirea de tăţirea activităţii. tineretului“, 77 „Munca“, 32 ziu gălbuie, alcătuită din orga diminuată. Dâ'r, pentru preve crează de asemenea la un motoraş
candidaţi şi noi membri de par „Rominia liberă“ etc. nele de înmulţire ale ciupercii. nirea bblii, tăierile nu sînt su electric prototip şi la un întrerupător aceste maşini însă este altul, şi anume,
tid dintre muncitorii cei măi Pregătirea lunară a propagan Această pulbere se formează pe ficiente. Este necesar să se apli trifazic cu două sensuri. Tot elevii au
conştiincioşi şi devotaţi cauzei diştilor la punctul de consultaţie In această direcţie se eviden ambele feţe aie frunzelor, cît şi ce şi tratamente chimice, stro reparat aparatele laboratorului de fi ca elevii să Ie mînuiască. Ei nu pot
clasei muncitoare. al uzinei, cît şi prezenţa la pre ţiază secţia metalurgică, mun pe codiţele acestora. Frunzele pind pomii cu zeamă suifb-cal- zică (electromagneţi, un motor elec
gătire a unui tovarăş din partea citorii căreia sînt abonaţi la 284 bolnave rămîn mici, se defor cică în concentraţie de 2 Ia su tric, un microscop) şi au terminat face acest lucru deoarece maşinile ml
De pildă, în lunile ianuarie de ziare şi reviste. mează, se îngroaşă, se usucă şi tă, sau ou sulf muiabil în con proiectul pentru ca soneria să funcţio
şi februarie, au fost primiţi 22 cabinetului raional de partid, centraţie de 0,4 la sută. neze automat, folosind un ceas pre funcţionează din cauză că Ie lipsesc
membri şi candidaţi de partid, AUREL CIMPEANU cad de timpuriu. Pe lăstarii ti văzut cu contacte electrice.
In luna februarie au fost pri face ca nivelul învăţămîntului Primul tratament este bine să anumite piese. De pildă, strungul nu
miţi ca membri de partid topi secretar al comitetului de partid neri se observă aceeaşi pulbere se aplice în timpul c-raparii mu Âu cuvîntu! maiştri!
torii Vasile Cîmpean, Nicolae de partid să fie cel dorit. gurilor, "al doilea înainte de în are motor electric, curea de transmi
U.M.C. Ziatna albicioasă, ea şi pe frunze. Pul-- florire, iar 'aî treilea după în In atelierul de lăcătuşerie se aflau
Coărdeş. Petru Bîlşăn, dulg'h'e- Printre cercurile şi cursurile florire (cînd 80 la sută din pe elevii clasei a V-a. Marcel Micula, sie şi anumite piese de manevrare.
de partid din uzină, care au ob •ES§ talele florilor s-au scuturat)’. maistru, purta o discuţie amicală cu
ruî Ştefan Bora şi alţii, iar can elevii, după ce în prealabil discutase Trebuie deci ca întreprinderea „Vasile
ţinut pînă acum celé mai bune Disciplina muncii s-a In cazul unor tratamente tîr- cu ei probleme prevăzute Ia lecţia do
didaţi partid, topitorii loan ziî, este bine să şe mai aplice zi. Şi ca să arate concret „realizările Roaită" să sprijine şcoala, aşa cum
rezultate, se află cercul de stu îmbunătăţii 1-2 tratamente în timpul verii, din producţie“ ale elevilor din toţi
Stănilă, Nicolae Suîarea şi Pe măi ales lă pomii tineri. anii, a fost necesar să se deplaseze în a făcut şi pînă acum, astfel ca ma
tru Bibolar, mecanicii loan dierea Istoriei P.C.Ü.S. anul l, Educarea socialistă a oame jutorul ce li s-a dat, s-au stră atelierul de sculărie. Aici se aflau di
nilor muncii este o sarcină prin duit să se îndrepte şl urmînd Prin 'aplicarea ia timp şi în ferite obiecte bine executate, învelite şinile să pornească în timpul cel mai
Ivăn, llie Voicn şi alţii. condus de tov. Dumitru Barbu, cipală a organizaţiilor sindica exemplul comuniştilor; au ajuns bune condiţiuni a acestor mă
le. De felul în care ele o duo fruntaşi în producţie. Putem ci suri, se vor obţine recolte mari scurt. Bineînţeles că şi conducerea
cursul seral anul II — propa de fructe.
