Page 85 - 1960-03

He. 1633
De ce tiu e imilfimiitá
conducerea secţie
La începutul lunii februarie
a apărut în ziarul „Drumul so­
cialismului“, la rubrica „Cu a-
celeaşi agregate, metal mai
mult şi mai bun 1“, un articol
intitulat „Cîncl nu se acordă
sprijinul necesar“. In articol au
fost oriticate o seamă de defi­
cienţe în activitatea conducerii
laminorului de 650 mm. de la
Hunedoara şi a organizaţiei de
partid. S-a arătat atunci că ni­
velul scăzut al calificării unor
oameni, defectuoasa repartizare
a cadrelor tehnice pe schimburi,
desele defectări în 'funcţionarea
agregatelor, lipsa de colaborare
între schimburi şi altele, au fă­
cut ca secţia să rămînă în pri­
ma jumătate s lunii ianuarie
datoare patriei cu o însemna­
tă cantitate de laminate finite.
Gu toate aceste lipsuri, iarfiina-
torii au încheiat prima lună a
anului cu o depăşire de plan de
303 tone. In luna februarie s-a
reuşit de asemenea să se înde­
plinească planul şi chiar să se
depăşească cu peste 500 tone.
Avînd însă în vedere angaja­
mentul luat, posibilităţile colec­
tivului, realizările au fost mini­
me.
Incepînd cu luna martie, si­
tuaţia s-a schimbat. Pînă la
data de 21, laminatorii acestei
secţii aveau deja laminate, pes­
te prevederile planului, o can­
titate de aproape 3.000 tone.
Deşi acest lucru reprezintă cu
adevărat un succes, conducerea
secţiei nu este mulţumită. Acea­
sta dovedeşte pe de o parte ho-
tărîrea de a face măi mulî, iar
pe de altă parte, cunoaşterea'
unor rezerve care încă n-au
fost puse în valoare. Mai mult,
s-a reuşit să se respecte calita­
tea produselor, rebutul fiind sub
cifra admisă. Nici la acest ca­
pitol al activităţii colectivului — Merită subliniată iniţiativa or­
după cum spune tov. ing. N. Gio-
rogaru, adjunct al şefului sec­
ţiei — nu s-a făcut totul.
Succesul obţinut are la bază
o serie de măsuri printre care
putem aminti în primul rînd ri­
dicarea calificării oamenilor, pu­
nerea la punct, într-o oarecare
măsură, a întreţinerii mecanice
şi electrice, respectarea proce­
sului tehnologic, o mai strînsă
colaborare între schimburi.
Trebuie avut în vedere rolul
mare pe care l-a avut munca
politică de masă desfăşurată de Se constată de asemenea ca mai mult. E o datorie a foruri­ de cei prezenţi s-a adoptat o
organizaţia de partid în sînul o rezervă însemnată ridicarea lor competente să ia măsuri co­ hotărîre care prevede, prin­
colectivului în ce priveşte lichi­
darea deficienţelor.
Toate acestea au dus la o
îmbunătăţire a ritmului de lami­
nare, lucru foarte important, a-
vîndu-se în vedere sistemul mun­
cii în asalt practicat în luna ia­
nuarie.
Aşa cum s-a spus însă, con­
ducerea secţiei nu e mulţumită,
lucru ce denotă existenţa unor
rezerve interne încă nevalorifi­
cate. Una din aceste rezerve o
constituie folosirea din plin a
timpului de lucru. In secţia res­
pectivă, majoritatea oamenilor,
ţie muncitor sau cadru tehnic,
depun mult interes în folosirea
raţională a fiecărui minut. Ioan
Comănescu, Ioan Pareia, Gon-
ştantin Oristea, Titus Bartiş, Ni-
colae Mărunţel, Dumitru Io-
nescu. Alexandru Savu, Ioan
Ilea, Emeric Drăgan, pot fi si­
tuaţi în fruntea celor mai buni.
Din păcate, mai există încă
şi oameni care nu s-au încă-
xxjacKXfâoooaos xxxsaaaoaacKKSQQQaQOQomoQooQQOQooo o o o u a a o s x x x o o o o o o o o B o o a o tx x ^ ^
Cu un sfert de veac în urmă,
staţiunea experimentală din
Soci a fost vizitată de un grup
de locuitori nordici care se o-
ăihneau aici. Fiecare din ei su­
ferea de ceva, iar o fetiţă, care
nu putea de loc să meargă, era
transportată într-un cărucior.
