Page 84 - 1960-03
P. 84
Pag. 2 DRUMUB 'SOGFAEISMULUl Nr, 1633
I n t î l n i r i cu L E N I N M , Sa fiaţgg, înoeps
conferinţa a Z im in a faza raională a
festivalului bienal de
L-am întilnit pentru prima rucsacul în spinare şi cu bas teatru
oară pe tovarăşul Lenin la con V. Kolar tonul de alpinist în mină a Muncitorii Întreprin Azi, în sala de teatru a ora
ferinţa de la Zimmenvald în şului Haţeg, începe iaza raio
pornit la drum. > derii forestiere din nală a festivalului bienal de tea
tru „I. L. Caragiale“. La faza
septembrie 1915. Ne-am întors pe altă rută L Sebeş găsesc la biblio intercomunală, au participat 74
de echipe de teatru ale cămi
Partidul „tesneacilor“ bul Abia după ce am ajuns la la Berna şi de aici am plecat teca întreprinderii căr nelor culturale, dintre care 22
gari, din care făceam parte, Zimmenvald l-am întilnit pe în grabă fiecare în ţara sa, du- ţile preferate. Aici se s-au calificat pentru faza ra
era un partid de stingă, un Lenin pe o alee. Cu un ruc cînd cu noi hotărîrile primei află peste 2.500 de ională. La prima etapă a fazei
partid marxist. încă din tim sac în spate, el arăta întoc conferinţe a internaţionalişti volume. raionale, ce se desfăşoară azi,
pul războaielor balcanice din mai ca un alpinist. I-am fost lor. Am izbutit să trec peste vor participa 5 echipe de tea
1912 şi 1913, partidul nostru prezentat ca delegat al „tes cîteva graniţe documente le In clişeu ; lUn grup
luptase împotriva războiului. neacilor“ bulgari. niniste de mare importanţă, de tineri muncitori ve .
care au determinat dezvoltarea niţi la bibliotecă să
Cină a izbucnit războiul mon La conferinţă, în cursul dis de mai tîrziu a partidului împrumute cărţi. tru şi anume, cele din Subce-
dial imperialist, partidul nos cuţiilor legate de singura pro nostru sub influenţa lui Lenin, tate, Toteşti, Pîclişa, Siivaşul
tru s-a situat pe poziţii inter blemă de pe ordinea de zi, în direcţia bolşevismului. Pesfe 7.000 lei Inferior şi Berthelot.
naţionaliste şi a mers ce-i am fost, mi se pare, primul economii
drept, nu chiar atît de ferm care am prezentat raportul. După conferinţa de la Zim Succesele pot
şi de hotărît, împotriva cu menvald m-am. întilnit cu Le De aurind, clădirea sfatului
rentului. Am vorbit despre încercările nin în februarie 1916, la o şe popular din comuna Lunca Cer La conferinţa Uniunii raiona sectorul circulaţiei mărfurilor, asemenea faptul că nu a exis
făcute de Plehanov şi Parvus dinţă a comisiei socialiste in nii, raionul Haţeg, a fost îm le a cooperativelor de consum- majoritatea cooperativelor, dar tat o strînsă colaborare între
Convingîndu-'se de falimentul de a ne atrage de partea lor, ternaţionale, la care am par prejmuită cu gard nou confec Orăştie, cei 146 de delegaţi, re- mai ales cele din satele Balşa', conducerea uniunii raionale şi
total al Internaţionalei a II-a, a social-patrioţilor, şi am ară ticipat ca delegat din partea ţionat din seînduri şi sîrmă. La prezentînd peste 18.000 membri Vinerea, Beriu şi Romos au rea consiliile de conducere aie gos
partidul „tesneacilor“ a luat tat că partidul nostru i-a de partidului nostru. Lenin îşi a- lucrările de împrejmuire şi-au cooperatori au analizat activita lizat cheltuieli sub nivelul pla podăriilor agricole colective. Din
iniţiativa să convoace, în vara mascat. Am povestit despre păra cu înflăcărare punctul lui adus contribuţia şi salariaţii tea desfăşurată de comitetul de nificat. această cauză, pentru o seamă
anului 1915, a Il-a conferinţă lupta partidului nostru împo de vedere împotriva menşevict- sfatului popular, prin efectua conducere al Uniunii raionale, de probleme ce trebuiau rezol
socialistă balcanică şi a încer triva războiului şi despre ex lor. La această şedinţă, Mar- rea mai multor ore de muncă de către consiliul de conducere Din darea de seamă prezen- vate la cooperative, s-au chel
cat să stabilească legătura cu perienţa căpătată de partidul tov a încercat să-i înfăţişeze voluntară. ai acesteia şi de către consili tuit mari sume de bani pe cîtă
grupările şi elementele revo nostru în acest domeniu în pe menşevioii ruşi ca fiind in ile cooperativelor, scoţînd în e- vreme ele puteau fi rezolvate cu
luţionare din Europa occiden timpul războiului balcanic. A- ternaţionalişti. Atunci, Lenin, Manopera executată prin mun videnţă rezultatele bune obţinu ajutorul colectiviştilor, în mod
tală, pentru a strînge rîndu- poi am expus pe larg istoria 'sculîndu-se de la masa prezi că voluntară la confecţionarea te de cooperativele din raion voluntar.
