Page 86 - 1960-03
P. 86
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1033
* ţ ^ * h, C ONFERINŢA PENTRU DEZARMARE DE LA GENEVA
ixttlmele şlLri •>xúiirriele şiuil » ixlturuaie şiiri •-uilLnyele ştiri D eclaraţiile lui |EorIn privind
problem a !sistemului d © c o s i t r o l
asupra dezarmării
GENEVA 24 (Agerpres). — TASS ie şi de a elabora un acord cores de pildă în desfăşurarea tratativelor
Vizita lui N. S. Hruşciov în Franţa anunţă: La 23 martie, reprezentantul punzător. cu privire Ia interzicerea experienţe
delegaţiei sovietice la conferinţa Co Conducătorul delegaţiei sovietice a lor cu arma nucleară, care, nu din
mitetului celor 10 state pentru de vina noastră se tergiversează de atîta
subliniat cu satisfacţie că în cutvîn-
zarmare a adus la cunoştinţă ziariş tarea sa, delegatul francez a depus timp.
(X>00000000<XX»00<XXX>0ooooooooooooooooooooo oooooooooooooo<>o<oooooooooooooo ¦>oooooooo<x> oooo<xx>oooooo< ooooo tilor conţinutul cuvîntărilor rostite în eforturi serioase pentru a examina Rezolvarea aceslei probleme se ter
şedinţa din 23 martie a Comitetului poziţia sovietică în această problemă, giversează pentru că uneie puteri vor
' ¦ Intîlnirea cu reprezentanţii de V. Zorin, conducătorul delegaţiei manifestînd, în generai, o atitudine să continue anumite explozii cu arma
U.R.S.S. In şedinţa din 23 martie de pozitivă faţă de această poziţie. nucleară. Tratativele de pace consti
legaţia sovietică a dat lămuriri supli tuie o mărturie grăitoare a dorinţei
Fireşte, a declarat în continuare V.
* M işcării franceze a partizanilor păcii mentare în ceea ce priveşte sistemul Zorin, că delegaţia sovietică va de Uniunii Sovietice de a rezolva pro
de control asupra dezarmării. Dele pune toate eforturile pentru a contri blemele controlului.
% (Urmare din pag. l-a). \ sînt numiţi deseori comunişti. pă aceea cu Uniunea Sovietică. am efectuat niciodată explozii gaţia a sublinia’t că aceste probleme bui ia rezolvarea problemelor care se Problemele controlului le vom putea
Sînt mândru de acest lucru, de Din acest război, noi am ieşit subterane şi nici nu ne pregă trebuie să fie discutate într-un mod vor ivi pe parcursul tratativelor. A- rezolva oricînd, a declarat în înche
lovea iără discernămînt, în con oarece şi eu sînt comunist. Da însă învingători. Am zdrobit ar tim pentru aşa ceva. Dacă va concret ţinînd seama de măsurile con ceasfa este poziţia de principiu a iere V. Zorin, dacă vom cădea de
diţiile mijloacelor moderne de că forţele reacţionare vor so matele hitleriste. Acum, cînd în fi adoptată această hotărîre, crete de dezarmare, pentru a nu devia Uniunii Sovietice şi ea s-a manifes acord în ceea ce priveşte esenţa mă
de ia sarcina practică de a rezolva surilor de dezarmare generală şi to
distrugere, oînd există rachete, coti comunist pe orice om care Germania occidentală reînvie toate problemele vor fi epuiza problema dezarmării generale şi tota- tat în mod practic în repetate rînduri; tală.
bombe atomice şi cu hidrogen, luptă pentru pace, vor ajuta din nou militarismul, nu se poa te şi va putea fi semnat pro
un război ar pricinui dezastre prin aceasta să se înrădăcine te tolera repetarea greşelilor din tocolul. Asupra tuturor celor
şi mai mari. O singură bombă ze în conştiinţa oamenilor ideea trecut. lalte probleme noi am şi căzut GENEVA 24 — Trimisul special tură pericolul unui război. Arătînd în Răspunzînd delegatului francez, Va
nucleară nimiceşte tot ceea ce că învăţătura comunistă este cea Gred că dv., prieteni, înţele de acord. Agerpres, Horia Liman, transmite: Şe continuare că planul sovietic acordă lerian Zorin a subliniat că puncte!?
