Page 83 - 1960-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! r Vizita luiN.Şo H ruşciov

mm

o La Gurabarza sportul trebuie în F rauta

Anul XIS Nr. 1633 V ineri 25 m artie 1969 4 pagini 20 bani să cuprindă mase cît mai largi de PARIS (Agerpres). Miercuri, Hruşciov, şeful guvernului so-
oameni ai muncii. vietic, a depus o coroană de
preşedintele Consiliului de Mi­ fiori pe mormîntul soldatului
(pag. 2-a) niştri al U.R.S.S., N. S. Hruş­ necunoscut de la Arcul de
c De ce nu e mulţumită condu­ ciov a făcut o vizită oficială Triumf.
cerea secţiei. preşedintelui Republicii Fran­
ceze, Charles De Gaulle la re­ După ceremonie, N. S. Hruş­
(pag. 3-a) şedinţa acestuia — palatul Ely- ciov, însoţit de membri ai gu­
o Conferinţa pentru dezarmare de see, cu care a avut o convor­ vernului francez se îndreaptă
Ia Geneva. bire. spre o suburbie a Parisului.
Drumul lor trece pe larga Ave-
(pag. 4-a) După convorbire, preşedinte­ nue Foch, unde s-a adunat
le De Gaulle a oferit în Pala­ de asemenea un mare număr
tul Elysee un prînz în cinstea de parizieni, prin Bois de Bou-
şefului guvernului sovietic, la logne, spre Fortul Mont-Vale-
care au luat parte : preşedinte­

le Consiliului de Miniştri al rien, unde depune o coroană

Q U.R'.S.S., N. S. Hruşciov cu so­ de flori la mormîntul eroilor.
ţia, A. N. Kosîghin, vicepre-’ După terminarea ceremoniei

[ „1» confuí trimestrului II la sfîrşitul anului, economiile j şedinţe a! Consiliului de Mi­ cortegiul oficial părăseşte Mont-
l, realizate să sporească cu -ţ niştri al U.R.S.S., A. A. Gro- Valerien şi se întoarce la Pa­
mîko, ministrul Afacerilor Ex­ ris’.
L In ziua de 23 martie colec- 15.000 lei. 7 V terne al U.R.S.S., şi celelalte
persoane care îl însoţesc pe N. S. Hruşciov, şeful guver­
( tivul laminorului bluming ăe Tot ieri, la întreprinderea io- 1 Brigada de mi­ N. S. Hruşciov în vizita sa în nului sovietic a avut o între­
neri condusă de Franţa. vedere la reşedinţa sa de la
^ cest succes s-a datorat în ma- exploatarea Bătrîna. Intrarea) loan Barteş de la
mina Ţebea, exe­ Din partea franceză la prînz Palatul Ministerului Afacerilor
( re măsură iniţiativei comuniş- funcţiune a acestui funi- ^ cută lucrări de in­ au participat : preşedintele De Externe al Franţei cu priete­
cular, va face ca distanţa de vestiţii. Lunar, ea Gaulle cu soţia, primul minis­ nii francezi ai Uniunii Sovieti­
tilor de a lamina în fiecare zi transport a lemnului să se j îşi depăşeşte pla­ tru Michel Debré cu soţia, mi­ ce şi cu partizani ai păcii. El a
nul cu 8 pînă la nistrul Afacerilor Externe, Cou­ primit o delegaţie a asociaţiei
I un număr cît mai mare ăe scurt eze cu sq icm., iar pţnă l a } 10 la sută. ve de Murville şi alte persoane. „Franţa—U.R.S.S.“, condusă de'
generalul Petit şi o delegaţie a
lingouri. sflrşitul anului,' să se realize- 1 IN FOTO: O In timpul prînzului N. S. mişcării partizanilor păcii con­
parte din brigadă, Hruşciov şi generalul De dusă de d'Ostier de la Vigerie.
Continulnă cu aceeaşi însu- ze şi economii în valoare de ^ înainte de intrarea Răspunzînd la saluturile adre­
în mină. Gaulle au rostit toasturi. De sate de conducătorii celor două
C fleţire întrecerea, pînă ieri di- veste 20.000 lei. 1 Gaulle a toastat in cinstea lui delegaţii, N. S. Hruşciov a ros­
N. S. Hruşciov, a familiei sale tit o cuvîntare.
mineaţă, luminătorii au lami-Âu ferffll-nerf f ns S m l t t ţ â r H e ) şi a persoanelor care îl înso­
ţesc, pentru prosperitatea U- In cursul serii preşedintele
nat în contul trimestrului II----------~----------------- :— 5-------- ţ niunii Sovietice. N. S. Hruşciov Franţei, Charles De Gaulle a
din epoca l-a \ a rostit un toast în sănătatea oferit în cinstea lui N. Ş. Hruş-
2.256 tone lingouri de oţel. lui De Gaulle, a familiei sale, eiov. preşedintele Consiliului
pentru Franţa şi măreţia ei. de Miniştri ai Uniunii Sovieti­
hi cinstea conferinţei •Muncitorii ăe la G.A.S. 1 ce, o recepţie la palatul Elysee.
Sîntămărie, raionul Haţeg, au^ La ora 15 (ora locală) N. S.