rile internaţionaliştilor. diului şi aplecînău-se înainte, gardului echivalează cu suma sub conducerea organizaţiilor
răscoalelor soldăţeşti din pe aşa cum îi era obiceiul îi stri de peste 7.000 lei. Comitetul de partid. Un aspect negativ ai activi
iată de ce partidul „tes rioada războiului balcanic. In gă lui 'Martov, gesticulind ex executiv al sfatului popular, a V A A A A A A /V A A A /v ^ A A A / V A .A - tăţii uniunii raionale constă şi
neacilor“ a primit cu cea mai timp ce vorbeam, am observat trem de în d îrjit: „Dumneata hotărît ca suma economisită să Atît din darea de seamă, pre în faptul că ia unele unităţi a'
mare bucurie scrisoarea tova că Lenin mă asculta cu mult vrei rsă apari pe arena inter fie folosită la procurarea de mo zentată de tov. Gheorghe Jibo- C on ferinţa Uniunii crescut volumul debitelor, în
răşului Lenin adresată condu interes. naţională ca internaţionalist, bilier. teanu, preşedintele uniunii raio raionale a cooperativelor care stau imobilizate însemnate
cătorului „tesneacilor“ bul dar tovarăşii dumneatale din nale, cît şi din discuţiile purtate fonduri.
gari, tovarăşul Elagoev, prin '•Mai tîrziu, cină s-a publicat Rusia se manifestă ca cei m.ai In munca de confecţionare a de cei 20 de delegaţi a reieşit de consum O răştie
care partidul era invitat arhiva leninistă, am găsit în înverşunaţi 'social-patrioţi. Voi gardului s-au evidenţiat tovară că faţă de anii precedenţi, rezul In scopul lichidării lipsurilor
să-şi trimită un delegat la însemnările lui Lenin din pe duceţi o politică, făţarnică. Nu şii Ion Sendrea, Romulus Po tatele obţinute în anul 1959 de /V V W VW v ~ semnalate, participanţii la con
prima conferinţă mondială rioada conferinţei de la Zim faceţi decît să-i îmbrobodiţi deau, Ianoş Barboni şi alţii. către cooperativele din raion au ferinţă au făcut preţioase pro
a internaţionaliştilor, care menvald o notiţă cu privire la pe muncitori!“ fost mult mai bune. A reieşit că tată a reieşit de asemenea că puneri. Pe baza acestora, s-au
urma să aibă loc la Ber „raportul bulgarului“. îmi spu GH. OCOLIŞAN în scopul satisfacerii nevoilor şi angajamentul uniunii raiona adoptat măsuri corespunzătoare
na, în Elveţia. Comitetul Cen nea aşa deoarece atunci am 'Această apostrofă este o i- corespondent ţărănimii muncitoare, unităţile le privind economiile .a fost în menite să ducă la intensificarea
tral m-a delegat pe mine pen fost singurul delegat din Bul lustrare a temperamentului coperatiste din raion au vîndut făptuit cu succes. Numai din muncii politice de masă, la mo
tru a participa la această con garia. Lenin intenţiona să pasionat, revoluţionar a lui anul trecut un sortiment de sectorul de achiziţii şi semiin- bilizarea’ întregului activ volun
ferinţă. scrie un articol, şi în planul Ilici, luptător neînfricat pen mărfuri mult mai bogat şi mai dustrializări s-au realizat econo tar al cooperativelor la realiza
acestui articol, la punctul doi, tru cauza comunismului, cel mii în valoare de 230.000 lei. rea de cît mai muiie beneficii
La Casa poporului din Berna era menţionat: despre răs care să asigure în cel mai scurt
erau adunaţi delegaţi din di coalele soldăţeşti din perioada 'mai mare şi mai iubit condu Desfăşurînd o muncă susţi timp autofinanţarea tuturor uni
ferite ţări. Ni s-au pus la dis războiului balcanic. nută pentru atragerea de noi tăţilor cooperatiste din raionul