este viu pe o suprafaţă de zeci mai progresistă. Doar toate po geţi bine. această nelinişte a întrebare: Aţi vorbit despre dinţa din 24 martie a Comitetului ce importanţa cuvenită problemei bazelor relevate de Jules Moch şi asupra că
de kilometri pătraţi. Vă puteţi poarele vor pace. Numai nebu noastră. Rog să fiu înţeles cum întrecere şi despre ceea ce tre lor 10 ţări pentru dezarmare a fost aflate pe teritorii străine ca o parte rora există un acord, sînt suficiente
închipui ce s-ar îniîmpla dacă nii pot să dorească războiul. trebuie. Nu am venit nicidecum buie să includă ea. Sîntem de prezidată de şeful delegaţiei romîne, componentă a unui program de de pentru a se trece la examinarea unor
ar izbucni un război şi dacă Dar nu nebunii sînt aceia care aici pentru a face agitaţie îm acord cu dv. Unii din compa Eduard Mezincescu. zarmare realist, vorbitorul a subliniat măsuri concrete de dezarmare. însuşi
deasupra oraşelor ar începe să trebuie să stabilească politica potriva germanilor. Noi vrem trioţii noştri se tem însă că în necesitatea înscrierii în planul occi dl. Moch, după cum a arătat Valerian
explodeze bombe atomice şi statelor! Prin urmare, dacă prietenie cu germanii. întreţi trecerea paşnică, dacă nu va fi Cel dintîi vorbitor, M. Naszkovski, dental al acestei probleme. Zorin, a recunoscut că cererea sa nu
bombe cu hidrogen. Parcă aces reacţionarii identifică cuvîntul nem foarte bune legături de însoţită de colaborare într-o se şeful delegaţiei polone, a analizat două are o importanţă substanţială pentru o
te bombe vor face vreo distinc ..pace7' cu cuvîntul „comunism“ prietenie cu Republica Democra rie de probleme, poate duce la aspecte cuprinse în planul de dezarma Delegatul francez, lules Afoch, re- serie întreagă de categorii de arma
ţie între comunişti şi necomu- aceasta este o distincţie pentru tă Germană — stat german su un „război rece“ pe târîm e- re generală şi totală propus de Uniunea luînd problema controlului discutată în ment. Aşadar, a căuta să dăm o so
i!Işti, între atei şi credincioşi, comunişti. veran. Dorim o bună prietenie conomic. V-am fi recunoscători Sovietică şi care — după cum a re şedinţa anterioară, a declarat că pre luţie generală acestei probleme, ar în
parcă vor alege cine dintre cre şi cu Germania occidentală. dacă ne-aţi explica această ches ieşit din şedinţele anterioare — con cizările lui Valerian Zorin au contri semna să alunecăm într-o discuţie ab
dincioşi şste catoliG şi cine este Nu voi dezvolta însă mai de Vrem însă ca în Germania oc tiune. stituie o preocupare pentru unii dele buit la clarificarea unor puncte asu stractă, sterilă, care ne-ar îndepărta
protestant? Nu. In flăcările ex parte această idee, deoarece cidentală să nu-şi ridice capul N. S. Hruşciov: Vă voi răs gaţi : Problema securităţii şi aceea a pra cărora — după părerea sa — exis de obiectivul nostru : Punerea în apli
ploziilor nucleare, poate fi dis s-ar putea spune că fao propa militarismul primejdios pentru punde bucuros. Da, noi vrem bazeloir militare. Delegatul polonez a tă de pe acum un acord unanim. Gu care a unor măsuri eficiente de de
trus tot ceea ce este viu. gandă în favoarea comunismu pace în Europa. Gred că şi fran colaborare. Ge înseamnă cola arătat că programul sovietic este bazat toate acestea e! a afirmat că ar fi zarmare.
