Page 82 - 1960-03

Vag. 4 DRUMUL SOCIALISM ULUI Nr. 1632

a s is© M © p p r ® p iM t4?p i

s © v ie t ie e im p r o b le m a

în c e t ă r ii e x p e rie n ţe lo r

cai a r m a m a id e a ră

Vizita lui N. S. Hraşciov în Franţa GENEVA 23 (Agerpres). TASS a- ră şi, de aceea, se străduiesc să-şi
nunţă! Ştirile din Geneva apar din păstreze libertatea de acţiune.
/— ^^ ^ — „- — —-—-•—- —- ——— ailr> nou sub titluri optimiste. Presa mon­
dială, care pînă în ultimul timp îşi Comentatorul american Hightower
Sosirea înalfilor oaspeţi la Paris C uvîntarea exprima neliniştea în legătură cu tra­ prevede, de pildă, intensificarea luptei
tativele mult prelungite ale celor trei de culise în cadrul guvernului ameri­
(Urmare din pag. l-a). patru motoare „IL-18“. La ora soţesc iau loc apoi în giaşini şî lui N. S. H ruşciov puteri la Geneva, salută noile propu­ can în legătură cu reluarea de către
10,52, ora locală, avionul ate­ cortegiul escortat de motoci- neri sovietice ca pe un pas Important Statele Unite în cursul acestui an a ex­
care înlătură piedicile şi netezesc dru­ perienţelor cu arma nucleară, fapt a-
...In tot răstimpul cît a du­ rizează lin. Avionul sovietic se clişti se îndreaptă spre Paris. pe aeroportul Orly mul spre realizarea unui acord cu pri­ supra căruia, după cum se ştie, insistă
vire dă încetarea experienţelor cu ar­ unele cercuri militare şi unii reprezen­
rat călătoria1 de la Moscova, îndreaptă spre clădirea aero­ Răsună prelung cele 101 lo­ ma nucleară. Impresia generală este că tanţi ai comisiei pentru energia ato­
la Paris, itlnerariul avionului a portului. Preşedintele Consiliu­ vituri de tun în semn de salut propunerile sovietice au îmbunătăţit mică.
considerabil atmosfera în care se des­
fost urmărit cu emoţie şl ne­ lui de Miniştri al U.R.S.S., N. S. care vestesc parizienilor că cor­ PARIS 23 (Agerpres). — oate, lucru care preocupă acum făşoară tratativele. Pe de altă parte, potrivit relatărilor
răbdare : Copenhaga, Amster­ Hruşciov, coboară în aclama­ tegiul a intrat prin Porte d-Or- TASS anunţă textul cuvîntării pe orice om interesaT de desti­ aceluiaşi comentator, la Departamentul
dam, Cambrai, Paris. La orele ţiile puternice ale populaţiei leans în capitală Franţei. rostite de N. S. Hruşciov pe ae­ nul păcii, fie el rus sau francez, Făcînd o trecere în revistă a reac­ de stat există temerea că reluarea ex­
8,50, ora Parisului, avionul a Parisului, venită să-l salute. roport, la sosirea în Franţa. polonez sau ceh, american sau ţiilor din primele zile de după pre­ perienţelor nucleare va influenţa nega­
trecut la o înălţime de 9.500 Parisul l-a întîmpinat cu căl­ englez. zentarea noilor propuneri sovietice, zia­ tiv asupra prestigiului Internaţional al
m. deasupra capitalei Dane­ Mulţi flutură dea'supra cape­ dură pe trimisul poporului so­ Domnule preşedinte! rul englez conservator „Daily Mai!" S.U.A. şi va stîrni proteste în întrea­
marcei, iar la orele 9,15, ora telor steguleţe sovietice şl fran­ vietic. Pe străzi şl în pieţe, la Să luăm fie şf numai proble­ subliniază oă oamenii au simţit „o ga lume, inclusiv în rîndurlle celor mai
Parisului, 'deasupra Amsterda­ ceze. Preşedintele Charles De ferestrele largi deschise şi în Domnule prim-rolinistru ! me europene. După cum se spu­ uşurare şi speranţa că, însfîrşit, a fost apropiaţi aliaţi ai Americii.
mului. La orele 10,17 avionul a 'Gaulle, primul ministru Michel balcoane, mii de oameni fac ne, acestea oferă un cîmp vast învinsă piedica, aşa cum omenirea aş­
trecut frontiera Franţei. Debré şi celelalte persoane ofi­ semne de salut cu mîna, cu ba­ Doamnelor şi domnilor 1 de lucru pentru noi doi, dom­ teaptă de mult“. Ziarul îşi exprimă Mulţi consideră că de rezultatul a-
ciale se apropie' de N. S. Hruş­ tista, cu steguleţe. Pretutindeni nule preşedinte, şi pentru cole­ convingerea că dacă între cele trei ceste! lupte va depinde caracterul răs­
...Vîntul uşor de primăvară ciov şi schimbă saluturi. Păşind pe pămîntul Franţei gii noştri. puteri se va ajunge la un acord, aceas­ punsului la noile propuneri sovietice.