Aceşti oameni, care nu văzu-
-seră nici o dată cum cresc
,,merii de aur“ — aşa numeau
ei fructele citrice — au venit
special să le vadă. Trecînd de
la copac la copac oaspeţii au o-
bosit repede, iar transportarea
fetiţei, cu căruciorul pe terenul
accidentai era foarte incomodă.
Atunci Fcdor Mihailovicf. Zo-
rin, cercetător al staţiunii, s-a
glnăit dacă nu s-ar putea rea­
liza un astfel de copac pe care
să crească şi lămîi şi portocale
şi mandarine f In acest caz
s-ar putea vedea totul stind pe
loc. Cu alte cuvinte — un co-
pac-grăăină! In felul acesta
s-ar putea rezolva şi o proble­
mă ştiinţifică — selecţionarea.
Curînd un astfel de copac a
apărut. Pe el s-au efectuat di­
ferite experienţe — reuşite şi
nereuşite.
Au trecut anii, au trecut şi
zilele grele ale războiului. Au
fost multe ierni capricioase. Bar
copacul a supravieţuit. Pe ra- 'Aşa s-a şi procedat.
drat în avîntul general al co­
lectivului. Petru Iordache este
macaragiu pe macaraua tehno­
logică nr. 1. Intr-una din zile,
a fost văzut stînd cu mîinile În­
crucişate, în timp ce macaraua
era solicitată. întrebat de ce
stă, a răspuns că macaraua e
defectă. La sosirea mecanicilor
pentru a o verifica şi pune în
stare de funcţiune s-a constatat
că macaraua era... în perfectă
stare de funcţionare.
Gheorghe StrirtU, lăcătuş la
întreţinere, nu găseşte altceva
mai bun de făcut în timpul ser­
viciului decît să se plimbe cu
mm
mţEtuAiiJLoai
PUBLÍCATE
bicicleta prin hală. Sigismund
Drăgan, de la ajustaj, doarme
în loo să-şi vadă de lucru, sub
privirile indiferente ale şefului
de echipă Dumitru Stoicescu.
Acesta din urmă, în loc să ia
poziţie critică faţă de abaterea
săvîrşită de Drăgan, îi ia... a-
părarea.
Toate acestea dovedesc că în
cadrul echipelor încă nu a fost
creată o puternică opinie împo­
triva chiulangiilor, a dezorgani­
zatorilor producţiei. Rău este şi
faptul că anumiţi maiştri şi in­
gineri îşi acoperă lipsurile a-
tunoi cînd este vorba de rezol­
varea unor probleme în condu­
cerea procesului de producţie.
Situaţia este explicată în par­ rabilă. Instalaţia de ventilaţie
te prin aceea' că colectivul e re­ existentă nu poate asigura o
lativ tînăr. In prezent se duce
o susţinută muncă politică de
masă în acest sens de către or­
ganizaţia de partid, oare garan­
tează că într-un viitor apropiat,
lucrurile se vor pune la punct.
ganizaţiei de partid de a edita
acel supliment satiric al gaze­
tei de perete, prin care atitu­
dini de acest fel sînt aspru cri­
ticate. Rezultatele au început
'deja să se arate-.--şi ele pot fi însă pentru aceasta este nece*
măsurate în tone de laminate
peste plan.
gradului de calificare al oame­
nilor. Deşi în mare, cunoaşte­
rea procesului tehnologic e în­
suşită, mai există încă, în spe­
cial la partea de întreţinere, a-
numite lacune. Electricienii, de
pildă, în mare parte cadre ti­
nere, deşi dispun de suficiente
cunoştinţe teoretice, se potic­
nesc în rezolvarea situaţiilor
practice. Unora dintre aceşti ti­
neri, în efectuarea reparaţiilor,
le lipseşte încă îndemânarea.