lui (animaţie printre cei pre cezii sînt de acord cu aceasta. borare economică ? înseamnă pe un sistem de măsuri inenit să îm necesar să se stabilească în prealabil,
Luptînd pentru pace, noi spu zenţi). Eu fac propagandă în In continuare, N. S. Hruş piedice renaşterea armatelor şi să eli ca un principiu general de control, ve Ultimul vorbitor a fost delegatul bri
nem că problemele sociale tre- favoarea păcii (aplauze). Toc ciov a urat succes luptătorilor comerţ. Nu noi ducem o poli mine dezechilibrul dintre armamentele rificarea nu numai a cantităţilor de
huie soluţionate nu prin război mai de aceea, am venit în Fran tică de discriminare în comerţ, clasice şi cele atomice. Implicit, mă armament eliminat, ci şi a cantităţilor tanic Ormsby Gore, care s-a declarat
între state, ci demonstrând în ţa. Noi luptăm pentru pace şi francezi pentru pace, în nobila surile prevăzute asigură echilibrul din rămase — care de fapt nu fac obiectul
mod organizat care sistem ofe vom continua să luptăm pen lor activitate, îndemnîndu-i să ci împotriva noastră se duce o tre state în fiecare etapă şi deci întâ măsurilor de reducere. * satisfăcut de precizările făcute de Va
ră mai multe binefaceri po tru ea. Vom face totul pentru lupte împreună cu poporul so politică de discriminare. Nu
norului, care sistem asigură mai a apropia ziua în care se va' vietic pentru atingerea" acestui vor să facă comerţ cu noi, iar -3ISS2- lerian Zorin, considerindu-le utile.
bine dezvoltarea culturii oame realiza o înţelegere în proble ţel măreţ, indiferent de deose ca pretext, au născocit basme
nilor, a economiei ţării şi sa ma dezarmării. birile de vederi politice şi ideo despre materiale strategice, dar Declaraţia Secretariatului C. Italian
tisface mai deplin cerinţele po rachetele le-am făcut singuri ! p
porului.. N. S. Hruşciov a reamintit re logice.
centa reducere a forţelor arma (animaţie în sală). După cum în legătură cu situaţia politică din Italia
Dacă adepţii sistemului capi te şi faptul Gă n-ar fi exclus ca Repet că sînt foarte bucuros ştiţi, nu există marfă mai stra
talist au încredere în sistemul peste eîtva timp, Uniunea So să mă întîlnesc cu dv. dragi tegică decît rachetele 1 Nu in
'or, dacă ei sînt siguri că sis vietică să efectueze o reducere prieteni, a spus în încheiere tenţionăm să solicităm Angliei ROMA 24 (Agerpres). Intr-o decla democrat-creştin. „Orientarea politicii mai poate amina soluţionarea proble
temul lor va învinge în între şi mai mare a forţelor sale ar N. S. Hruşciov. Dorim ca su c sau Statelor Unite această raţie a Secretariatului Partidului Co italiene, se spune în declaraţie, trebuie melor pe care „opinia publică şi lupta ma
cerea paşnică cu sistemul socia mate. cesul să fie tovarăş de drum „marfă“. Marfa noastră e mai munist Italian, dată publicităţii la Ro să fie determinată nu de cancelaria selor muncitoare le ridică cu o insistenţă
list, nu trebuie să se teamă de activităţii dv. In ceea ce ne pri bună (aplauze). Sîntem pentru ma, se atrage atenţia asupra gravităţii papală, nu de episcopi, de monopolu tot mai mare în faţa ţării“. De aceea,
această întrecere. Dar dacă ei Ge problemă nelinişteşte în veşte, vom face tot ceea ce de . comerţ. Tocmai aceasta este co situaţiei create în ţară în perioada ac rile capitaliste sau de reprezentanţii Secretariatul Partidului Comunist ita
vor sa se întreacă cu noi şi vor prezent atit pe francezi cit şi pe pinde de noi pentru ca pe pă- laborarea paşnică. In ultimii ani tuală a crizei guvernamentale în urma lor, ci de voinţa poporului exprimată
să facă propaganda „războiului oamenii sovietici? Este reînvie mînt să triumfe pacea ş’ prie se dezvoltă bine comerţul nos refuzului lui Segni de a forma un prin organele puterii legale consti lian declară că comuniştii se pronunţă
rece“, înseamnă că nu sînt si rea militarismului în Germania tenia (aplauze). aşa-zis guvern de centru-stînga. tuite...". cu hotărîre împotriva rezolvării crizei
guri de dreptatea lor, nu sînt occidentală. Gred că pot să-mi tru cu Franţă, cu Anglia., Aş guvernamentale pe calea formării u-
siguri de sistemul lor. Noi în exprim părerea în această pro Participanţii la întîlnire au spune că nici comerţul nostru In declaraţie se protestează împo In declaraţie se subliniază că nu se nui „cabinet de specialişti“.
