Page 81 - 1960-03

Mr 1632
QtlMi nBBBBMgBaSMMgaBOBBMMaWMBnMMl
Prin reducerea rebutului
cit mai multe economii
Colectivele întreprinderilor re­
giunii noastre duc o bătălie sus­
ţinută pentru a realiza economii
cit mai mari la preţul de cost.
In această bătălie ne-am anga­
jat şi noi, colectivul Uzinei de
reparat utilaj minier din Petro­
şani.
Pentru a ridica calitatea pro­
duselor, organizaţia de partid a
mobilizat colectivele secţiilor la
lupta pentru reducerea rebutu­
lui sub procentul admis. Ast­
fel, în prima lună din acest an,
Ia secţia turnătorie au tost re­
bútate, faţă de admis, cu 3,81
la sută mai puţine piese de oţel
turnat faţă de admis şi cu 2,37
la sută mai puţine piese din
fontă. La secţia mecanică, re­
butul admis a fost redus cu 0,1
Ia sută, Iar la construcţii meta­
lice nu s-a înregistrat nici un
rebut.
Succese de seamă în această
direcţie a obţinut colectivul nos­
tru ş: în funa februarie. De pil­
dă, fa piese turnate din oţel, re­
butul a scăzut cu 4,99 la sută
faţă de procentul admis, fa pie­
se turnate din fontă cu 2,55 la
sută. în secţia mecanică cu 0,35
la sută, iar în secţia construcţii
Alegerea noului consiliu de conducere
al cooperativei din Calan
Recent a avut loc la Gălan
adunarea generală de alegeri a
noului consiliu de conducere al
cooperativei de desfacere şi con­
sum „Muncitorul“. Gu acest pri­ o susţinută muncă de lămurire
lej, membrii cooperatori au a-
nslizat .felul cum au fost înde­
plinite prevederile planului , pe
anul 1959 şi ce sarcini le stau
în faţă pe anul 1960.
Din darea de seamă, precum
şi din dezbaterile ce au urmat,
a reieşit că în anul 1959, nu-
măml cooperatorilor a crescut
la 2.465 membri, ceea ce repre­
zintă un spor de 30 la sută faţă
de 1958. Datorită faptului că
atit cooperativa „Muncitorul“
din Călan cît. şi cele 9 filiale
săteşti ale ei au fost bine şi la
limp aprovizionate cu cele ne­
cesare, volumul mărfurilor vîn-
dute se ridică la suma de
22.883.311 lei.
Atenţia consiliului de condu­
cere a tost îndreptată şi asu­
pra organizării muncii. Astfel,
printr-o folosire mai raţională
a ambalajelor, rulajul acestora
a crescut, realizîndu-se economii
în valoare de 55.175 lei, ceea ce
a duş la creşterea simţitoare a
fondului propriu al cooperativei.
Discuţiile ău scos în evidenţă
însă şi anumite lipsuri ce au
iR efsc secto ria l
forestier
In ziua de 22 martie 1960, în
rasa comunei Ceru Băcăinţi s-a
deschis şantierul tineretului
pentru refacerea sectorului fo­
restier şi plantarea celor, 5 ha.
teren degradat.
In acţiunea de împădurire
s-au evidenţiat în rrioă deosebit
Virgil Baăiu, secretarul orga­
nizaţiei de bază U.T.M., Gheor-
ghiţa Giurgiu şi alţii. Acţiunea
a fost sprijinită de către briga­
dierii ocolului silvic Geoagiu,
care au stat în permanenţă în
mijlocul tinerilor.
AUREL PURD1
corespondent
„C ind lucrurile sini iăs&fe
te venei
întâmplării"
Pe la începutul anului curent,
colectivul gazetei de perete —
organ al organizaţiei de bază
P.M.R. şi a! comitetului sindi­
cal de la întreprinderea Abator
din Deva, avea o activitate ne­
corespunzătoare.
Sub titlul de mai sus, în zia­
rul „Drumul socialismului" nr.
1571, a fost criticat acest fapt.
Tn răspunsul primit din partea
Comitetului orăşenesc de partid
Deva, se arată că în urma ar­
ticolului publicat, biroul orga­
nizaţiei de bază P.M.R. de la
întreprinderea Abator a luat mă­
suri care au dus la îmbunătă­
ţirea activităţii gazetei de pere­
te. Astfel, colectivul de redac­
ţie ă tost complectat, instruit şi
ajutat să-şi întocmească un
\
aaggaguaaarei
metalice rebutul a fost redus Ia
jumătate faţă de admis.