O situaţie similară, se con­
stată şi la mahevranţi. Aici se
impune des schimbarea profile-
lor. Gu ocazia laminării unui
profil nou, manevranţii se
găsesc în faţa unor noi proble­
me, care nu pot fi rezolvate la
minut, lucru ce duce la înceti­
nirea ritmului de laminare. Le­
gat de aceasta’, se ridică pro­
blema rebutului. Ritmul de la­
minare ar putea fi mărit încă
din primele ore ale laminării
unul nou profil, însă cu riscul
PM E n E T B IE
murile lui s-au încheiat „alian­
ţe“ uimitoare intre diferite va­
rietăţi de plante: au convieţuit
pe el plante rezistente la ger
cu altele deosebit de delicate,
plante care dau fructe dulci cu
altele care dau fructe amare,
plante cu flori frumoase cu al­
tele banale.,.
Staţiunea experimentală din
Soci a fost vizitată de numeroşi
oameni de ştiinţă din U.R.S.S.
şi de peste hotarele ei. In 1957,
cu prilejul vizitei sale în
U.R.S.S., Rujiţa Glavinici, spe­
cialistă în fitotehnie, profesor
la Universitatea din Belgrad a
făcut o altoire pe acest copac.
Staţiunea a fost apoi vizitată
şi de oameni de ştiinţă chinezi
care au făcut şi el cîteva al­
toiri. Copacul-grădină devenise
celebru Oaspeţi străini sosiţi la
Soci şi-au manifestat adesea
dorinţa de a vedea copacul-mi-
nune. Trei medici vietnamezi
care au făcut şi ei altoiri pe
acest, copac au propus ca el să
fie denumit „Pomul prieteniei“.
rebutării unei cantităţi însem­
nate de blumuri.
Tot in legătură cu rebutul tre­
buie amintit că evitarea lui e
condiţionată de cunoaşterea per­
fectă a manevrărilor, rapidita­
tea In acţionare în cazul ivirii
situaţiilor care duc la rebut şi
de capacitatea de concentrare a
mancvrânţilor asiipra operaţiu­
nilor ce le au de tăcut. Această
ultimă condiţie e in directă le­
gătură cu felul în care le sînt
asigurate oamenilor condiţii op­
time de muncă.
Pare surprinzător faptul, însă
la laminorul de 650 mm. nu e-
xistă apă potabilă, oamenii fiind
nevoiţi fie să o aducă de acasă
cu sticla, fie să meargă la bufet, mai Pun şi mai ieftin, se desfăşoară cu multă însufleţii e la
care se află la o distanţă des­
tul de mare. Insiimînd timpul
consumat pentru -această trea'-
bă, rezultă o pierdere de sute şi
sute de ore, plus pierderea rit­
mului de lucru. După mul­
te şi lungi dezbateri s-a a-
juns la o soluţie de compromis,
adică săparea unei fîntîni şi
construirea unui rezervor. Din
păcate, I. G. S. Hunedoara lu­
crează la acest rezervor în ritm
de melc.
O altă problemă acută, care
o'dată cu venirea primelor zile
călduroase a început să dea
mult de gîndiî laminatorilor,
este cea a ventilaţiei. In tim­
pul laminării intense_ pe sub
posturile de comanda trec si­
multan 5-7 bare roşii de oţel,
care emană o căldură conside­
temperatură optimă în cabinele
de comandă.
De 'a'sernenea, nu e rezolvată
problema ventilaţiei în sălile de
maşini. Nu peste mult timp, vor
veni zile cu adevărat călduroa­
se ; atunci problema ventilaţiei
se va pline cu şi mai multă tă<
tic. Situaţia nu e de nerezolvat,
sar ca conducerea combinatului
să intervină cu mai multă in­
sistenţă !a forurile superioare în dezvoltare şi de depăşire a pla­
vederea soluţionării ei.
In intervalul 1-21 martie s-au
laminat la’ această secţie aproa­
pe 3.000 tone blumuri peste plan.
Acest lucru reprezintă un succes
de seamă al colectivului. Dacă
n-ar fi existat lipsurile amin­
tite, laminatorii ar fi realizat
respunzătoare pentru a asigura
creşterea continuă a producţiei
de laminate, atît de necesaie
patriei. A. JURCA
Grăbesc ritmul construcţiilor
Printre obiectivele prevăzute
a fi date in exploatare în acest
an Ia Hunedoara sînt şi cuptoa­
rele adînci de la laminorul blu-
ming, care vor asigura o creş­
tere simţitoare a capacităţii de
producţie a acestui important
agregat siderurgic. In scopul
dării în funcţiune înainte de
termen a acestor obiective, con­
structorii siderurgişti grăbesc
ritmul lucrărilor. Prinfr-o mai
bună organizare a muncii şi a
folosirii din plin a capacităţii
de lucru a utilajelor, ei au dat
în exploatare cu 12 zile înainte
de termen două cuptoare adînci,
din cele G cîte se construiesc gătirea cadrelor care vor deservi
anul acesta.