să, sîntem siguri de sistemul blemă într-o ţară în oare mă pus întrebări lui N. S. Hruşciov. cu Germania occidentală nu triva manevrelor conducerii partidului
nostru socialist, iar această si aflu ca oaspete. Socot că re •«saas*
guranţă o dovedim şi o vom vanşarzii germani vor ameninţa întrebare: Gum avansează merge prost. Capitaliştii din
dovedi nu prin război, ci prin cel mai mult Franţa. Pentru tratativele „celor trei“ în pro Germania occidentală îşi cunosc
întrecere paşnică, prin dezvol Uniunea Sovietică ei sînt peri blema interzicerii experienţelor bine interesele şî acceptă relaţii Scrisoarea C.C. al P.SiU.G. adresată poporului
tarea legăturilor culturale si e- culoşi numai prin faptul că pot cu arma nucleară ? german cu prilejul celei de-a 15-a aniversări
conomice cu celelalte ţări. Vom dezlănţui un război în care să comerciale destul de largi cu
lupta pentru ideile noastre nu atragă multe ţări. Dar, pe cît a eliberării Germaniei de sub fa s c is m
pe calea războiului, ci pe calea se vede, chiar şi militariştii ger N. S. Hruşciov : Ştiţi că am noi.
luptei pentru cucerirea minţilor mani care şi-au ieşîî din minţi
oamenilor. Iar mintea unui om înţeleg că a porni un război îm acceptat o serie de propuneri Statele Unite ale Mmerîcii
poate fi cucerită numai atunci potriva Uniunii Sovietice ar e-
cînd omul înţelege singur care chivala ou o sinucidere. ale Statelor Unite şi Angliei în sînt o ţară foarte bogată şi ri
idee este măi bună, care sistem
social poate asigura' mai bine Nu trebuie să uităm învăţă această problemă. Acum nu e- nele personalităţi americane îşi
mintele^ trecutului. Dacă înainte
deplina satisfacere â necesită de ce! ‘de-al doilea război mon xistă concepţii diferite decît. a- închipuie că dacă nu vor face BERLIN 24 (Agerpres). La 23 mar niei, pentru menţinerea şi consolida înţelegerii. Adresîndu-se sociai-demo-
dial, Franţa şi Uniunea Sovie tie, ziarele au publicat scrisoarea Co rea păcii în întreaga lume. craţiior şi membrilor sindicatelor din
ţilor materiale şi spirituale ale supra unui cerc cît se poate de comerţ cu noi. economia noa mitetului Central al Partidului So Germania occidentală, ei îi cheamă
tică ar fi căzut de acord să ac cialist Unit din Germania adresată Adresîndu-se cetăţenilor din Germa să se unească cu clasa muncitoare
oamenilor. neînsemnat de probleme : este stră nu se vă dezvolta'. Evident populaţiei din cele două state ger nia occidentală, C.C. al P.S.U.G. su şi cu toţi oamenii muncii din Repu
ţioneze în comun împotriva a- vorba de exploziile subterane că aceasta este o idee greşită. mane în legătură cu cea de-a 15-a bliniază că orieniarea militaristă a blica Democrată Germană în vederea
Ideile comunismului au luat care nu pot fi înregistrate de Dacă nu vor să facă comerţ, aniversare a eliberării Germaniei de guvernului de la Bonn ie aduce nu luptei pentru menţinerea păcii. Acum,
gresiunii Germaniei hitTerîste, nici un fel de aparate. Gare vom aştepta ! Avem posibilităţi numai greutăţi financiare, lichidarea în preajma Conferinţei la nivel înalt,
naştere în Franţa şi Germania, este atitudinea noastră faţă de sub fascism. drepturilor democratice etc., dar îi se pune problema încheierii unui com
cel de-al doilea război mondial duce spre o catastrofă şi mai grozavă promis naţional al forţelor păcii îm
iar acum unii francezi şi ger aceste explozii ? Am acceptat să aşteptăm. Sînt convins că în C.C. al P.S.U.G. adresează popu decît nenorocirile ultimului război. potriva militarismului şi fascismului.