poziţie autobuse şi am fost cător al asupriţilor din lumea membri şi prin încasarea în Orăştie. Un accent deosebit s-a
conduşi într-un cătun, în Care Pe Lenin l-a interesat foar proporţie de 105 la sută a păr pus pe măsurile ce trebuie luate
erau doar cîteva ferme şl un te mult această parte a rapor întreagă. ţilor sociale subscrise, fondurile în scopul reducerii cheltuielilor
proprii aie unităţilor coopera de circulaţie, lichidarea debito
( mic hotel pentru turişti. A- tului m eu; în timpul confe tiste din raion au crescut anul rilor, lichidarea stocurilor de
L cesta era vestitul Zimmenvald. rinţei el a stat alături de mine' trecut cu peste 870.000 lei. ambalaje şi de mărfuri greu
( Ne-am instalat cu toţii în mi şi mi-a scris un bileţel în' vandabile sau nesolicitate do
cul hotel ca nişte turişti oare care mă întreba: „Ce părere Spre satele de munte Acestea sînt cîteva din reali consumatori.
zările cu, care unităţile coope
care, pentru ca nimeni 'să nu ai, în tranşee s-ar putea duceţ La început, chiar cei din colectivul variat. De remarcat este faptul ratiste din raionul Orăştie se Hotărîrile adoptate de confe
de conducere al Gasei raionale de cul că pe zi ce trece, ca urmare a pot mîndri. rinţă oglindesc dorinţa membri
bănuiască cine sîntem şi care munca în rinăurile armatei“?t tură din Haţeg, nu-şi puteau explica în satele de munte, mai sînt încă creşterii nivelului de trai ăl ţă lor cooperatori din raionul
, este adevăratul scop al vizitei După cum se ştie, conferin îndeajuns rolul deosebit de important unii oameni care cred în diferite su ranilor muncitori colectivişti şi Delegaţii la conferinţă n-au Orăştie de a contribui mai mult
) noastre. al brigăzilor ştiinţifice. Poate de aceea perstiţii, în leacuri băbeşti. Era nevoie întovărăşiţi, articole cum sîn t: scăpat însă din vedere să ara lă consolidarea unităţilor lor.'
? In autobusele Care ne duceau ţa de la Zimmenvald a durat! a fost alcătuită mai greu prima bri deci ca brigăzile să lămurească aceste sobe „vesta", aragaze, aparate te, în mod deschis, lipsurile con
gadă de acest fel. Abia după prima probleme pe baze ştiinţifice, convingă de radio, biciclete, articole teh siliului şi ale comitetului 'de •k
spre Zimmervmld nu se aflau 4-5 zile. De îndată ce a luat deplasare, cînd au constatat interesul toare, să arate rolul dăunător al aces nice etc. sînt tot mai mult soli conducere al uniunii raionale.
manifestat de ţăranii muncitori în a şti tor concepţii. Aşa se fape că brigăzile citate. Mulţi dintre ei au criticat sla In încheierea lucrărilor fc5n->
ţ nici delegaţii ruşi şi nici Lenin. sfîrşit, Lenin şi-a pus din nou' cît mai multe lucruri, s-au convins pe ştiinţifice s-au îndreptat mai mult spre ba preocupare a consiliului pen ferinţei s-a ales nouPconsiliu
deplin că brigăzile ştiinţifice sînt un satele de munte, cum ar fi Balomir, O largă dezvoltare a luat în tru construirea şi amenajarea de conducere al uniunii raiona
JP O R mijloc eficace de creştere a nivelu Răchitova, Ciula Mare şi altele, unde raionul Orăştie şi comerţul cu de magazine. In multe rînduri le. Ca preşedinte ă fost reales
lui de cunoştinţe al oamenilor. Fie au lămurit multe probleme. materiale de construcţii. Faţă — au subliniat delegaŢii — din tov. Gheorghe Jiboteanu.