Reducînd rebutul, colectivul
uzinei noastre a realizat în lu­
nile ianuarie şi februarie o e-
conomie în valoare de peste
13.000 lei. 'v
Realizarea acestor economii a
fost posibilă prin mobilizarea
întregului colectiv Ia lupta pen­
tru îmbunătăţirea calităţii pro­
duselor, prin ridicarea cunoştin­
ţelor profesionale fa cursurile
de minim tehnic, prin repartb
zarea maiştrilor la brigăzile de
topire, formare şi turnare, ana­
liza rebutului după fiecare tur­
nare la locul de muncă etc.
In consfătuirile de producţie
recent ţinute, tehnicienii şi in­
ginerii s-au angajat să reducă
rebutul cu mult sub procentul
admis, să execute mai multe
piese de calitate superioară.
Prin reducerea rebutului, colec­
tivul nostru se angajează să
realizeze pînă la sîîrşitu! anu­
lui, economii în valoare de cel
puţin 80.000 lei.
EMERIC FARKAŞ -r
director
DUMITRU GAGEANU
secretarul Comitetului de partid
de la U.R.U.M. Petroşani
existat în munca cooperativei.
Aşa de exemplu, gestionarii să­
teşti şi consiliul de conducere
al cooperativei, nu au desfăşurat
în rîndul cooperatorilor pentru
a-i determina să-şi valorifice şi
mai mult produsele prin coope­
rativă. Nu s-au popularizat în
măsură suficientă nici fruntaşii
la contractări şi achiziţii.
In hotărîreă adoptată cu a-
cest prilej, cooperatorii au sta­
bilit ca periodic să se ţină adu­
nări generale săteşti, iar consi­
liul de conducere să organizeze'
adunări obşteşti cu toţi coope­
ratorii, unde să se dezbată pro­
bleme ale schimbului de produ­
se dintre oraş. şi sat, intensifi­
carea acţiunilor de contractare
şi achiziţii, mărirea fondului
social prin atragere de noi
membri şi mărirea părţii socia­
le a fiecărui membru pentru că
în cel mai scurt timp, coopera­
tiva să se autoîinanţeze.
In noul consiliu de conducere C za. Supraveghind atent a- )
au tost aleşi 19 memhri, 3 mem­ ( gregatele şi întreţinîn- ~)
Sbri supleanţi şi 5 cenzori. Ga
preşedinte a fost reales tovarăş
şui Ioan Roman.
I. GRAŞGA r indicilor de plan în sec- j
corespondent C ţia în care lucrează.
Fier vechi pentru otelarii!
•*•><>* 0v
c*«o««o*«a .o*•-o-.<N
Contribuţia fiiriialiştiior...
Gu cîteya zile în urmă, de la
uziqa „Victoria" din Gălan, a
pornit spre Hunedoara, un va­
gon încărcat cu 7.500 kg. fier
vechi. Această cantitate a tost
colectată de tinerii furnalişti, în­ dea !a i:G.M. cantitatea de 150
cadraţi în brigăzi utemiste de
muncă patriotică.
La colectarea fierului vechi.
...şi a turnai or Hor
Părticipînd cu entuziasm la
acţiunea de colectare a fierului
vechi, 20 de utemîşti de la tur­
nătoria uzinei „Victoria" din
Gălan, au colectat în ziuă de 18
martie, cantitatea de 10 tone
fier vechi.
plan de muncă concret, plan
oare a fost pus în practică.
„Neglijenţă..."
Sub acest titlu, în .nr. 1577
al ziarului nostru, a fost criticat
Comitetul executiv al Statului
popular comunal Gertej, precum
şi secţia învăţămîirt şi -cultură
a Sfatului popular raional Ilia,
PUBLICATE
pentru lipsă de interes ţaţă de
nevoile şcolii din satul Măgura.
Comitetul executiv al Statului
popular ¦raional Ilia — în răs­
punsul trimis redacţiei, — arată
că cele semnalate în articol sînt că aceasta a dus la îmbunătă­ în urmă, în întovărăşirea agri-
juste şi că s-au luat măsuri, ţirea situaţiei.
Pregătiri pentru 1 Mai
Din iniţiativa comitetului sin­
dical, la Spitalul unificat din
Deva două formaţii artistice se
pregătesc intens pentru a pre­
zenta un spectacol cu ocazia
zilei de 1 Mai.