nu ar fi avut loe. Dar unii oa laţiei din cele două state germane
mani ne acuză pe noi că sîntem propunerea Angliei şi Statelor cele din urmă, Statele Unite vor Comitetul Central al P.S.U.G., adre Germania are nevoie de pace, de
meni politici, care urau orîn- chemarea de a intensifica lupta pentru clară C.C. al P.S.U.G. Să folosim po
comunişti. Sîntem recunoscători Unite şi am spus: să lucrăm face comerţ cu noi. Nu ştiu dă- refacerea unităţii naţionale a Germa sîndu-se tuturor germanilor iubitori de sibilităţile pe care conferinţa la nivel
duirea noastră socialistă, vroiau pace îi cheamă să păşească pe calea înalt le oferă poporului german. Să
împreună pentru a găsi metode că asta se va' întîmpla peste garantăm poporului german din cele
două state germane dreptul la auto
de detectare a acestor explozii, un an, peste doi, peste zece. Dar
dar, pînă ce va fi elaborată o vor face comerţ cu noi pentru
metodă cu ajutorul căreia aces că altă ieşire nu au. Iar noi pu
te explozii să poată fi deosebi tem aştepta şi o sută de ani. Cel patru eroi al Pacificului
te de impulsiunile naturale ‘de Economia'noastră se. va dezvol
germanilor şi francezilor că au să-l asmuţă pe Flitler împotriva origină vulcanică, să procedăm ta indiferent dacă va începe au plecat spre patri determinarea liberă pe calea unui re
arătat omenirii idealurile lumi Uniunii Sovietice. Hitler avea în felul următor: fiecare din sau nu un comerţ activ cu Sta ferendum popular în problema hotă-
noase ale comunismului. însă un plan propriu.. El hotă- părţi să-şi asume angajamentul tele Unite. NEW YORK (Agerpres). - In ulti şi-au refăcut în scurt timp forţele şi tărîtoare: cursa înarmării atomice
• In ţara dv. şi în alte ţări, rîse să se răfuiască mai întti de a nu efectua astfel de explo mele zile, Ia vila din Glankow unde s-au restabilit mult. sau politica dezarmării. Cuvîntul po
partizanii luptei pentru pace cu Franţa şi Anglia şi abia du*S. zii de mici proporţii. Noi nu Aşa înţelegem noi această se aflau la- odihnă A. Ziganşin, F. porului german trebuie să devină lege
problemă. Poplavski, A. Kriucikovski şi I. Fedo- La 22 martie au sosit pentru a se pentru cele doua guverne germane.