se văd feţe zîmbitoare. Faţade­ vreau în primul rîn’d să mulţu­ ta nu numai că va duce Ia încetarea Ziarul „New York Post“, luînd poziţie
face să fluture drapelele de stat Intr-o linişte solemnă răsună le multor case 'sînt pavoazate mesc preşedintelui De Gaulle îmi voi permite să cile/ un experienţelor cu arma nucleară, dar în această problemă, scrie că preşedin­
purpurii sovietice şi drapelele Imnul Uniunii Sovietice şi Mar- cu steaguri sovietice şi france­ pentru invitaţia sa amabilă de exemplu concret care, cred, va va constitui totodată „o acţiune im­ tele Eisenhower a arătat în repetate
tricolore franceze. Tribunele seilleza. N. S. Hruşciov şi pre­ ze, cu pancarte şi lozinci pur- a vizita Franţa. Permiteţi-mi de fi atît pe înţelesul francezilor, portantă pe calea spre dezarmarea ge­ rînduri că el este în modul cel mai
asemenea să-mi exprim recunoş­ cît şi pe înţelesul ruşilor. Şi în nerală“. serios în favoarea încheierii unui a-
sînt pline pînă la refuz. 'Garda şedintele De' Gaulle trec în re­ tînd cuvinte de salut şi îndem­ tinţa sinceră faţă de toţi acei Uniunea Sovietică, şi în Franţa' cord care să interzică experienţele nu­
de onoare este dispusă de o nuri de a întări prietenia din­ care au venit să ne întîmpine se mai găsesc şi acum deseori In aceiaşi termeni binevoitori scriu cleare.
parte şi de cealaltă a covorului vistă garda de onoare, apoi se tre popoarele celor două ţări. pe noi, reprezentanţi ai Uniunii în pămînf bombe şi obuze ne­ numeroase ziare din ţările occidenta­
roşu de 120 m. care duce spre Sovietice. explodate, iar uneori şi întregi le. Comentatorii îşi exprimă speranţa Afirmînd că cercurile militare şi re­
salonul de onoare construit spe­ îndreaptă spre 'salon. Copiii Cortegiul trece prin bulevar­ depozite de muniţii lăsate de prezentanţii comisiei pentru energia a-
cial de curînd pentru primirea dul Montparnasse. Motocicliş- Nu vă voi ascunde că am pri­ hitlerişti în timpul războiului. că propunerile sovietice vor stîrni o fomică „subminează permanent pozi­
înalţilor oaspeţi. Pe pereţii sa­ membrilor coloniei sovietice din tii sînt înlocuiţi de o escortă mit cu satisfacţie invitaţia dv., Obuzele şi bombele au ruginit „reacţie în lanţ“ pozitivă, vor grăbi ţia conciliantă a lui Eisenhower", zia*
lonului, îmbrăcaţi In catifea, se a gărzii republicane, călări, în domnule preşedinte, şi că am şî scoaterea lor din pămînt im­ încheierea acordului dintre cele trei pu­ rul cere preşedintelui să înfrîneze a-
afla tablouri din Luvru. Paris oferă oaspeţilor buchete uniforme roşii. Răsună fanfare­ venit cu plăcere aici, dîndu-mi plică un mare risc. Dă'r a’ le teri, ceea ce va influenţa favorabil a- ceste elemente. Şi alte cercuri ameri­
le. In faţa Domului Invalizilor, seama că această vizită poate lăsa acolo neatinse ar însemna supra tratativelor care se duc în Co­ cane dau asemenea sfaturi preşedinte­
Difuzoarele fac ultimele pro­ de trandafiri roşii. unde sînt expuse relicvele mili­ fi rodnică atît pentru dezvolta­ să ne expunem unui risc şi mai mitetul celor 10 şi toate acestea Ia un lui.
tare ale armatei franceze, cor­ rea relaţiilor sovieto-franceze, mare. Ioc vor uşura lucrările apropiatei Con­
be tîe sunet în timp ce fotogra­ In salonul de primire, gene­ cît şi pentru întărirea păcii în ferinţe din mai la nivel înalt. In ceea ce-1 priveşte, guvernul So­
care popoarele noastre sînt în­ Ge e de făcut? In asemenea vietic şi-a dovedit bunăvoinţa, a dove­
ralul De Gaulle îl prezintă pe teresăte în egală măsură. Din nefericire, nu toate ecourile sînt dit că doreşte sincer să fie învinse
atît de binevoitoare. Unele ştiri apăru­ greutăţile şi să se ajungă cît mai re­
N. S. Hruşciov conducătorilor te în presa străină dovedesc dezorien­ pede la o înţelegere în legătură cu în­
tarea acelor cercuri din Occident care, cetarea tuluror experienţelor cu arma
statelor membre ale comunită­ dintr-un motiv sau altul, ar vrea să nucleară. Este rîndul partenerilor oc­
fie reluate experienţele cu arma nuclea­ cidentali.
ţii franceze, membrilor guvernu­