Astfel, orchestra, care a luat
recent fiinţă., tace repetiţii de
trei ori pe săptămîriă sub' con­
ducerea tovarăşului dr. Martin
Weber, pregătind un concert de
muzică uşoară, iar formaţia tea­
trală tace repetiţii, de două ori
pe săptămînă, cu piesa: „Ul­
tima etapă“ de Hrich Maria —
Remarque.
Brigada artistică de
agitaţie a cooperatorior
Din rîndul întreprinderilor şi
instituţiilor din oraşul Deva,
care au o frumoasă activitate
artistică, tace parte şi coopera­
tiva „Solidaritatea“. La această
cooperativă, membrii brigăzii ar­
lVy v y
> Mecanicul Petru Popa
este unul dintre fruntaşii .
secţiei turbine de la ter- i
mocenirala din Gurabar- j
ău-le în bune condiţiuni,
el contribuie la depăşirea
-ţ
V J
.r>»<*.-»
-a»,o-.v --a*
s-au evidenţiat mal ales utemiş-
tii Ilie Goştiuc, Teodor Lavic
Ioan Truţă, Talac.zi F.meric şi
alţii, care s-au angajat ca pînă
ia sfîrşitul anului, să mai pre­
tone fier vechi.
M. SEMCIUC
maistru iurnalist
Printre tinerii evidenţiaţi în a-
ceastă acţiune patriotică, sînt şi
tovarăşii Balog Vicenţiu, Ioan
Ulmet, ing. G. Hărănguş şi al­
ţii.
GH. SPERIOSU
corespondent chiş, bibliotecară, a obţinut re­
Astfel, pentru construirea unui
local nou de şcoală în acest sat,
a tost, alocată s,uma de 45.000
lei. Pînă în prezent, s-au pro­
curat piatra, cărămida, o parte
din cantitatea de ciment nece­
sară şi s-a fixat locul noii con­
strucţii.
„ C e r i una şi prim eşti
alta"
Despre felul defectuos în oa­
re se tăcea difuzarea p.res.ei de
către oficiul P.Ţ.T.R. din Ghe-
lar, raionul Hunedoara, a tost
publicată o notă critică în zia­
rul nostru nr. 1593. In răspun­
surile primite de redacţie, atît
din partea oficiului P.T.f.R. ra­
ional Hunedoara, cît şi din par­
tea ' celui din Ghelar, se arată
că tovarăşa care răspundea din
partea oficiului Ghelar de difu­
zarea presei, a fost înlocuită şl
DRUMUL SOCIALISMULUI msanaaxsiam Vag. 3
kee
DIN UNIUNEA SOVIETICA
tistice de agitaţie fac pregătiri R. S. S. M o l d o v e n e a s c ă — şt a unor noi modele de tractoa- T zent, lucrările . laboratorului
intense în vederea prezentării
unui spectacol în ţaţa salariaţi­ nou centru al producţiei re şi automobile. Numeroşi oa- ţ sînt axate pe două capitole
lor cooperaţiei meşteşugăreşti meni de ştiinţă îşi vor consa­ ale biofizicii; radiobiologia şi
cît şi a altor oameni ai muncii de zahăr cra activitatea realizării unor bioenergetica.
din Deva. aparate automc.te şi maşini întreprinderile industriale
Fabricile de zahăr din R.S.S. speciale pentru întreprinderile din republică se adresează a-
Ţextyl brigăzii — semnat de 1Moldovenească au terminat se­ chimice, textile şi rafinăriile ăesea Academiei de ştiinţe a
Otilia Pop — este axaţ pe di­ zonul de producţie. Fie au pre­ de petrol în curs de construc­ R.S.S. Bieloruse pentru a cere
ferite ¦aspecte' ale activităţii lu­ lucrat 11 milioane chintale de ajutor în rezolvarea unor pro­
crătorilor din cooperaţia meşte­ sfeclă şi au produs 1.580.000 ţie în Bielorusia. bleme. Astfel, la cererea fa­
şugărească! chintale de zahăr. Construirea majorităţii in­ bricii de fibre artificiala din
Moghilev, cu ajutorul izotopi­
In deplasare Datorită sporirii procentului stituţiilor de cercetări ştiinţi­
de zahăr din sfeclă, producţia fice ale orăşelului academic
Ţiperii artişti amatori ai în­ de zahăr a crescut aproape cu din Minslc se va termina încă
treprinderii • de electricitate din 20 la sută în timp ce cantita­ în anul curent.