Mec? de vereiicare zaţul din localitate. Intîlnirea care membru al brigăzii îşi aminteşte de anul precedent, vînzările la magazinele unor cooperative au
a constituit un bun prilej de ve cum la Bărăşti au trebuit să răspun Este bine să amintim că brigăzile aceste materiale au crescut cu lipsit chiar mărfurile de stric IOAN QNIŢA
Miercuri după-amiază, pe te rificare a stadiului de pregătire dă Ia peste 100 de întrebări din multe ştiinţifice din Haţeg au făcut în acest peste 40 la sută. tă necesilate. N-a' existat apoi
renul din Vulcan s-a desfăşurat al echipelor în vederea începe domenii de activitate. Peste 300 de ţă an opt deplasări răspunzînd la mai suficientă preocupare pentru ca corespondent
întilnirea amicală dintre Mine rii campionatului republican. In- rani muncitori au aflat atunci lucruri bine de 800 de întrebări. Rezultatele Au crescut, de asemenea, canti unităţile să fie permanent apro
rul din localitate şi Minerul Lu- tîlntrea a fost cîştigâtă de U. M. interesante despre felul cum a apărut bune obţinute pînă acum se datoresc tăţile de cereale şi produse agri vizionate cu mărfuri de sezon,
peni, meci desfăşurat în vede Cugir la o diferenţă de 88 lem viaţa pe pămînt, anumite date des şi faptului că colectivul casei raionale cole contractate cu gospodăriile deşi ele au fost mult solicitate
rea jocurilor de campionat de ne. a primit un ajutor substanţial din par agricole colective, cu întovără de consumatori. S-a criticat de
duminică. Meciul a luat sfîrşit pre planete, învăţăminte despre îngri tea Comitetului raional de partid Ha şirile şi cu ţăranii cu gospodă
cu victoria Minerului hupeni la S-au evidenţiat Ştefănescu şî ţeg, care a îndrumat în permanenţă ac rii individuale. Faţă de anul Pregătiri pentru festivalul
scorul de 3-0 (1-0). Jocul a jirea sănătăţii şi multe altele. tivitatea acestor brigăzi. 1958, anul-trecut s-au contrac
fost dinamic, cu faze spectacu Hiripan de la U. M. Gugtr, Crai tat mai mult cu 248 tone grîu, pădurenilor
loase. Datorită jocului bun al De atunci, brigăzile ştiinţifice ale In planul Casei raionale de cultură cu 235 tone porumb, cu 155 tone
apărării echipei oaspe, gazdele nic şi Munteanu de la Reteza Haţeg, sînt prevăzute şi alte deplasări cartofi, cu 110 tone floarea-soa-
au fost nevoite să şuteze de la tul. Gasei raionale de cultură din Haţeg relui etc.
ale brigăzilor ştiinţifice. Ele vor mer
S. NIGU s-au deplasat în opt sate. înainte cfe In ceea ce priveşte cheltuieli
ge în special în satele de munte, acolo le de circulaţie, în sectorul de
corespondent a se deplasa, de fiecare dată, se sta achiziţii acestea au fost reduse
unde se cer a fi explicate ştiinţific de la 14,83 la 14,54 la sută. In
bileau mai întîi satele în care era mai multe probleme.
nevoie să meargă. S-a constatat că V. ALBU
distanţă. Şi apărarea Minerului Cetăţenii din comuna Topliţa,
raionul Hunedoara, precum şi
Vulcan a fost bună. In special LA G U R A B A R Z A cei din satele din jur, au avut te formaţiile să fie promovate
Dumitraşcu şi Pali au oprit ocazia în ziua de 20 martie pentru faza raională ce va a-
a.c., să participe la o reuşită vea loc în a doua jumătate a
multe din acţiunile ofensive. Au Sportul trebuie să cuprindă mase manifestare cultural-artistică ce lunii aprilie, în oraşul Hune
a avut loc la căminul cultural. doara.
înscris Milea în min. f9, Go- Este vorba despre întrecerea ce
man min. 75 şi Grăiniceanu min. s-a organizat între echipele ar Pentru ca pînă la faza raio
tistice de amatori din satele nală să crească calitatea artis
88. S-au evidenţiat Grăinicea- aparţinătoare comunei Topliţa, tică a spectacolului ce-1 vor
care s-au înscris la festivalul prezenta' aceste formaţii, este
riu, M’iiea, Leahevici şi Gomăn cîntecului, jocului, portului şi necesar în primul rînd ca să fie
de la Minerul Lupeni, Melinte, obiceiurilor pădureneşti. revizuit repertoriul echipei co
rale. In repertoriu, trebuie in
cît mai la rg i de oam eni ai m unciiGotroa'ză, Dumitraşcu şi Pali Datorită îndrumării perma cluse mai multe cîntece de ma
de la Minerul Vulcan. nente a comitetului comunal de să şi cîntece care oglindesc via
partid şi a preocupării sfatului ţa' nouă a ţărănimii noastre
N. ROVENŢA Mişcarea de cultură fizică şi sport să fie inactive, sau să aibă barza nu s-a ţinut nici o com Vorbind despre educaţia tine popular s-a reuşit ca munca de muncitoare.