regionale U .T.M . însămînţat In cursul zilei ă e j

.' ieri ultimele 3 ha. cu cui- ]
Bngăzile utemiste de mun- ţ u r j - d ţ n e p 0 C a j - a Astfel, în l

că patriotică din oraşul Orăş- pflma epocă, s-au însămîntat ^

L tie>s ' au an(Jajat ca în primă- , vlanului de culturi > Intllnirea cu reprezentanţii
(. vara acestui an, sa planteze

[ cu puieţi de salcîm o suprafa- 25 '1(1• cu 0V®2’ 10 fta- cu I Mişcării franceze a partizanilor păcii

L ţă de 4 ha. în pădurea Cen- borceag pentru boabe, 11 ha. j
^ dea, din care, 2 ha. să fie cu borceag pentru masă verde ¦»

plantate în cinstea conferin- şi 30 na. mazăre. 1 -Eîsas- PARIS 24 (Agerpres). — mite ca în Europa să fie asi­
3ţei regionale U.T.M. După cum s-a anunţat, în cursul gurată securitatea generală, li-
Tot ieri la gr^ i na e iegn-

Timp de 2 zile, 373 de ti- ’ . x. _,, I zilei de 23 martie, N. S. Hruş­ chidîndu-se primejdia militaris­

neviau plantat 1 Im. ie te- me s' “ ,ermmat ciov s-a întîlnit cu reprezentanţi mului şi nazismului german.
ren cu 10.400 puieţi. rea unui ^ector cu morcovi şi
Să i e i n t e n d fie z de seamă ai Mişcării partiza­ Iată de ce toţi francezii vor
nilor păcii din Franţa — d’As- face o primire călduroasă repre­
In cursul zilei de ieri, 130 a unui hectar cu ceapă. -j tier de la Vigerie, Pierre Got, zentantului marii puteri care
Laurent Gasanova şi alţii. are un rol primordial în lumea
ăe elevi, membri ai brigăzilor _ .„ „, „ 1 a ç fië id t d t tp m m ăiM ifă

utemiste de muncă patriotică "*e QFipi d e Cin te c ]

de la Şcoala medie „Aurel Filarmonîca ăe stat din? D’Astier de la Vigerie l-a sa­ întreagă, reprezentantului po­