Deva — în majoritate munci­
tori — ata pregătit piesa : „Par­ tea de materie primă prelu­ § q o rele şi... kapro nul lor- au fost elucidate cauzele
tea leului1' de Constantin Teo­ crată a fost numai cu 8 la unor rebuturi în producţie.
dor. sută mai mare ăecit anul Oamenii de ştiinţă armeni
Pînă acum,' această formaţie trecut. au reuşit să folosească ener­ H i d r o c e n t r a l ă p e un
de teatru a dat spectacole la Producţia de zahăr devine gia razelor solare la obţinerea canal de irigaţie
una din ramurile principale a- materiei prime necesare pen­ La institutul „Gruzghipro-
Deva şi Băiţa, iar într-una din le industriei alimentare a tru producţia fibrei de Ica-
pron. In Armenia a fost reali­ selelectro“ s-a terminat elabo­
zilele, care urmează se va de­ R.S.S. Moldoveneşti.
plasa în satul Sîntuhalm, unde zată o helioinstalaţie specia­
In anii septenalului, produc­ lă — o oglindă plană care se rarea unui original proiect pen­
va da un spectacol în faţa' co­ roteşte după soare. Captînd tru m nou ţip de hidrocen­
ţia de zahăr va creşte în re­ razele, oglinda le îndreaptă trală sătească ce se va con­
lectiviştilor, spre un aparat care amplifică strui pe baza unei căderi de
publică de 2,8 ori şi se va ri­ energia solară şi o trimite apă formată de uri canal ăe
spre un reactor chimie unde irigaţie.
dica în 1965 la 3.300.000 chin­ are loc sinteza mateHeî or>me
Inginerii institutului au pro­
tale pe an. In afară de cele pentru obţinerea fibrei lca- iectat pentru prima oară în
pron.
şase fabrici existente, in R.S.S.
Moldovenească se prevede con­
struirea altor patru fabrici de
za,Jiăr. , •, . * *. -¦
Cercetări în domeniul foto- Uniunea Sovietică o hidrocen­
Construirea unui orăşel sintezei. pentru producţia ma­ trală sătească fără clădire.
a! ştiinţei la Minsk
teriei prime necesare obţinerii Generatorul, hiăroturbinele şi
Minslc capitala R.S.S. Bielo­ fibrelor de Icapron se desfă­ celelalte instalaţii hidrotehnice
ruse — va deveni un impor­ şoară şi în S.U.A., R.F.G. şi
tant centru ştiinţific în par­ Japonia. Dar acolo oamenii ăe vor fi aşezate în învelitoare
speciale de protecţie. Construi­
tea de vest a Uniunii Sovietice. ştiinţă folosesc lumina arti­ rea hidrocentralei după acest
Aici se desfăşoară construcţia ficială. Procedeul propus de proiect va permite să se rea­
unui orăşel academic unde vor energeticienii şi chimiştii so­ lizeze o importantă economie
funcţiona un număr mare de vietici. este mai simplu şi mai de mijloace băneşti. De pildă,
instituţii de cercetări ştiinţi­ rentabil.. pentru construirea unei hidro­
fice. printre care institute de
fizică, de matematică, de teh­ U n l a b o r a t o r de i z o t o p i centrale ăe acest tip în raio­
nică de calculat, precum şi o In ultmul timp. laboratorul nul Mţheta se vor economisi
mare staţiune geofizică. In la­ de izotopi al Academiei de pînă la 500.000 ruble. Preţul
boratoarele noului orăşel al ştiinţe a R.S.S. Bieloruse stu­ de cost al construcţiei noii hi­
ştiinţei, vor lucra peste 45.000 diind mecanismul înnoirii clo- drocentrale se va reduce şi da­
de cercetători, care vor studia rofilei în plante, a folosit în torită faptului că proiectanţii
cele mai importante probleme acest scop metoda atomilor au folosit construcţiile ăe cap­
ale ştiinţei şi tehnicii moderne. marcaţi. Ţelul urmărit prin tare ridicate la timpul lor
Un loc important în viaţa aceste cercetări este sporirea pentru canalul ăe irigaţie.