Anul trecut „Pomul prieteniei“
a primit oaspeţi din 31 ţări ale
lumii. La staţiunea ştiinţifică
s-a calculat că pe acest copac
al prieteniei au făcut altoiri re­ staţiunea a fost vizitată de gre­
prezentanţi a 53 naţionalităţi
din 41 ţări. Pe copac cresc 45
soiuri diferite de culturi citri­
ce : mandarine, portocale, lă­
mîi, grape-fruituri... In unii
ani — şi acest lucru uimeşte
întotdeauna, pe oaspeţi — de
pe acest copac, care ocupă o
\suprafaţă ceva mai mare decît
o masă rotundă de sufragerie
— se culeg pînă la 2.000 de
fructe — diferite ca formă,
gust şi culoare.
Staţiunea experimentală a
fost vizitată de Paul Robeson
şi soţia lui. Altoirea făcută de
el s-a prins foarte bine. Au fă­
cut altoiri pe copacul prieteniei
medicul Blum şi soţii Baslcer
din S.U.A., Vazei JerTco din Ju-
goslavia, Abăul Majid Hassan,
primarul oraşului Bagdad, U.
Hansen, membru în Consiliul
Mondial al Păcii.
'DRumün m c jM iR M ü w i
întrecerea socialistă pentru a da patriei metal mai mult,
Combinatul siderurgic din Hunedoara. Graficele cu situaţia
operativă a întrecerii, complectate la zi, sînt consultate cu
multă atenţie de furnalişti, oţeiarl, laminatori, cocsari. Ele
sînt oglinda acestei întreceri avîntate.
^ IN CLIŞEU : Un grup de oţeiari de la secţia O.S.M. nr. 2,
consultînă graficul cu situaţia operativă a întrecerii socialiste.
Probleme ale producţiei
în discuţia organizaţiei
de partid
De curînd, comuniştii de la
cooperativa noastră au anali­
zat în cadrul unei adunări ge­
nerale, activitatea secţiei de ti-
nichigerie.
Din referatul prezentat de
tov. Dumitru Grozav a reieşit
că în activitatea acestei unităţi
mai persistă numeroase greu­
tăţi, ca de pildă goluri de pro­
ducţie din cauza lipsei de co­
menzi, aprovizionarea defec­
tuoasă cu materiale, lipsa u-
nor scule mărunte etc.
Referatul a fost apoi dezbă­
tut de membrii organizaţiei, ca­
re au scos în relief faptul că
această secţie, dacă va fi aju­
tată şi îndrumată în măsură
mai mare de către conducerea
cooperativei, are perspective de
nului de producţie.
Pe baza propunerilor făcute
tre altele, încheierea de con­
tracte cu O.C.L. şi U.R.C.C. în
vederea confecţionării şi livră­
rii de articole de menaj, îmbiţ-
Darea lor în funcţiune, îna­
inte de termen, a dus în prima
jumătate a acestei iuni la rea­
lizarea unei producţii de lami­
nate mai mari cu 1.322 tone Şi în comuna Luncoiu de Jos,
faţă de cea planificată. 5/a cel
de-al treiiea cuptor, construcţia ţ in atenţia
se apropie de sfîrşit, lucrările
Oind avansate faţă de grafic.
Constructorii siderurgişti a-
cordă multă atenţie şi grăbirii
lucrările !a distileria de gu-
droane. La o bună parte din in­
stalaţiile distileriei s-au şi fă­
cut probele.
S-a început de asemenea pre­
aceste instalaţii.
Vin să vadă „Pomul priete­
niei“ oameni de diferite con­
vingeri politice şi de diferite
rase. Toţi vin aici animaţi de
un sentiment nobil şi luminos
— sentimentul păcii, dragostei
şi prieteniei.
Staţiunea a fost vizitată şi de
Ho Şi [Min, preşedintele R.D.