Vlaicu“, au ieşit din nou la Cluj ţn turneul pe care n în_ Obţinerea unor recolte bogate pildă, pînă la 19 martie, din cele din raionul Ilia, să se intensi- lutat pe N. S. Hruşciov în nu­ porului care a fost un aliat cre­
este condiţionată de fertilizarea 210 ha1, ce trebuiau îngrăşate fice arăturile de primăvară, a- mele Consiliului' Naţional al dincios al Franţei în lupta îm­
plantarea pmeţilor. treprinde în ţară, a prezen-} şj pregătirea terenului, folosirea cu gunoi de grajd, nu au fost vînd în vedere că din cele 7.007 Păcii. potriva agresiunii hitleriste.
seminţelor de soi, însămînţatul îngrăşate decît 33 ha. Nici în ha. teren rămas nedgorît din
Acţiunea continuă pentru ca tat fn ultimele zile spectaco- în epoca optimă şi aplicarea la comunele Buruiene, Zam_ şi Lă- toamnă, s-au arat pînă la 19 In semn de recunoştinţă şi de Grupul de presă de pe lîngă
momentul potrivit a lucrărilor puşnic, transportul gunoiului de martie abia 238 ha. Odată ou apreciere a meritelor lui N. S. preşedintele Consiliului de Mi­
angajar,lentul să fie realizat m <>Pe aripi de cîntec„ fn j de întreţinere. grajd la’ cîmp nu s-a desfăşurat aceste arături, trebuie îneorpo- Hruşciov în lupta pentru men­ niştri al U.R.S.S., a notat tex­
pe măsura posibilităţilor de ca- rat gunoiul de grajd. Gu toate ţinerea şi consolidarea păcii, i tul convorbirii lui N. S. Hruş­
înainte ăe termen. ma^ muiţe oraşe ?Un regiunea1 Toate măsurile oare stau la re dispun întovărăşiţii şi colec- că în raionul Ilia s-au îngră- s-a înmînat originalul cunoscu­ ciov cu membrii Consiliului Na­
baza sporirii producţiei agrico­ tiviştxi. In comuna Lăpuşnic, sat 5.169 ha’, din cele 6.500 pla­ tei medalii a Iui Pioasso, pe ţional al păcii din Franţa.
M«. o. iLf u n . u , r e j na noastră. Ieri seara, în sala) le, sînt cunoscute şi de colecti­ bunăoară, din cele 290 ha. care nificate, considerăm că faţă de care este înfăţişat porumbelul
w la testivi a onfulul viştii şi întovărăşiţii din raio­ necesită îngrăşăminte organice, posibilităţile din raion, îngră- păcii, precum şi un mesaj de sa- Independent de vederile lor
nul Ilia. Pentru a dobîndi re­ au fost îngrăşate doar 80 ha. şămintele transportate la cîmp luat'în care se spune: politice, independent de credin­
e x p lo a tă r ile f o r e s t i e r e fdţa a peste 600 spectatori j colte bogate în acest an. colec­ ţă lor, de culoarea pielii si de
tiviştii din Şoimus, Dobra, Ilia, In raionul nu sînt suficiente. Toţi francezii speră că con­ situaţia socială, a spus N. S.
-- Filarmonica de stat din Cluj ‘j Hărău, şi din alte gospodării vorbirile caire vor avea loc la Hruşciov, oamenii trebuie să se
colective, au pregătit intens iar la Zam, au fost transporta­ E necesar să se urgenteze a- Paris, vor contribui la pregă­
Ieri,' la exploatarea Valea a prezentat din nou spectaco-'l campania agricolă de primăva­ te îngrăşăminte organice doar unească în lupta pentru înde­
ră. Folosind din plin lu­ pe 100 ha. din cele 200 ha. pla­ râturile de primăvară şi îngră- tirea în condiţii bune a confe­
Mică din sectorul Zlatna al iul amintit, alcătuit din doine, 3 nile de iarnă, colectiviştii şi nificate. plinirea acestei sarcini, pentru
întreprinderii forestiere Sebeş, romanţe, şi cîntece populare. I întovărăşiţii din comuna Ilia au şarea terenului, pentru a se crea rinţei la nivel înalt. Ele vor asigurarea unei păci trainice în
transportat îngrăşăminte orga­ Din comunicările făcute sec­ posibilităţi ca însămînţările să lumea întreagă.
a început instalarea unui fu- Si-au dat concursul şi cu-] nice pe 720 hectare teren. La ţiei agricole raionale, rezultă că contribui la realizarea unui pro­
nicular monocablu de tip „Me- nd§cuţu a f H . lQana Raău> , Şoimus, activitatea a fost şi în raionul Ilia s-au efectuat în- se facă în epoca optima. Dacă şi în trecut, războiul
mai intensă. Pe cele 390 ha. sămînţările din epoca I-a în gres în rezolvarea problemei de­
f.tuanlucţr,i.guincea“-aSibaicue.st.uPi.unf.uenrei.caul,aî„rn, art.i.stă emerita,’ rM„ an.a Lata- TţJ prevăzute a se îngraşa cu gunoi proporţie de 5,3 la sută. In co­ L COSTEA (Continuare în pag. IV-a)
va asigura o valorificare su- retu, loan Luican şi Lucreţia j de graj'd, au fost transportate munele Buruiene, Lăpugiu, Roş- zarmării generale şi a lichidă­
7.800 tone gunoi. Terenul fiind cani şi Brănişoa, însamînţările