tov au avut Ioc numeroase convorbiri întîlni cu ostaşii sovietici, elevii de la
Dejunul oferii de primul ministru al Franfei telefonice. @ei patru eroi sovietici erau şcoala coloniei sovietice din New Adresîndu-se cetăţenilor din Repu
în cinstea lui N. S. Hruşciov chemaţi Ia telefon din Moscova, Kiev, York. In numele detaşamentului de blica Democrată Germană, C.C. al
Baku, Nikolaev şi alte oraşe din Uniu pionieri, Saşa Greenov i-a salutat pe P.S.U.G. cheamă ca, înfăptuind con
PARIS 24 (Agerpres). TASS respect şi prietenie faţă de po ţări iubitoare de pace care sînt După ce a subliniat în conti nea Sovietică. Ostaşii sovietici au fost eroi urîndu-le sănătate şi succese strucţia socialismului, să aducă o con
transmite : La 24 martie primul porul sovietic. prietenele noastre. Dar vrem ca nuare că Uniunea Sovietică vrea felicitaţi de un corespondent din Bul continue. tribuţie importantă la victoria forţelor
ministru al Franţei, Michel De lucrurile să nu ajungă pînă a- să trăiască în prietenie atît cu garia care i-a rugat insistent să po păcii asupra forţelor războiului.
bré, a oferit la Hotel Matignon, Ridic paharul, a spus M. De colo. Vrem ca relaţii de prie Franţa cît şi cu prietenii aces vestească despre fapta lor eroică citi A. Ziganşin, F. Poplavski, A. Kriu
reşedinţa şefului guvernului bré, pentru succesul vizitei Dv., tenie şi nu de vrajbă să se sta teia, N. S. Hruşciov a spus : Am torilor ziarului de tineret din Sofia. Fi- cikovski şi I. Fedotov au promis co In încheiere, Comitetul Central al
francez, un dejun în cinstea lui pentru dezvoltarea unor relaţii bilească şi cu acele ţări care în fi bucuroşi ca Franţa să trăia lip Poplavski a'vorbit cu membrii fa- piilor că vor păstra legături strînse P.S.U.G. mulţumeşte poporului sovie
N. S. Hruşciov, şeful guvernu întne şi cordiale între Franţa şi războiul trecut au fost duşmane scă în prietenie cu noi şi cu tniiiei sale. Fedotov a fost chemat la cu detaşamentul de pionieri ai cărui tic care a adus contribuţia principală
lui sovietic. Uniunea' Sovietică, pentru ca ale Uniunii Sovietice şi Fran prietenii noştri. telefon de fatal său, de fratele său Va- membri de onoare au devenit în aceas ia zdrobirea fascismului. El mulţume
toate popoarele, toţi oamenii să ţei. sili şi de soţia sa Irina din satul Bo- tă zi. şte luptătorilor din mişcarea de rezis
La dejun au participat N. S. trăiască în pace. Gcupîndu-se de posibilităţile gorodskoe. tenţă din toate ţările, soldaţilor şi o-
Hruşciov, A. N. Kosîghin, A. A- In continuare N. S. Hruşciov colaborării sovieio-franceze, N. La 23 martie, cei patru eroi sovie fiţerilor din armatele care au luptat
Gromîko şi alte persoane care Apoi a luat cuvîntul preşedin S. Hruşciov a arătat că sfera a- Membrii eroicului echipaj de pe am în cadrul coaliţiei antihitleriste.