ştiinţifică a noului centru a- considerabilă a productivită­ "SAV ¦v.^/'V-yv..
cademic, este rezervat institu­ ţii plantelor sau, poate chiar ţ
telor tehnice, de fizică şi pen­ obţinerea de produse alimenta- [
tru construcţia de maşini. A- re fără ajutorul plantelor, j H M PROGRAMUL B L
cestea vor fi utilate în vede­ Totodată, laboratorul ocupîn- ş
rea elaborării celor mai mo­ ău-se ăe perfecţionarea m e -'
derne tipuri de maşini-unelte toăelor de măsurare a doze- ) 25 MARTIE 1960
aşchietoare de. metal) -a că­ lor mipi de radioactivitate, a 1 PROGRAMUL I-: 6,45 Melodii
ror producţie va creşte consi­ realizat in acest scop o serie { populare romîneşti; 7,15 Cîn-
derabil în Bielorusia, precum de aparate speciale. In pre- ţece; 8,30 Salut voios de pio­
nier ; 9,15 Muzică uşoară ;
Acţiuni pioniereşti S t® b * 10.10 Muzică uşoară sovietică;
11,03 Teatru la microfon: „Ca­
le lungă“ comedie de Arbuzov;
12,48 Piese instrumentale ; 13,30
La concursă! artistic Pentru obţinerea Victoria Haţeg — Muzică uşoară;, 14,00 Muzică
în tercom m iaî distincţilor pioniereşti Victoria Oălan 4 - 2 (3 - populară interpretată de solişti
şi formaţii din ţări prietene ;
Marţi după-amiază, a avut 15.10 Din viaţa de concert a Ca­
Pionierii din unitatea nr. 34 loc la Haţeg o nouă înţîlnire
a şcolii de 7 ani din Demsuş, amicală între echipele asociaţi­
La Săsciori, raionul Sebeş, a raionul Haţeg, se pregătesc ilor sportive „Victoria" din' lo­ pitalei ; 16,15 Vorbeşte Mosco­
avut loc concursul artistic in- intens pentru obţinerea distinc­ calitate şi „Victoria" Gălan. Am­ va ! ; 17,25 Muzică uşoară;
tercomunal la care au partici­ ţiilor pioniereşti. bele echipe au prestat un joc 18,35 Program muzical dedicat
pat pionierii şi şcolarii din co­ destul de tehnic, presărat cu fruntaşilor în producţie din in­
munele Şugag, Loman şi Astfel, într-una din zilele tre­ multe faze spectaculoase. In dustrie şi agricultură; 19,05
Săsciori. cute, ei s-au adunat în curtea prima repriză a jocului, localni­ Din trecutul de luptă al popo­
şcolii cu hîrleţe, sape şi greble cii sînt aceia oare domină, reu­ rului nostru: Cîntece despre
Corul şcolii din Săsciori, bri­ şi au muncit cu multă însufle­ şind să înscrie 3 puncte prin Doftana ; 20,20 Noapte bună, co­
gada artistică de agitaţie a şco­ ţire la săparea rondurilor pen­ Romanescu (2) şi Mihăilescu pii :¦ „Darul spiriduşilor“ de •'
lii din Dobra, comuna Şugag, şi (1). Oaspeţii înscriu prin Că­ Fraţii Grim'm ; 21,15 Ii mulţu­
soliştii instrumentişti ’de la şco­ tru flori. După aceasta, pionie­ lin. mesc Partidului ; 21,35 Album
lile din Şugag şi Loman, au pre­ rii au adunat pietriş din albia de melodii; 22,30 Pagini din is­
zentat programe bine alcătuite. rîului, pe care urmează să-l fo­ In partea a doua a jocului, toria de luptă a poporului în
losească la nivelarea curţii. oaspeţii îşi revin şi domină în-, creaţia muzicală romînească.
Pionierii M. Creangă, E. A- scriind încă un gol prin.-Turcu,
frapt, N. Ursu şi eleva M. Da- Cu acest prilej, s-au eviden­ reducînd astfel scorul la 3-2.
mian, au interpretat cel mai ţiat pionierii Socaci Dănuţ, Tă-
bine rolurile, fapt pentru care Este rîndul haţeganilor să a- PROGRAMUL II: 14,07 Se-
sală Petru, Lăzăroni Cornelia,
au fost apreciaţi atît de comi­ Albu Aurora, Bărboni Petru şi Iecţiuni din operetele „Floarea
alţii. din Havai“ de Paul Abraham;
sia concursului cit şi de spec­ 15.30 Formaţii vocale de muzi-’
tatori.