lui francez şi celorlalte persoa­

fii şi operatorii cinematografici ne oficiale. N. S. Hruşciov sa­ tegiul este salutat de unităţi Sînt bucuros că mă întîlneso cazuri geniştii noştri pornesc cu
din lumea întreagă, caută, de lută pe membrii ambasadei so­ ale diferitelor arme. cu preşedintele Franţei, genera­ curaj la lucru şi, acţionînd cu
pe locurile care le sînt rezer­ vietice. lul de Gaulle, faţă de care oa­ îndemânare şi pricepere, înde­
vate, unghiul cel mai favorabil Coloana' de maşini ajunge pe menii sovietici nutresc un sen­ părtează aceste urmări pericu­
sub care să-l poată fotografia Preşedintele Franţei rosteşte cheiul Senei şi se îndreaptă spre timent de respect considerîn- loase ale războiului. La fel tre­
o cuvîntare de salut. Primit cu reşedinţa pusă la dispoziţia şe­ du-1 un patriot francez. Gene­ buie să procedăm şi noi, oame­

pe N. S. Hruşciov. aplauze puternice răspunde fului guvernului sovietic în Pa­ ralul De Gaulle nu şl-a plecat nii de stat, curăţind bătr’înul şi

Toate privirile se îndreaptă N. S. Hruşciov. latul Ministerului Afacerilor Ex­ capul în faţa ocupanţilor, a dat minunatul nostru pămînt de ur­

spre cerul limpede de martie. N. S. Hruşciov, Charles De terne al Franţei de pe Quai dovadă de curaj în lupta pen­ mările vremurilor sumbre ale
tru independenţa Franţei. Sper războiului. Această muncă este
In aer apare uriaşul avion cu Gaulle şi persoanele care îi în- d‘Orsay. că întîlnirile şi convorbirile noa­ grea, complexă, dar popoarele

stre cu generalul De Gaulle vor ne vor mulţumi dacă vom între­ Poporul grec este Împotriva
creării de baze m ilitare
C u v în ta re a p reşed in telu i D e G aulle duce la o mai buni înţelegere prinde această acţiune comună
reciprocă între ţările noastre. bine şi într-un spirit prietenesc. pe teritoriul Greciei
In ultimul an eu şi alţi con­ Să înflorească grădini şi să dea
PARIS 23 (Agerpres)'. —¦ istoriei şi oare a fost alături de problemele care privesc Rusia ducători ai Uniunii Sovietice în spio grîul pe pămîntul cură­