şcolii trebuie să dea dovadă de mai
Un aport însemnat îă pregă gandist iov. Traían Popa, cer la îndeplinire, depind în mare ta astfel pe llie Septică, Toa- ‘P "' STELIAN SĂRARU
tirea şi primirea candidaţilor şi cul de studierea Statutului măsură realizările pe care mem der Mihai şi pe alţii. mult spirit de iniţiativă în acest sens.
noilor membri de partid, i-au P, M. R. — propagandist tóv. brii de sindicat le obţin în pro cercetător
adus tovarăşii Petru Tătar, Petru Tătar şi cercul de econo ducţie. Da' noi, de pildă, în sec Pentru întărirea "disciplinei V. ALBU
Gheorghe Sătmărean, Ştefan mie concretă, condus de propa ţia I-a furnale a G.S. Hune muncii, noi folosim "din plin şi staţiunea experimentală horticolă
Puşcău, Ştefan Zaharîe şi Vic gandistul Ştefan Puşcaş. doara, anul trecut numărul ab agitaţia vizuală. La locurile de Ie mai puţin de o
tor Filimon, secretari şi locţi senţelor nemotivate era mare, muncă sînt afişate lozinci ca : Geoagiu lună
itori de secretari ai organizaţi Multe abonamente în special în zilele de salariu. „Furnalişti, luptaţi pentru re
ilor de bază. la ziare şi reviste De asemenea, erau cazuri cînd ducerea' la maximum a absen Realizări şi lipsuri în activitatea in planul ăe măsuri al Comi
unii muncitori nu executau dis ţelor nemotivate!“ etc. Da pos- tetului executiv al Sfatului
Propagandişti de frunte Problema abonării la ziare şi poziţiile maiştrilor. tui utemist de control şi la ga băncii — cooperative popular orăşenesc Hunedoara,
reviste ă unui număr cît mai zetă' de perete apar cu regula printre altele s-a prevăzut şi
Ca uzina noastră, în cele J9 mare de muncitori, ingineri, teh Anul acesta, lă îndrumarea ritate articole critice şi carica Gu puţin timp în următ în Membrii băncii - cooperative pavarea mai multor străzi. Dat
cercuri şi cursuri de partid, sînt nicieni şi funcţionari, constituie organizaţiei de pârtiei, proble turi pe această temă. participanţi la adunare n-au tre fiind faptul că pe rstrada Popa
încadraţi 420 membri şi candi o preocupare de seamă a orga ma disciplinei în muncă s-a pus sala de festivităţi a căminului cut însă cu vederea peste lip Şapcă e o intensă circulaţie ăe
daţi de partid, şi tovarăşi din nizaţiilor de bază de la U.M.C. cu mai multă tărie, atît în con Preocuparea’ pentru întărirea cultural din Ilia a avut loc a- surile ce s-au manifestat. Ei au autovehicule, 's-a hotărît ca a-
activul fără de partid. Ziatna. sfătuirile de producţie cît şi în disciplinei în muncă a făcut ca dunarea generală a membrilor arătat, bunăoară, că rezolvarea ceasta 'să fie pavată prima
şedinţele comitetului sindical de numărul absenţelor nemotivate băncii-cooperătive din localitate. cererilor de împrumut se face în 'dată.
Pentru urmărirea desfăşurării Prin munca depusă de agita secţie. S-a luat astfel hotărîrea să scadă simţitor, tar 'abaterile multe cazuri, fără participarea
"învăţămîntului de partid, comi tori şi responsabilii cu abona să se desfăşoare o muncă poli "de altă natură să fie foarte rare. Din darea de seamă prezen majorităţii membrilor consiliu Lucrările care se execută aici,
mentele din fiecare secţie, s-a tică mai intensă, mai concretă Şi odată cu acestea', s-au îmbu tată şi din discuţiile purtate, ă lui de conducere, că nu au fost numai cu fonduri din buget, au
şi mai organizată. S-a stabilit nătăţit mult rezultatele în pro reieşit că în activitatea bănc-ii- puţine cazurile cînd s-au acor început în ziua 'ăe 5 martie.