că uşoară; 16,15 'Marşuri ostă­
I. FLOGA şi ANDRIONI IULUS tacc şi să construiască numeroa­ şeşti ; 16,50 Curs de limba ru-;
' N. CREANGA elev în clasa V il-a se acţiuni, în specia! pe partea s ă ; 17,30 Sfatul medicului: Im­
corespondenţi Şcoala de 7 ani-De/iisuş stîngă, însă extrema Ferenţ ra­ portanţa somnului la copii
Feşti din comuna Pui tează copilăreşte toate cele 6 18,05 Concert de muzică uşoa­
ocazii clare de gol pe care le-a ră; 19,30 „Viaţa nouă a satu­
Munca cii cartea martie, fuseseră împrumutate avut. lui“ — program de cîntece şi
1.848 volume. jocuri populare romineşti; 21,15
Biblioteca sătească din Pui e In ultimele minute de joc, Din cîntecele şi dansurile po­
înzestrafă cu peste 6.300 de vo­ Au colectat fier vechi Şura înscrie, pecetluind astfel poarelor ; 21,45 Album artistic;'
lume. Ute.mişta Luizetta Len- scorul final: 4-2. 22.30 'Moment poetic: Elisa-:
Acţiunea patriotică de colec­ beta Bagreana ; 22,35 Melodii li-'
zultate frumoase în munca cu tare a fierului vechi, este o par­ De la învingători, s-au re­ rice de compozitori din ţări
cartea. te importantă a activităţii ele­ marcat : Romanescu, care a fost prietene ; 23,15 Octetul de coar­
vilor şi pionierilor de la Şcoala cel mai bun de pe teren, şi por­ de de George Enescu.
Biblioteca a avut în planul de 7 ani din Pui. Sub conduce­ tarul Klein, iar de la învinşi,
său sarcina de-a înscrie 250 de rea profesorului Ioan Itu — se­ Culenco, Călin si Niculescu. BULETINE DE ŞTIRI; 5,00,
cititori în lunile primului tri­ cretarul organizaţiei U.T.M. — 6.00, 7,00, 11,00, 13,00, 15,00,
mestru. Pînă la 10 martie a.c„ şi a tov. Maria Berea — in­ NIGU SBUCHEA 17.00, 19,00, 20,00, 22,00, 23,52
acest plan a tost în întregime structoare superioară, pionierii corespondent (programul I) 14,00, 16,00,18,00,
realizat şi chiar depăşit cu ’40 şi şcolarii au colectat circa 1.200 21.00, 23,00 (programul II).
de cititori. Există aici posibili­ kg. fier vechi. 25 MARTIE 1960
tăţi ca şi planul de 2.500 volu­ DEVA: Despre prietenul -O —
me planificate a’ îi citite în lu­ De asemenea, utemiştii Ilie meu ; ALBA IULIA : Secretul
nile ianuarie-martie, şă fie rea­ Marcu, Dan Drăgbici şi Livîu cifrului; Paginile trecutului; m m m m m m & m -k
lizat. In primele .două luni ale Modola din Galaţi, folosindiuse BRAD : Frunze roşii; HAŢEG :
anului, şi-n prima deeacfă clin de un atelaj luat de la gospo­ In zgomotul roţilor ; HUNE­ PENTRU 24 ORU R
dăria colectivă, au colectat din DOARA : Nu aştepta luna' m a i;
sat, în jurul a 1.000 kg. fier ILIA: Ultima aventură a '• lui Vremea rămîne relativ fru­
vechi; Don Juan; ORAŞTIE: Nu aş­ moasă, eu cerul schimbător, mai
tepta luna m a i; Un nou număr mult senin. Temperatura sta­
Creşte numărul înfovărăşifilor de atracţie ; PETROŞANI: Mi­ ţionară, ziua 'va ti cuprinsă în­
cuţa ; Ani înflăcăraţi; SEBEŞ : tre 12 şi 17 grade, iar noaptea
GoiŢvingîndu-şe de şuperipri- Beriu, care cuprindea 48 ele fa­ Poemul m ării; SIMERIA : Ko- între minus 2 şi 3 grade. Vînt
tatea muncii în comun, tot mai milii cu 38 ha. teren, s-au mai ciubei; LONEA: Dragoste pe potrivit din sectorul sud-est.
mulţi ţărani cu gospodării in­ note ; TEluş : Fata din Kiev ;
dividuale se înscriu în gospo­ înscris încă 57 familii din sa­ ZLATNA: Fata in negru; A- PENTRU URMĂTOARELE
POLDU DE SUS: Vraja dragos­ 3 ZILE
dăriile colective sau în întovă­ tele Orăştiopra de Jos şi Vă­
răşirile agricole. Gu cîteya zile leni, cu 300 ha. teren. Vremea schimbătoare, cu corul
GR. VOJU tei ; CĂLAN: Abuz ăe încrede­ mai mult noros. Temperatura
1 colă „Viaţă nouă" din comuna corespondent re. în creştere treptată. 1,