Luînd cuvîntul la sosirea lui ea în cel mai îngrozitor dintre şi Franţa şi prin aceasta des­ am avut prilejul să vizităm mul­ ţit de minele cu efect întârziat,

N. S. Hruşciov pe aeroportul războaie, veniţi în numele unui pre problemele întregii lumi. te ţări. Nu întreprindem aceste lăsate de războiul de pe urma BERLIN 23 (Agerpres), — le participante la tratativele 'de
Oriy, preşedintele Charles De stat care deţine astăzi, Într-o Ei bine, domnule preşedinte, călătorii, uneori foarte îndepăr­ căruia popoarele noastre au a-
Gaulle a rostit următoarea cu­ lume neliniştită, un loc de prim tate, din interes turistic; după vut de suferit şi în care ne-a Stamatis Mercuris, deputat în la Geneva, cu privire la dezar­
vântare de salut: plan, veniţi în numele unui po­ sîntem gata să vă ascultăm şi cum vă da'ţi singuri seama, noi fost dat să luptăm umăr la u-
să ne facem ascultată părerea, oamenii de stat, avem ce să fa­ măr împotriva duşmanului co­ Parlamentul grec, fost miniştrii1 mare, vor ajunge la un acord,

al Lucrărilor publice, a declarat dacă se vor conduce după şpi-

Domnule preşedinte! Iată-vă por de care pe viitor va depinde să vă vedem şi să ne vedeţi şi cem la noi acasă. Asemenea vi­ mun. într-un interviu acordat agen­ ritul de la Gamp David.

în sfîrşit aici 1 Vă pot încredinţa în mare măsură pacea între oa­ dumneavoastră în cursul zilelor zite şi înlîlniri au o importanţă Am venit la dv. animaţi 'de ţiei ADN că propunerile sovie­ Vorbind despre planurile Bon­
tice cu privire la1 dezarmarea nului de a crea baze militare în
că sîntem foarte mulţumiţi de meni. pe care ni le consacraţi. de nepreţuit pentru stabilirea cele mai bune sentimente. Po­ generală şi totală, sînt cea mai Grecia, Mercuris a subliniat că
aceasta. Veniţi, apoi, plin de viaţă şî Vă urez dumneavoastră, doam­ contactelor concrete şi pentru porul nostru vrea să fie prieten bună cale spre asigurarea păcii poporul grec se ridică îiţjpo-
colaborarea activă între oamenii cu poporul Franţei. Oamenii so­ şi înţelegerii între popoare. triva creării ele baze miîitare
Veniţi în numele unei mari în plină activitate, avînd în nei Hruşciov, familiei dum­ de stat, ele contribuie la stabi­ vietici nutresc sentimente de
ţări pe care Franţa a întîlnit-o minte proiecte vaste, dispus să neavoastră, însoţitorilor dumnea­ lirea înţelegerii reciproce şi în­ profundă simpatie pentru po­ Stamatis Mercuris, care se a- pe teritoriul ţării sale şi res­

aproape în fiecare perioadă a staţi de vorbă cu noi despre voastră — bun sosit. crederii în relaţiile internaţio- porul francez care a adus o ma­ flă în Republica Democrată Ger­ pinge cu hotărîre aceste planuri.

re contribuţie la dezvoltarea mană la invitaţia grupului in­ Poporul grec, a subliniat

culturii, ştiinţei şi tehnicii uni­ terparlamentar al R.D.G., şi-a Mercuris, este împotriva înar­

versale şi îi doresc sincer mă­ exprimat convingerea dă state­ mării atomice.