Vietnam. Rugat să facă o altoi­
re pe „Pomul prieteniei“ Ho şi
'Min a spus că este gata să facă
astfel de altoiri în numele păcii
în tot timpul său liber.
In ultima zi a anului trecut,
cul Vaiopolos. El a declarat că
doreşte ’să facă o altoire în
cinstea patriotului grec 'Mano-
lis Glezos. El a adăugat, că va
găsi o cale pentru ca rGlezos
să afle de acest lucru.
Oaspeţii din străinătate, a-
jungînd acasă, se interesează
în scrisori dacă altoirile lor au
prins, exprimînău-şi cu acest
prilej aspiraţiile lor ăe pace şi
prietenie.
Despre „Pomul prieteniei“
scriu multe ziare şi reviste ăe
peste hotarele U.R.S.S. Popu­
laritatea lui creşte şi se răspîn-
deşte cum creşte şi se răspîn-
deşte tot mat mult măreaţa i-
ăee a păcii şi prieteniei.
•ES
nătăţirea aprovizionării cu
materiale, impulsionarea ieşi­
rilor la tirgurile săptâmîna-
le, o mai atentă preocupare
pentru deservirea populaţiei.
Iniîlnire cu asesorul
po ;m îar
Zilele trecute a avut Ioc la
sediul cooperativei, o întilnire
între asesorul popular Domiţian
Prejban, de profesie cizmar, şi
cooperatorii acestei unităţi.
Cu acest prilej, tov. Domiţian
Prejban, care a funcţionat timp
de trei Juni de zile ca asesor
popular pe lingă tribunalul ra­
ional din localitate, a expus
felul cum a muncit pentru a
duce Ia bun sfîrşit sarcina de
mare răspundere care i-a fost
încredinţată. El a vorbit despre
o serie de cazuri concrete cînd
unii gestionari sau lucrători ne­
cinstiţi au căutat să ştirbească
avutul obştesc, arătînd totodată
Sntrefin păşunile
Colectiviştii din Simeria Ve­
che au prevăzut în planul de
producţie să asigure animale­
lor pe timpul verii păşunea ne­
cesară. Gospodăria colectivă
dispune de 80 ha. păşune care
trebuia curăţată. La îndemnul
organizaţiei de partid, membrii
gospodăriei agricole colective
pin Simeria Veche au curăţat
întreaga suprafaţa de păşune
prin muncă voluntară.
conducerilor
întreprinderilor şi
instituţiilor precum
şi a deţinătorilor
particulari de
auto-mofo vehicule
Direcţia Miliţiei regiunii
Hunedoara, secţia Insp. au-
to şi circulaţie anunţă că Z raţi ; SEBEŞ: Poemul m ării; Concert de muzică din operete ;
la data de 1 aprilie 1860, > SIMERIA : Kociubei; LONEA : 20,10 Pe teme internaţionale ;
< începe operaţiunea de re- \
ţ> cenzare a tuturor auto- $
$ moto vehiculelor. Pentru )
< buna desfăşurare a acestei <
5 operaţiuni se vor lua mă- }
suri pentru punerea lia >
punct a parcului de auto- <
vehicule. Prezentarea la re- 7
cenzare se va face în zile- S
îe stabilite.
Deţinătorii de auto-mo- >
to vehicule care şi-au '
schimbat domiciliu! în altă S
localitate, sînt obligaţi să $
se prezinte de urgenţă la
Z Direcţia Miliţiei regiunii
<j Hunedoara, secţia Inspecţia
> auto şi circulaţie, anunţînd
X noul domiciliu. Acest lucru
) este necesar în vederea sta­
bilirii datei şi locului unde
urmează a se prezenta la
recenzare.
Se recomandă a se lua
măsuri de punerea la punct
a cărţilor de identitate teh­
nică, compîectîndu-se cu Z
¦rulajul km. parcursuri, cît «>
şi schimbarea agregatelor
ce poartă număr de serie.
Nerespectarea celor ară­
tate mai sus atrage după
> sine sancţiuni conform De-
x creţului nr. 418/1958
JvV W W W V VV W vW W W ,
în trecerea între secuii
Uzina metalurgico-chimică din noastre să se încheie cu suc­
Zlatna est© o unitate fruntaşă
pe ramură în cadrul Ministeru­
lui Chimiei şi Petrolului. Pînă
în anul trecut, colectivul uzinei a comitetului de întreprindere,
noastre a deţinut drapelul de
unitate fruntaşă, pe care, la
mare luptă, l-a cedat unei în­
treprinderi asemănătoare”din re­
giunea Baia Mare.