îl însoţesc pe şeful guvernului tele Consiliului de .Miniştri al a indicat o cale care ar exclude cestei colaborări pe tărîm paş barcaţiunea „T-36“ se simt bine. Ei tici au părăsit Statele Unite aie Ame-
sovietic precijpn şi S. A. Vino U.R.S.S., N. S. Hruşciov. nic nu are limite. Interesele noa Com eares
gradov, ambasadorul U.R.S.S. primejdia de război fără să ştir stre, a spus el în continuare, nu ricii pe bordul transatlanticului „Queen
în Franţa. După ce a subliniat că po bească totodată interesele sta se ciocnesc nicăieri. Mary“, Comitetului Exes
poarele nu vor război şi luptă telor. O vedem, a spus el, în
Din partea franceză la dejun pentru a-1 elimina pentru tot Destinderea încordării în Eu -088- si F U T I
au participat membri ai guver deauna din viata societăţii, N. dezarmarea generală şi totală a ropa a spus N. S. Hruşciov în
nului francez şi alte persoane S. Hruşciov a scos în evidenţă continuare, ar ti favorizată’ în S crisoarea urnii v e te r n de răsboi so v ietic BUDAPESTA 24 (Agerpres). -
oficiale. răspunderea deosebită care re statelor, în desăvîrşirea cît mai multe privinţe prin încheierea adresată preşedintelui De Gaulle După cum anunţă agenţia MTI, Secre
vine oamenilor de stat în ţaţa grabnică a reglementării paşni unui pact de neagresiune între tariatul Federaţiei Mondiale a Tinere
Adresînd lui N. S. Hruşciov istoriei pentru destinele popoa cele două grupări de state.' MOSCOVA 24 (Agerpres). prezent este constructor. Pe tului Democrat a dat publicităţii un co
o cuvîntare de salut, primul relor, pentru viitorul întregii o- ce cu Germania, în lichidarea TASS anunţă: Fostul partizan vremea cînd făcea parte din- municat cu privire la convocarea în
ministru M. Debré a subliniat meniri. francez şi veteran ele război tr-un detaşament de partizani perioada 26—28 martie la Gonakry a
interesul pe care francezii îl ma rămăşiţelor celui de-al doilea V. Dronov din oraşul Lebedian din Franţa, el era poreclit Men- Sesiunii Comitetului Executiv al
nifestă faţă de vizita şefului 'gu . Arătînd în continuare că în război mondial. Această oale (R.S.F.S.R.), a adresat preşe ton şi purta pe braţul sting o F.M.T.D. cu următoarea ordine de z i :
unele părţi revanşarzii îşi ridi dintelui Republicii Franceze, ge
constă în a nu încuraja pe re banderolă tricoloră — albastru- 1. Rolul şi activitatea F.M.T.D. în
neralul De Gaulle, o scrisoare noua situaţie internaţională în intere
vanşarzi, în a pune capăt poli alb-roşu — avînd desenată sele dezvoltării colaborării între orga
deschisă in care îşi exprimă
Crucea de Lorena pe un romb
speranţa că in cursul întîlnirii
alb şi litera „V“ de la cuvîn
sale cu şeful guvernului sovie
tul „Victorie“.
vernului sovietic în Franţa şi că tot mai sus • capul, N. S. ticii de „echilibru al fricii“. A- In încheiere, N. S. Hruşciov a tic, Nilcita Hruşciov, va fi în Deseori ml-am pus întreba nizaţiile de tineret, precum şi a luptei
şi-a exprimat speranţa că rela Hruşciov a declarat : „Dispu ceastă cale constă în a dezvolta rostit cuvinte de salut în cinstea lăturată neînţelegerea care mai
ţiile dintre Uniunea Sovietică nem dc toate cele. necesare peri- relaţiile de prietenie şi colabo colaborării paşnice dintre sta dăinuie în problema germană. rea: Oare în Franţa au fost tineretului pentru dezarmarea generală
şl Franţa se vor îmbunătăţi ca ‘ţru a da o ripostă cuvenită ori rare între toate statele fără ex tele europene, în cinstea priete Trebuie să acţionăm împreună,
rezultat al acestei vizite.- Po cărei încercări de a se dezlăn cepţie pe baza principiilor co niei dintre Uniunea Sovietică şi şi nu fiecare în alte direcţii, daţi uitării copiii, femeile şi şi coexistenţă paşnică.
porul francez, a declarat M . existenţei paşnice. Franţa. subliniază V. Dronov, care în 2. întărirea solidarităţii internaţiona-
ţui o .nouă agresiune împotriva bătrinii, victime ale violenţelor 1c a tineretului. Lupta tineretului afri-
DebVé, nutreşte sentimente de
noastră sau împotriva celorlalte 1litleriştilor, pi eăecesoi ii dom- | can pentru independenţa naţională şi
nului Adenauer ?, unitatea ţărilor Africii.
i. ,yi Kedaeffc ^ administraţia ziarului: ştr. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188j 189! 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.P. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ ~ Deva.