t perioară a buştenilor ăe fag Ciobanu. Spectacolul s-a bu- 1 pregătit din timp, colectiviştii de primăvară decurg ou totul rii armei atomice. Ele vor per-
din Şoimuş au fost primii din nesatisfăcător. In comuna Bu­
şi totodată va face ca pînă curat de succes. raion care au început însămîn- ruiene. din cele 45 ha. planifi­ -S8S3SBSS
tăriîe de primăvară. Pînă zi­ cate a se însămînţa cu ovăz,
1 /-JcJu/üu/l 1 lele trecute, ei semănaseră cu pînă la 19 martie nu se însă-
ovăz 3 ha., cu mazăre „Victo­ mînţase nici măcar un hectar.
Angajament reînnoit ria“ 1,5 ha. şi cu floarea-soa­ La fel, în comunele Lăpugiu şi
relui din soiul VNIIMK — 4,9 Brănişca nu a fost însămînţat
In lumina sarcinilor izvorîte din do­ Succesul obţinut ne-a arătat că pu­ ha. încă griul de primăvară. CU ACELEAŞI AGUÍSATE.
cumentele plenarei 6.C. al P.M.R. din tem face şi mai mult. De aceea, la
•1-5 decembrie 1959, colectivul de fur- iniţiativa organizaţiei de partid, am Şi membrii gospodăriei agri­ Organele agricole ale raionu­ Mezervele Interne nu sini epuizate
nalişti de la uzina „Victoria“-Călan s-a studiat posibilităţile de sporire pe mai cole colective „Drumul , lui Le- lui Ilia şi conducerile unităţi­
angajat să dea patriei 1.000 tone fon­ departe a producţiei de fontă. In con­ nin“ din Ilia au dat dovadă în lor agricole socialiste trebuie să La realizarea angajamentului colec­ stă în intr-ajutorarea echipe­ locutorului, care, la întrebarea:
tă peste plan şi să realizeze 63.000 secinţă, ne-am angajat ca pînă Ia sfîr- această perioadă de hărnicie şi ia cele mai indicate măsuri pen­ tivului Combinatului siderurgic din Hu­ lor aceluiaşi schimb în timpul „Care-i părera dvs. in ce pri­
lei economii la preţul de cost. şitul anului, să elaborăm peste plan organizare bună a muncii. tru ca fiecare zi bună de lucru nedoara, de a da în anul 1960, 100.600 ajustării cuptoarelor. Ca urma­ veşte posibilităţile de a sporişi
nu 1.000 tone fontă, ci 1.400 tone şi să fie folosită din plin în scopul tone oţel peste plan, o contribuţie în­ re a acestui fapt, se execută o mai mult indicii de utilizare ?“,
Muncind cu multă însufleţire, furna- să reducem declasatele cu 1 la sută Din păcate însă, nu în toate executării la timp a muncilor semnată sînt chemaţi s-o aducă mun­ reparaţie de bună calitate şi a dat următorul răspuns:
liştii au reuşit să producă pînă în pre­ faţă de procentul admis. Avînd în ve­ unităţile agricole socialiste din agricole de primăvară. E nece­ citorii de la oţelăria electrică. Deşi deci există o siguranţă mai
zent aproximativ 500 tone fontă în dere că nu peste mult timp se va raionul Ilia se dă atenţia cu­ sar ca în toate unităţile agricole mic, acest colectiv s-a impus în ulti­ mare în funcţionarea cuptoare­ ¦— Putem obţine indici şi mai
contul angajamentului. La acest suc­ ţine cel de-al IlI-lea Congres al parti­ venită muncilor agricole de pri­ ma vreme prin hărnicie şi pricepe­ lor în timpul elaborării şarje­ înalţi, putem produce oţel şi
ces am ajuns datorită sporirii indice­ dului, am hotărît ca în cinstea acestui măvară. In comuna Veţel, de - o —- re, prin rezultate deosebit de frumoa­ lor. mai mult cu agregatele exis­
lui de utilizare a furnalelor, organiză­ eveniment deosebit, să elaborăm peste se. Astfel, din angajamentul anual a- tente, putem scurta durata de
rii raţionale a muncii, întăririi disci­ plan pînă la t Mai 650 tone fontă Elevi în excursie cest colectiv a realizat în perioada 1 De asemenea succesele noas­ elaborare a şarjelor. Există re­
plinei muncii, ridicării calificării mun­ cenuşie. ianuarie — 20 martie a.c., aproape tre pot fi puse şi pe seama ri­ zerve pentru atingerea acestor
citorilor furnalişti prin încadrarea lor 1.700 tone oţel peste plan. dicării calificării oamenilor. La obiective. O parte ne sînt cu­
în cursurile de minim tehnic, răspîn- MARCEL SEMCIUC cursurile organizate pentru noscute, şi în prezent ne preo­
dirii pe scară tot mai largă a experien­ maistru la secţia furnale a uzinei Oţelarii ştiu însă că agregatele lor muncitori — e vorba de iniţia­ cupăm de valorificarea lor.
ţei fruntaşilor în producţie. pot da şi mai mult. Există încă o
„Victoria‘'-Gălan seamă de rezerve care, puse în valo'a- tiva inginerilor de la oţelăria Iată cîteva. Dacă zidirea cup­
toarelor s-ar face din blocuri