P resa franceză sa lu tă vizita lui N. S. Irasssif reţie şi prosperitate. Aceste sen­ Solidaritate cu luptătorii
timente de simpatie nu datează vest-germani pentru pace
nici de azi, nici de ieri. ci, după
cum ştim cu toţii, au rădăcini

PARIS 23 (Agerpres). — Go- — Declaraţia Biroului Politic Ziarul de mare tiraj „Les adînci. Sîntem pentru dezvolta­ BERLIN 23 (Agerpres). Presa in­ studenţii Institutului de limbi străine
respondenţă specială. Presa al Partidului Comunist Francez Echos“, organul cotidian al rea între ţări ic noastre a unor formează despre acţiunile care conti­ din Bagdad au trimis ambasadei vest-
franceză apărută azi diminea­ cercurilor economice şi indus­ relaţii bune şi prieteneşti în do­ nuă în diferite ţări în apărarea cunos­ germane o scrisoare în care caracteri­
ţă are un singur subiect oglin­ ţiuni, cu care avem relaţii ve­ vietică şi toate celelalte ţări din triale. publică astăzi un număr meniul politicii, comerţului şi cuţilor fruntaşi ai mişcării partizanilor zează procesul de Ia Düsseldorf ca o
dit în titlurile mari, care, în chi şi prieteneşti şi care tre­ Europa de Răsărit. special cuprinzând 12 pagini su­ culturii. păcii din Germania occidentală, per­ sfidare la adresa tuturor popoarejor
limbile franceză şi rusă, urează plimentare consacrate dezvoltă­ secutaţi de autorităţile din R.F. Ger­ iubitoare de pace.
în fruntea primei pagini „Bun buie primit cu toată curtoazia“. Ziarul „l’Humanité“ publică rii schimburilor economice între De felul cum se vor dezvolta mană. Goinitetul Naţional pentru Apă­
venit!“ lui N. S. Hruşciov. Tit­ In editorialul său, ziarul „Le Franţa şi Uniunea Sovietică. relaţiile între ţările noastre de­ rarea Păcii din Irak a protestat cu împotriva procesului de la Düsseldorf
declaraţia Biroului Politic al In editorialul său, directorul pinde în mare măsură situaţia hotărîre împotriva procesului de la a protestat de asemenea „Uniunea
luri imense înconjoară portre­ Parisien Libere“, scrie că întîl- Partidului Comunist Francez, jurnalului, Emile Servan Schrei- din Europa şi nu numai din Eu­ Düsseldorf. El a dat publicităţii o de­ pentru Apărarea Păcii clin Belgia“,
tul înaltului oaspete publicat de nirea de Gaulle—Hruşciov „ca­ care, urînd succes vizitei lui ber, scrie: „Două mari popoa­ ropa. Nu exagerăm afirmînd că claraţie în care se subliniază că pro­ care subliniază că scopul acestui pro­
toate ziarele. Fiecare ziar închi­ re are loc cîteva săptămîni îna­ N. S. Hruşciov şi obiectivelor re reprezentate ele conducători dacă ’Uniunea Sovietică şi Fran­ cesul de la Düsseldorf nu este în­ ces este de a distrage atenţia popu­
nă numeroase pagini, inclusiv intea convorbirilor la nivel înalt, nobile ale misiunii sale, subli­ de o excepţională personalitate, ţa, ca două din cele mai mari dreptat numai împotriva unor oameni laţiei din Germania occidentală de la
editorialele lor importantului e- trebuie să-şi găsească loc prin­ niază : „Francezii îşi amintesc se întîlncss azi la Paris. Faptul puteri de pe continentul euro­ care se pronunţă pentru pace, ci repre­ politica de înarmare atomică dusă
veniment — vizita şefului gu­ tre cele mai importante eveni­ imensele sacrificii ale sovietici­ că acest eveniment istoric ar pean, împreună cu celelalte ţări zintă o parte a vastei campanii dusă de guvernul Adenauer. Partizanii pă­