corespondent sport — aşa cum se arată în o activitate formală, lipisită toc petiţie de şah, popice (deşi e- rilor sportivi, un însemnat nu pusă să fie încununată de re
zultate pozitive. Punerea în scenă a unei nunţi
38C© Hotărîrea 0.6. al P.M.R. şi a mai de ceea ce este mai esen xistă o bază sportivă pentru po măr de participanţi la conferin pădureneşti aduce în faţa spec
Consiliului de Miniştri a! R.P.R. ţial : atragerea maselor de oa picari), că tinerii din acest cen ţă au arătat că antrenorul echi Căminul cultural din Topliţa, tatorilor bogăţia folclorului lo
de exemplu, s-a pregătit cu o cal, atît în ceea ce priveşte
La Haţeg s-a desfăşurat în cu privire la reorganizarea miş meni ai muncii în mişcarea de tru muncitoresc nu participă la pei de box, a dovedit o com formaţie corală mixtă, condusă costumaţia, dansul, precum şi
de directorul şcolii, tov. Pădu- 'dialogul dintre gazda nunţii şi
tilnirea amicală de popice "între cării de cultură fizică din pa cultură fizică şi sport. crosuri? Atletismul şi gimnasti plectă delăsare în muncă şi, reanu Bujor. Căminul cultural rudele miresei. Pentru a fi însă
din Dobîca, pe lingă echipa de auzit acest dialog, se cere o
echipele U. M. Cugir şi Reto tria noastră — constituie un Această parte a dării de sea ca în producţie, sînt de aseme mai mult, în loc să constituie dansuri, a participat la con mai bună dicţiune. Să se lu
curs şi cu o nuntă ţărănească, în creze cu mai multă atenţie Jă
—o— important mijloc de întărire a mă, cît şi discuţiile purtate de nea obiective faţă de care .ve un exemplu pozitiv de compor care au fost atraşi şi oameni regie şi în acest fel, se va putea
vîrstnici. întrecerea i-a mobili elimina’ această 'defecţiune.
In u r m a c u sănătăţii oamenilor muncii, de unii tovarăşi, n-au reuşit să in chiul consiliu al asociaţiei Au tare, el a avut în repetate rîn zat şi pe cei din Hăşdău care
s-au prezentat cu o frumoasă In ceea ce priveşte echipele
creştere a unei generaţii vigu tre însă în miezul problemelor. rul n-a manifestat interes. duri ieşiri care nu au nimic co suită de dansuri populare lo 'de dansuri, este bine ca instruc
cale. torul de la Hăşdău să studieze
e v e n im e n te le roase, capabile să îndeplinească Cu rezultatele obţinute în La I. M. Barza există în pre mun cu ţinuta demnă a unui posibilitatea de a scurta pauze
măreţele sarcini de construire a ceea ce priveşte imprimarea unui zent sute de tineri şi tinere. sportiv de tip nou. Avînd în ve In programul serbării, au mai le dintre dansuri şi să se limi
Gazeta de stradă expusă în socialismului, de apărare a cu caracter ele masă mişcării spor Preocuparea pentru atragerea a- dere abaterile săvîrşite, confe fost prezentate cîteva puncte teze timpul de joc. Aceeaşi fi
faţa sfatului popular- comunal ceririlor regimului nostru demo tive, asociaţia Aurul nu se poa cestora spre sport, a fost cu io rinţa asociaţiei sportive Aurul ale soliştilor vocali şl instru gură este reluată de mai multe
din Vălişoara, raionul Brad, crat-popular şi de strîngere a te mîndri, aşa cum nu se poate tul nesatisfăcătoare. Este sufi a însărcinat noul consiliu să ia mentişti. ori, ceea ce nu este necesar.
