Page 87 - 1960-03
P. 87
Biblioteca Cén'craiá !
R egională it
H unedoara-D eva \
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNÎŢ1-VA /
mulsocialismului wJifasBÎ lui N. S. Hruşciov
în Franţa
— Pagina tineretuiui (pag.
2- a). Cuvintările rostite la recepţia oferită
in cinstea lui Ch. De Gaulle
— Pentru dezvoltarea sec
Anul XII N r. 1634 4 pagini 20 bani PARIS 25 (Agerpres). — confirmat din nou că farile noa
torului zootehnic în gospodă TASS transmite textul cuvîntă- stre sînt abate fireşti în Euro
LU' ' 11 riile agricole colective (pag. rii rostite de N. S. Hruşciov pa. Din iniţiativa generalului
3- a). la recepţia oferită în cinstea lui De Gaulle, aceste relaţii între
Cri. De Gaulle. aliaţi au fost întărite apoi
— In preajma celei de-a printr-un tratat de alianţă şi
15-a aniversări a eliberării Stimate domnule preşedinte 1 ajutor reciproc. Acest tratat în
Doamnelor şi domnilor I Prie dreptat împotriva pericolului co
Ungariei (pag. 3-a). teni 1 mun a l'¦agresiunii germane ca
Am marea plăcere ca după re ameninţa ambele ţări a fost
Sîm b ătă 26 m artie 1960 o zi atît de plină de întrevederi denunţat din nefericire ulterior
si convorbiri diferite, să primesc de politicieni lipsiţi de clarvi
AZI SE DESCHIDE LA HUNEDOARA CONFERINŢA aici oaspeţi atît. de dragi, să ziune, deşi noi am depus toate
REGIONALA U. T. M. răspund cordialităţii şi ospitali eforturile pentru a nu admite
tăţii pe care o manifestaţi faţă acest lucru.
Succes deplin! D IN M U N C A de noi, reprezentanţii Uniunii
TINERETULUI Sovietice. Scumpi prieteni, stimaţi oas
peţi ! Permiteţi-mi să toastez în
In sala casei de cultură din achită cu cinste de sarcinile Peste 725.000 kg. La Paris ne simţim în mij sănătatea preşedintelui Franţei,
Hunedoara — în oraşul a- fier vechi colectat locul! unor oameni prietenoşi. Şi
cesta clocotitor de muncă en încredinţate aducînd un a- acest lucru nu este întîmpiâtor. a eminentului om de stat — ’
tuziastă în care pulsează i- Relaţiile de prietenie dintre po generalul Charles De Gaulle,- în
nima de oţel a patriei — port însemnat la creşterea poarele noastre au o istorie de sănătatea soţiei safe!
îşi începe astăzi lucrările multe secole.
Conferinţa regională U.T.M. producţiei şi productivităţii ^ Brigăzile ulem iste de m uncă patrio Pentru prietenia dintre ma
Am mai spus că sînt foarte rile noastre popoare 1
Zecile de mii de utemişti, muncii, reducerea preţului de j tică din Valea Jiului intim pină confe mulţumit că am avut prilejul ' Pentru pace în întreaga lu
întregul tineret din regiune, me 1
consideră pe bună dreptate cost şi îmbunătăţirea călită- ) rinţa regională U.T.M . cu realizări din ca, Ia invitaţia generalului De
Conferinţa regională U.T.M. ?
un eveniment de mare în ţii produselor. 1 tre cele m ai frum oase. A stfel, num ai Gaulle, să vin la' dv. pentru a
semnătate în viaţa lor. PARIS 25 (Agerpres). —
Sub conducerea organiza- •] brigăzile de la exploatările m iniere vedea cu proprii mei ochi cum
Sub conducerea partidului, TASS transmite cuvîntarea pre
organizaţiile U.T.M. au adus ţiilor de partid, tineretul din ] Lupeni, Aninoasa, Uricani şi prepara- trăieşte Franţa, poporul ei eroic şedintelui De Gaulle:
un aport însemnat la educa
rea şi mobilizarea tineretului comunele şi satele regiunii, 1 ţia P etrila, au colectat in luna aceasta şi iubitor de libertate. Trebuie Domnule preşedinte !
din regiune la înfăptuirea Domnilor!
sarcinilor măreţe ce i-au fost mobilizat de organizaţiile m ai m u lt de 125.000 kg . fier vechi. să spun că este pentru prima
încredinţate de partid. Ală Afi vorbit despre ospitalita
turi de muncitorii vîrstnici, U.T.M., aduce un aport în- In fruntea acestei acţiuni sint ute oară cind un şef al guvernului tea Parisului. In această seară,
în frunte cu comuniştii, zeci
de mii de flăcăi şi fete au semnat la dezvoltarea şi con- 3 m iştii de la m ina L upeni, printre care sovietic vizitează Franţa. Ştiţi, aici, noi apreciem ospitalitatea
participat cu elanul şi entu
ziasmul caracteristice tinere solidarea sectorului socialist 1 D ănilă M atei, V asile Racolţa şi Printre fruntaşii în producţie de la mina Ţebea, se numă desigur, că nu toată lumea a dumneavoastră. Este pentru noi
tului la plămădirea tuturor ră şi comuniştii Victor Fărcaş, şef de echipă semnalizator-
victoriilor obţinute în regiune al agriculturii, la sporirea J G heorghe Farcaş de la sectorul 9 elec cuplător şi Ioan Birna lui Tănase, mecanic la maşina de ex dorit această vizită. Au existat un nou motiv de ă ne bucura
pe calea înfăptuirii politicii tracţie. In luna februarie, ei au extras din mină cu 300 tone că vă aflaţi în mijlocul nostru.