vernului sovietic în Franţa. mente istorice“. lor în războiul împotriva hitle- putea declanşa dezgheţul, ar iubitoare de pace, îşi vor pune de cercurile conducătoare de la Bonn cii din întreaga lume nu trebuie să
rismului. Ei ştiu că atunci cînd putea pune capăt „războiului de acord poziţia în problemele pentru înrăutăţirea situaţiei interna­ admită ca autorităţile din R.F. Ger­
Ziarul „Gombat“ publică de „Pentru toţi francezii — scrie luptătorii de la Stalingrad, prin­ rece“, atît de plin de amenin­ fundamentale ale menţinerii pă­ tionale. mană să-i reducă la tăcere pe luptă­
asemenea, numeroase fotografii „Libération“ — întîlnirea noa­ tre care vă găseaţi şi dvs., dis­ ţări grave, sau care ar putea cii. forţele agresive nu-şi vor torii pentru pace din Germania beci»
care înăţişează întîlnirile lui stră cu dl. Hruşciov este întîl­ trugeau Wehrmachtul pe Volga, cel puţin să contribuie la aceas­ putea ridica capul şi nu vor pu­ După cum transmite agenţia ADN dentală.
N. S. Hruşciov cu conducătorii nirea cu şeful unei ţări a cărei ei se luptau de asemenea pentru ta — este suficient pentru ca tea tulbura pacea în Europa.
altor state, precum şi alte mo­ prietenie este garanţia securită­ libertatea lumii şi renaşterea el să-şi găsească pe deplin jus- Prin eforturi comune putem rP& amtd.t „cÂxzi“ (Bedivi-ÇZ&kia
mente din viaţa şi activitatea ţii noastre, cu şeful unui stat Franţei subjugate“. Declaraţia tilicarea. Acelaşi ziar publică contribui în mare măsură la
sa. „Trebuie să recunoaştem — care luptă cu hotărîre pentru a subliniază în continuare că „în­ un al doilea' articol de politică stabilirea colaborării paşnice în­ TOKIO 23 (Agerpres). TASS anun­ ţionează să se traseze calea spre un
scrie ziarul — că în era atomi­ înlocui „războiul rece“ şi agi­ văţămintele celui cle-al doilea internaţională. „Pentru prima tre toate ţările europene. ţă : In legătură cu vizita în Japonia a nou pact antikomintern japono-ger-
că există datoria obligatorie^ a taţia înarmărilor, printr-o po­ război mondial sînt şi astăzi oară de la Revoluţia din Octom­ cancelarului vestgerman, Adenauer, man“.
coexistenţei şi trebuie să ne în­ litică de coexistenţă paşnică. In actuale. In faţa reînvierii spi­ brie, un preşedinte al Consiliu­ Un rol nu mai puţin impor­ ziarele şi revistele japoneze publică ar­
văţăm şi unii şi alţii să trăim acelaşi timp, Nikita Hruşciov ritului hitlerist şi a militarismu­ lui de Miniştri sovietic, va paşi tant. pot avea ţările noastre şi ticole în care comentează scopul a- Ocupîndu-se în articolul său de ve-<
împreună pentru,.ca pacea să este simbolul marşului a sute lui în Germania de Vest, po­ pe pămîntul francez. Francezii, în rezolvarea problemei dezar­ cesetei vizite. chile legături dintre Germania şi Ja­
tie asigurată“. Acelaşi ziar sub­ de milioane de oameni către o poarele. francez şi sovietic tre­ în marea' lor majoritate, văd în mării, cea mai arzătoare pro­ ponia, Fritz Schaffer îşi aminteşte cu
liniază : „Conversaţiile care vor viaţă mai bună, mereu mai li­ buie să se înţeleagă pentru a aceasta un semn favorabil şi blemă a contemporaneităţii. Revista „Sekai Siuho“ a publicat, vădit regret de forţa care au avut-o
avea loc la Paris şi RambouiJ- lucra în comun în scopul asigu­ o contribuţie pentru pace“. printre altele, un articol semnat de odinioară aceste două ţări, cînd, scrie
let vor avea ca scop să pregă­ beră“. rării apărării păcii“. Domnilor 1 In dimineaţa a- Frttz Schaffer, corespondentul ziarului el, Japonia şî Germania reprezentau