Un grup de aproape 60 elevi re, pot duce nemijlocit la sporirea pro­ Convorbire cu tov. stampate din magnezită granu­
din clasa a Xl-a de la Şcoala ducţiei de metal. ing. IOAN IBINCEANU, lată, în fiecare lună am econo-
medie „Decebal“ din Deva, adjunct al şefului oţelăriei tnisi atîta timp cît să produ­
pleacă astăzi într-o excursie Pe această temă, am avut zilele tre­ electrice — C.S. Hunedoara cem 100 tone oţel. Problema
cute o convorbire cu tovarăşul inginer nu-i de Joc complicată. Magne-
prin ţară. I. Ibinceanu, adjunctul şefului oţelăriei zita o avem, execuţia tehnică
electrice.
Itinerariul excursiei este deo­
sebit de interesant. Excursioniş­ întrebat care au fost factorii Martin nr. 1 — participă şi oa­ nu pune probleme. Ne lipsesc
tii vor vizita localităţile Arad. care au contribuit la obţine­ menii noştri. In cursul anului doar pistoalele pneumatice. Ni
Timişoara, Turnu Severin, Ca­ rea succesului amintit, tov. I- trecut, am organizat un curs s-a promis că le vom primi cu-
binceanu a răspuns : de minim tehnic. Cu puţină vre­ rînd şi atunci totul e rezolvat.
ransebeş, Haţeg etc. Cu acest me în urmă, am examinat ma­
— In primul rînd, supraîn­ joritatea oamenilor. Cu acest S-a preconizat de asemenea
prilej, elevii vor cunoaşte nume­ cărcarea cuptoarelor. Numai prilej, am constatat că nive­ elaborarea şarjelor fără oxida­
roase realizări ale regimului de- prin această măsură, noi am lul de cunoştinţe al muncito­ re, prin folosirea şutajului sor­
mocrat-popular în industrie, vor reuşit ca, începînd din a doua rilor a crescut mult, dar că tat la laminoare. Aici, totul
parte a lunii februarie, să pro­ mai avem de lucru în această depinde de felul cum tovară­
admira frumuseţile patriei, îşi ducem zilnic cu 26,4 tone mai direcţie. şii de la laminorul de 800 mm,
vor îmbogăţi nivelul de cunoş­ mult oţel decît media zilnică a vor sorta şutajul. Dacă se
anului trecut. Şi dacă am fi va reuşi acest lucru, vom putea
tinţe.
muncit mai mult cu oamenii După cum se vede, din cele reduce durata de elaborare a
spuse de tov. ing. Ibinceanu, şarjei cu o oră şi jumătate,
1Lucrările au fost terminate. Aciim, pionierii cercului de tîmplărie al Casei pionierului UOl APARTAMENTE în această direcţie, am fi ob­ rezultatele bune sînt urmarea ceea ce, evident, constituie o
din Brad, execută, sub îndrumarea maistrului Gheorghe Neagu, ultima operaţie: vopsirea. ţinut şi mai mult. Noi însă am unei munci perseverente, a u- rezervă însemnată.
DATE ÎN FOLOSINŢĂ început să supraîncărcăm cup­ nei preocupări din partea în­
IN CLIŞEU : Un grup de pionieri în plină activitate. toarele fără a ne îngriji de Evacuarea unei şarje a pus
Zilele acestea, la Petroşani şi pregătirea oamenilor pentru a- tregului colectiv pentru obţi­ capăt convorbirii noastre. Răs­
Pe'trila, au fost date în folosin­ oest lucru. nerea unor indici ăe utilizare a punsurile la cele două întrebări
ţă 68 de noi apartamente con­ n-au fost însă epuizate. Rezer­
fortabile. De la începutul anu­ In al doilea rînd, la reali­ cuptoarelor cît mai înalţi. ve mai există, oamenii le caută
lui, minerii din bazinul carbo­ zarea celor 1.700 tone oţel pes­ Cuptoarele n-au dat însă tot şi fără îndoială le vor descoperi
nifer Valea Jiului au primit spre te plan a contribuit iniţiativa şi folosi.
folosinţă în total 132 de apar­ schimbului condus de inginerul ceea ce pot da. Aceasta este,
tamente. in cîteya cuvinte, părerea inter- N. ANDRONACHE
ştefan Cornea. Iniţiativa con­