conţine articole ce noartă data relaţiilor de prietenie între po mîndri nici cu măsurile luate cient dacă amintim că în to măsuri pentru înlocuirea acestui
din 30 octombrie şi 5 noiem porul romîn şi popoarele altor pentru educarea tinerilor spor tal, în asociaţia sportivă Aurul, antrenor. Trebuie remarcată costumaţia Strădania cu care au muncit
brie 1959. ţări, în vederea menţinerii şi tivi. sînt încadrate numai 15 fete. deosebit de frumoasă a pădu instructorii formaţiilor artistice
consolidării păcii. Lucrările conferinţei au scos renilor, bogăţia de motive popu din comuna Topliţa constituie
Unul din articolele expuse la Pentru că vechiul consiliu Vorbind despre educarea spor în evidenţă faptul că fostul con lare, de culori vii, lucrate o garanţie că la fazele raiona
gazeta de stradă —; al fcărei Darea de seamă prezentată sportiv a muncit fără obiective tivilor trebuie să spunem că si siliu al asociaţiei sportive Au lă şi regională, vor reuşi să
responsabil este tov. Nicolae de consiliul asociaţiei sportive bine stabilite, pentru că n-a a- tuaţia nu se prezintă prea bine rul s-a preocupat mai mult de cu multă migală. Toate echipele prezinte spectacole şi mai bune,
Anches — tratează despre re Aurul din Gurabarza, cu ocazia nalizat activitatea secţiilor pe nici sub acest aspect. Sportivii activitatea secţiei de fotbal, lă- aducîrid pe scenă bogăţia şi va
coltarea produselor agricole din conferinţei de alegere a noului ramuri de sport şi n-a avut o — şi mai ales fotbaliştii — nu sînd ca munca în celelalte sec s-au prezentat cu această costu rietatea folclorului din regiunea
anul trecut. consiliu, a tratat în mod amă legătură strînsă cu organizaţia participă la învăţămîntul UTM, ţii să se desfăşoare la voia în- noastră.
nunţit sarcinile şi importanţa U.T.M., numărul sportivilor din nu sînt puşi la curent cu situa tîmplării. De asemenea, consi maţie, la fel şi participanţii la
Oare colectivul de redacţie al mişcării de cultură fizică şi Gurabarza a ajuns să fie ex ţia internă şi internaţională, rar liul raional al U.6.F.S. s-a preo serbare. VICTOR MUREŞAN
gazetei de stradă nu este în mă sport. S-a vorbit de asemenea trem de redus faţă de posibili ii se vorbeşte despre disciplina cupat doar de încasarea cotiza
sură să trateze subiecte actua chiar cu lux de amănunte des tăţi. sportivă etc. Din acest punct ţiilor de la membrii asociaţiei, In urma desfăşurării con îndrumător cultural al secţiei
le? Credem că da! Campania pre succesele obţinute de spor de vedere, este bine venită mă dar n-a asigurat o îndrumare
agricolă de primăvară, contrac tivii de la I. M. Barza în pe F.ste adevărat că echipa de sură luată recent de Comitetul concretă a muncii acesteia. cursului,. •juriul .a stabilit ca toa-: de învăţămînt şi cultură
tările şi achiziţiile, activitatea rioada anilor 1958-1959, de vic fotbal, a reuşit să se menţină de partid de la I. M. Barza, care
cultural-educativă, acţiunile de toriile echipelor de fotbal, box, printre echipele de frunte ale re a planificat pe primul semestru Conferinţa a adoptat un plan a Sfatului popular regional I
muncă voluntară, situaţia inter volei şi tenis de masă. AAai a- giunii noastre. Cuvinte de lau ai acestui an lecţii politico-edu- de măsuri pe anul 1960, iar
naţională actuală etc. sînt doar les secţiei de fotbal, i s-a re dă se pot spune şi despre cei cative bilunare cu toţi sportivii noul consiliu sportiv, în frunte
cîteva teme care ar putea con zervat în darea de seamă un cîţiva boxeri, elemente tinere, cu iov. Aurel Spineanu, preşe
stitui subiectul articolelor la spaţiu apreciabil. care au reuşit să se impună şi din Gurabarza şi care, începînd
gazeta de stradă clin Vălişoara. să devină campioni regionali. dinte, s-a angajat să munceas
S-a încercat să se analizeze chiar cu luna martie, se vor
Comitetul comunal de partid şi cauzele care au făcut ca ma- Ce să spunem însă despre e- că în aşa fel ca sarcinile să fie
şi sfatul popular sînt datoare să ioritatea secţiilor pe ramuri de chipele de baschet, handbal, des desfăşura sub controlul şi în duse întocmai la îndeplinire.
ia masurile cuvenite.. pre faptul că în 1959 la Gura-.
drumarea' comitetului de partid. GH. LUPAN.