Colectivul uzinei Zlatna dă
bătălia ca şi în acest an sa ob­
ţină succese importante în rea­
lizarea şi depăşirea sarcinilor
de plan, în obţinerea de impor­
tante economii peste sarcinile
planificate. Prin munca- ent-u-
.ziastă ce o desfăşurăm, noi
sîntem hotărîţi să readucem dra­
pelul de unitate fruntaşa în mij­
locul nostru, aşa cum, de alt­
fel, ne-am angajat la începutul
acestui an.
Rezultatele obţinute de noi în
primele două luni ale anului,
constituie garanţia realizării do­
rinţei harnicului nostru colectiv.
Economiile în valoare de 95.000
lei realizate numai în luna ia­
nuarie, dovedesc că sîntem por­
niţi pe fapte mari.
Pentru ca rezultatele muncii
felul cum a , interpretat diver­
sele articole ale codului de pro­
cedură penală, astfel ca pe­
deapsa dată să fie cit mai
justă.
La întrebări şi discuţii pe
marginea referatului, au luat
cuvîntul, printre alţii, coopera­
torii Angheluţă Hondru, losif
Popa, Petru Debucan etc. Aceş­
tia au pus şi o serie de între­
bări cu privire la unele inter­
pretări ale legilor în vigoare,
arătînd în acelaşi timp că ast­
fel de întilniri sînt foarte bine
venite.
A luat apoi cuvîntul tov. Ana
Bărbuleseu, judecătoare, care a
dat explicaţii asupra felului
cum completele de judecată a-
preciază faptele comise de in­
fractori şi a mulţumit acestui
asesor popular pentru rodnica
sa activitate depusă în cele trei
luni de zile.
NI OU S BUCHEA
corespondent sarcinile de pian înainte de ter­
-®a-
raionul Brad, întovărăşiţi! au
curăţat în aceste zile suprafaţa
de 89 ha. păşune. Pe 30 ha. au
fost administrate şi 3.290 kg.
superfosfat şi azotat de amo­
niu.
1’G.AN BERCA şi
FLORIN BENEA
corespondenţi
S f8a r & c a t& e e e e *
26 MARTIE 1960
DEVA: Despre prietenul
meu ; ALBA IULIA : secretul
cifrului; Paginile trecutului;
BRAD: Frunze roşii; HAŢEG:
Omul cu pantaloni scurţi; HU­
NEDOARA: Nu aştepta luna mai;
ILIA: Ultima aventură a lut
Don Juan; ORĂŞTIE: Nu aş­
tepta luna m a i; Un no-u număr
de atracţie ; PETROŞANI: Mi­
siune periculoasă; Ani înflăcă­
Dragoste pe note ; TEIUŞ : Fata
din Kiev; ZLATNA: Fata în
negru ; APOLDU DE SUS : Vra­
ja dragostei; CALAN : Pentru
100.000 de mărci.
-O —
am m m r m m im k
L PENTRU 24 ORE
Vreme frumoasă cu cerul tem­
porar noros. Temperatura în
creştere: ziua între 14— 18 gra­
de, iar noaptea între 0—4 gra­
de. Vînt potrivit cu intensifi­
cări din sectorul sudic.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme călduroasă, favorabilă
precipitaţiilor la sfîrşitul inter­
val ului.
LUNA CURĂv.> ŢENI EI
In cadrul „LUNII CURĂŢENIEI“ - 20 martie-20 aprilie5
—¦ O.C.L. Produse Industriale Interraionala Deva şi sucursa-^
lele sale din Alba Iulia, Zlatna, Sebeş, OrăştTe, Brad şi Cugir5
oferă un bogat sortiment de articole pentru curăţenie.
• DIFERITE ARTICOLE PENTRU ZUGRĂVIT,
• MARE SORTIMENT DE ARTICOLE PENTRU CURĂT1T I
• BOGAT SORTIMENT PENTRU VOPSIT.
Consumatori! Vizitaţi cu încredere unităţile noastre!