ducţie. In luna ianuarie, ele pil cooperative s-au obţinut unele dat împrumuturi fără a se ţine S-a făcut mai întîi cilindrarea,
tetul de partid al uzinei şi-a în ajuns ca un mare număr de sa să se stea de vorbă cu fiecare dă, am dat peste plan peste 620 rezultate bune. Aşa, spre exem seama de contribuţia personală apoi s-a trecut la aşezarea pa
tocmit un grafii baza .căruia lariaţi din uzina să fie abonaţi om în parte, să i se vorbească tone fontă, în februarie 897, iar plu, în cursul anului trecut, ia a solicitatorului. A reieşit de a- vajului propriu zis. Echipele ăe
operaţiunile de mandat, banca1- semenea că n-a existat sufici pavatori s-au angajat că vor
despre daunele pe care le aduce în' martie, pînă în ziua de 20 cooperativei a plătit drepturile entă preocupare pentru încasa termina lucrările cu 15 zile
colectivului şi sieşi atunci cînd inclusiv, peste 1.000 tone. Deci, predătorilor de produse agrico rea' fondului social subscris şt înainte ăe termen.
D rum ul a devenit practicabil nu respectă disciplina muncii’. ne depăşim pianul cu regulari le contractate sau achiziţionate a ratelor din împrumuturi. Din
In lumina acestor măsuri, co- tate.- cît şi împrumuturi pentru con această cauză nu se pot acorda După 20 zile de lucru, se con
tractări în valoare de 9.645.280 împrumuturi pe măsura cerinţe stată că angajamentul lor prin
Boj, este numele unei subur : miletul sindical urmăreşte zil Mal avem şî ăcum unele ca lor. Pentru înlăturarea acestui de viaţă. Astfel, pînă în prezent,
bii a oraşului Hunedoara şi în martie, un grup de cetăţeni au nic situaţia prezenţei, lă lucru zuri de indisciplină, dar foarte iei, fără a avea vreo reclamaţie neajuns, ei au făcut propuneri s-au executat aproape 1.000
ea locuiesc mulţi siderurgişti. cerut sfatului popular orăşenesc a membrilor de sindicat. Gu cei puţine. Mibai îănase, de pildă, din partea producătorilor. La preţioase. m.p. de pavaj. Au mai rămas,
De la casele acestora şî pînă la să-i sprijine în repararea’ dru care lipsesc nemotivat, se stă absentează în'că nemotivat, Paul volumul acestor plăţi, banca co ăe pavat doar 300 m.p., care
primele străzi pietruite sau as mului prin punerea ia dispoziţie de vorbă. Dacă cei cu care se Bolo pleacă în oraş în timpul operativei a primit o taxă .de Gu acest prilej, adunarea ge vor fi terminaţi însă pînă la 1
faltate ale oraşului, e o cale de a' Unor maşini care să transpor discută repetă abaterile, sînt lucrului, Constantin Crap nu serviciu sub formă de comision nerală a ales noul consiliu de aprilie. Deci, pavatorii de pe
Vreo trei kilometri. In speeial te piatră. Sfatul popular le-a a- puşi în discuţia adunării gene primeşte observaţiile m'aisirului. care se ridică !a 35.547 lei. conducere. strada Popa Şapcă din oraşul
cordăt sprijinul solicitat Prin rale a membrilor de sindicat Colectivul nostru stăruie însă Drept urmare, activitatea băncii- Hunedoara vor putea să rapor
primăvara şi toamna, datorită muncă voluntară, cetăţenii au pentru a' primi un ajutor mai ca şi ei să fie aduşi în rîndul cooperative pe anul 1959 s-a în VALER HORHOIANU teze că şi-au îndeplinit angaja
ploilor, acest drum devenea ne făcut săpături pentru lărgirea substanţial. muncitorilor fruntaşi. cheiat cu un beneficiu de 2.187 mentul luat, în mai puţin ăe o
practicabil. Maşinile care trans acestui drum. Tot prin muncă lei. corespondent lună de, zile.
portă muncitorii la combinat, voluntară ei au transportat şi | Acest procedeu a dat rezul- PETRU CARA
pătrundeau aici cu mare greu preşedintele comitetului sindicat
tate. aşezat aici aproape 1.000 m.o. | tate bune. Majoritatea oameni-
nisip şi pietriş, făcînd astfel ca > lor cu care s-a stat de vorbă,
Pentru înlăturarea acestui drumul amintit, să "devină prac fie la comitetul sindical, fie în al secţiei l-a furnale — C. S.
neajuns, pe lă începutul lunii ticabil, ! adunări generale, aiţ primit ă- Hunedoara