Ziarul publică în limba rusă ceasta, numai cu cîteva ore în vestgerman „Die VVelt“. In prefaţa a- „factorul esenţial care determina po­
tească conferinţa la nivel înalt, Ziarul „Paris Jour“ în edito­ Declaraţia Biroului Politic şi în limba franceză un mesaj urmă. con'ducîndu-mă pe aero­ cestui articol, redacţia revistei subli­ litica internaţională".
deoarece apărarea păcii este rialul său îşi exprimă speranţa scoate în evidenţă că interesele portul din Moscova, oamenii so­ niază că vizita lui Adenauer în Japo­
scumpă atît poporului francez, că „conversaţiile dintre Hruş­ celor două ţări nu se ciocnesc al principalilor abonaţi ai zia­ vietici m-au rugat să transmit nia coincide cu momentul culminant al Schaffer întrevede în actuala vizită a
cît si celui sovietic“. Ziarul sub­ ciov şi De Gaulle, precum şi în nici un domeniu şi urează parizienilor şi întregului popor luptei ce se dă în parlamentul japonez Iui Adenauer în Japonia „existenţa a-
liniază în articolul său, impor­ ceilalţi membri ai guvernului rului în care se spune: „Cercu­ francez un salut cor'dial şi urări în urma tratatului de securitate revi­ numitor factori simbolici“. Amintind
francez, contactele, pregătite sau de bine. In aceste prime clipe zuit japono-american. Numindu-1 pe A- despre vizita pe care primul ministru
denauer „soldat al frontului anti- japonez Kişi a făcut-o anul trecut în
tanţa deosebită a punctelor de improvizate ce vor avea loc, întrevederilor de la Paris, rezul­ rile industriale şi comerciale ale vizitei în Franţa transmit cu komintern“, revista arată că tratativele Germania occidentală, Schaffer arată
care vor avea Ioc între Adenauer şi că actuala „vizită dc răspuns poate fi
contact care pot exista în cadrul vor servi cauza păcii“. Acelaşi tate pozitive pentru întărirea re­ speră că această luare de con­ multă plăcere aceste urări de primul ministru Ivişi, care a fost pe considerată ca o tendinţă de a conso­
laţiilor franco-sovietice în toate vremuri membru al guvernului Todzio, lida Axa care, porneşte din Washing­
convorbirilor în legătură cu pro­ ziar se întreabă dacă procesul domeniile. Astfel, „conferinţa la tact pe teritoriu! francez cu ge­ bine. gloriosului popor al Fran­ „dau Ioc la presupunerea că se inten­ ton şi se întinde pînă la Tokio şi
blema germană. de destindere între relaţiile din­ nivel înalt va putea să se des­ Bonn“.
tre Est şi Vest, perioada de chidă în’r-o atmosferă mai fa­ neralul Dc Gaulle, va însemna ţei.
De asemenea, ziarul „Paris tranziţie de la „războiul rece“ că­ vorabilă şi să ducă la noi pro­ Trăiască marele popor fran­
Presse L'Intransigent“ salutînd tre o pace trainică „nu ar pu­ grese în destinderea internaţio­ începerea unei strîngeri impor­
vizita scrie: „Fiecare francez tea permite cu adevărat stabi­ nală, speranţa tuturor popoare­ cez !
trebuie să-şi dea seama că noi lirea unor relaţii pe de-antregul lor“. ¦ tante a relaţiilor economice frjin- Trăiască prietenia sovieto-
primim pe pămîntul Franţei pe noi între Franţa şi Uniunea So­ co-sovietice şi a sporirii schim­
şeful guvernului unei mari na- burilor comerciale între cele franceză 1
două ţări“. Trăiască pacea în întreagă

lume!

Redacţia şl administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188j 189J 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.

¦ ’ a• ‘ * - ”-