Pag. 3
cese de seamă, sub îndruma­
rea comitetului de partid şi da­
torită preocupării permanente
în uzină a fost organizată în­
trecerea socialistă între secţii
şi echipe, o mai largă popu­
larizare a metodelor avansate
de muncă, cît şi a fruntaşilor în
producţie. Grăitoare sînt în a-
cest sens graficele şi panourile
de onoare ţinute la zi, gazetele
de perete cu articole ce popu­
larizează pe muncitorii fruntaşi
la locurile de muncă.
La uzina noastră a avut loc
aleg eri noului comitet de în­
treprindere. Cu această ocazie,
mai multe-secţii au lansat che­
mări la întrecere socialistă, cu
obiective concrete în cinstea ce­
lui de-al IIMea Congres al
P.M.R. şi a zilei de 1 Mai.
De pildă, comitetul de secţie
de la corpul tehnic de control
şi laborator, a chemat la între­
cere comitetul de secţie al ate­
lierelor din uzina noastră.
Ca1obiective principale ale în­
trecerii au fost prevăzute urmă­
toarele : realizarea ^planului de
economii propus, eliminarea re­
buturilor, întărirea disciplinei
socialiste în producţie, o rodni­
că activitate pe tărîm cultural
şi obştesc, respectarea' normelor
de tehnica securităţii muncii,
păstrarea curăţeniei în secţii şi
la locurile de muncă.
In scopul îndeplinirii fiecărui
obiectiv în parte şi. pentru a se
putea stabili rezultatul final al
întrecerii, cele două comitete de
secţie au fixat punctaje.
Pe lîngă obiectivele întrece­
rii, caro sînt strîns legate de
realizarea -şi depăşirea sarcini­
lor de plan, chemarea mai cu­
prinde angajamente privind or­
ganizarea de brigăzi ştiinţifice,
care să aibă- ieşiri pe teren, pro­
grame ale brigăzilor artistice
de agitaţie, .colectarea şi preda­
rea fierului vechi, muncă vo­
luntară pentru înfrumuseţarea
uzinei etc.
In această întrecere au fost
antrenate şi celelalte secţii ale
uzinei.
Sîntem ferm convinşi că dez-
voltînd continuu întrecerea so­
cialistă, vom realiza şi depăşi
men, vom obţine economii în­
semnate peste prevederile sta­
bilite şi vom fabrica produse de
bună calitate.
GAVRILA PORAN
preşedintele comitetului sindical
de secţie de la corpul tehnic
de control şi laborator —
U.M.C. Zlatna
DINPMGMMUl BL
26 MARTIE i960
PROGRAMUL I: 6,45 Muzică
uşoară ; 8,00 Din presa de as­
tăzi ; 9,40 Orchestre sovietice
de instrumente populare ; 10,10
Melodii, melodii ; 11,45 Actuali­
tatea literai’ă în revistele noa­
stre ; 12,00 Cîntece de pace şi
prietenie ; 12,20 Anul Olimpic
1960 ; 13,05 Solişti şi orchestre
de muzică populară din diferite
regiuni ale ţării ; 14,30 Con­
certul de muzică uşoară „Mur­
murul primăverii“; 15,10 Cîntâ
Lucia Habără şi violonistul
Moise Belmustaţă ; 16,15 Vor­
beşte Moscova!; 17,25 Din cîn-
tecele şi dansurile popoarelor ;'
18.00 Roza vînturilor; 19,15
20,30 Cine ştie cîştigă ;’ 22,30
Muzică de dans ; 23,27 Ciclul
„Cvartete de Mozart“.
PROGRAMUL’ II f 14,07 Con­
cert interpretat rde fanfară ;
15.00 „In vîrtejul dansului“ ;
muzică de estradă ; 16,30 Muzi­
că de estradă ; 17,30 Sfatul me­
dicului : Vaccinarea antipolio-
melitică ; 18,05 Muzică uşoară
romînească ; 19,00 „Album de
romanţe“ ; 19,30 Concertul in
re major pentru vioară şi or­
chestră de Brahms ; 20,10 Mu­
zică de dans ; 21,05 Emisiunea
„Scrisori din ţară“ ; 21,15 Cin-
tece de nuntă şi jocuri popu­
lare romîneşti ; 21,50 Bibliote­
cari şi cititori ; 22,00 Muzică de
dans ; 23,15 Melodii populare
romîneşti.
-¦->*•
’’