partidului de industrializarea producţiei animale şi vege- j trom ecanic, care au colectat peste cărbune mai mult decît prevedeau sarcinile de plan. forje care s-au împotrivit prin
socialistă a ţării. Clocotul de Unul dintre scriitorii noştrî
muncă, elanul, vigoarea şi în- tale. Numeroşi utemişti au •] 35.000 kg. fier vechi. toate mijloacele vizitei noastre a cărui părere este de altfel dis
flăcăratul patriotism al ti
neretului nostru s-au făcut participat şi participă la ţ Brigăzile utem iste de la m ina Petri în Franţa, nedorind să accepte putată, aşa cum se întîmplâ cu
din plin simţite pe şantierele
noilor centrale electrice, fur munca de lămurire convin- 1 la şi preparaţia Petrila, au colectai o îmhnnătătire a relaţiilor între părerile tuturor scriitorilor —
nale, oţelării şi laminoare mă refer la Barbus-se — spunea
.care s-au construit în anii a- gîndu-şi părinţii, rudele şl 1 55.000 kg . fier vechi. De aici s-au re ţările noastre, însănătoşirea
ceştia în regiunea Hunedoara. că noi sîntem maşini de uitat.
In adincurile minelor şl pe prietenii să se încadreze în ^ m arcat in m od deosebit V ictor Brasat continuă a atmosferei interna
Înălţimile ameţitoare ale In ceea ce mă priveşte, consi
schelelor, în dogoarea furna sectorul socialist-cooperatist ^ de la sectorul X, V irgil Sereia de la Cu planul trim estrial ţionale. Aceste forje nu au reu der că sîntem şi maşini de în
lelor şl cuptoarelor Martin ca îndeplinii
şl în bătaia vîntului pe şan al agriculturii. Dînd exemplu ¦j sectorul I şi luliu Bodoş de la prepa- şit însă să împiedice vizita noa văţat. De oînd am onoarea să
tiere, tineretul regiunii noa mă î-ntîlnesc cu preşedintele
stre mobilizat de organizaţiile celorlalţi tineri, un mare nu- ) raţle. stră. să împiedice întîlnirea noa Hruşciov, am putut învăţa mul
de partid, j i U.T.M.,. animat stră cu preşedintele De Gaulle.
de cele mai înalte sentimen măr de utemişti de la sate ^ P este 20.000 de kg. fler vechi au te lucruri.
te patriotice, se străduieşte Generalul De Gaulle este res îmi exprim dorinţa — şi a-
alături de muncitorii vîrstnici s-au încadrat în cursul anu- J colectat şi utem iştii din Aninoasa. Cea pectat la noi pentru că în anii
să dea patriei mai mult căr grei ai războiului s-a ridicat ceastă dorinţă este a noastră a
bune. oţel, minereuri feroase lui trecut, împreună cu fa- -j m ai frum oasă realizare a obţinut-o @ In seara zilei de 23 ma rtie, colectivul de muncă al sta cu hotărîre în apărarea patriei
şi neferoase, să contri sale şi a onoarei ei naţionale. tuturor — oa noi să învăţăm
buie la punerea în funcţiune miliile lor, în sectorul coope- ) brigada utem istă de m uncă patriotică ţiei C.F.R. Călan a înregistrat un dublu succes: îndeplinirea Lupta lui pentru eliberarea lucruri bune.
înainte de termen a noilor o- Franţei s-a bucurat de simpa
biective . industriale şi să î- ratist al agriculturii. 1 de la sectorul V II, condusă de M arcel planului lunii martie şi îndeplinirea planului trimestrial. In Ridic cupa în cinstea preşe
nalţe pentru cei ce muncesc tia fierbinte şi de sprijinul po
mai multe locuinţe şi aşeză Răspunzînd chemării U.T.M., ^ Brădulescu. In cursul zilei de 24 m ar luna martie, planul tonelor expediate a fost depăşit cu 3,2 la porului sovietic. dintelui Consiliului de Miniştri
minte social-culturale. Parti- al Uniunii Soviefice şi în cin
cipînd cu însufleţire la în zeci de mii de tineri din re- ţ1 tie, această brigadă a colectat in nu sută, iar cel al osiilor încărcate cu peste 40 la sută. In cursul luptei împotriva
trecerea socialistă tineretul a' giune au participat la nume- stea doamnei Hruşciov.
adus o importantă contribu m ai două ore, 10 vagonete de fier In cursul primului trimestru al acestui an,01au fost expe duşmanului -nostru comun —
ţie la succesele remarcabile
obţinute anul trecut de oa roase acţiuni patriotice mun- 1 vechi. diate 25 trenuri marşrute, economisindu-se 2.995 ore. fascismul hitlerist — s-a călit
menii muncii din regiune,
printre care amintim cele cind voluntar pentru colecta- ^ La obţinerea acestor succese, au contribuit în mod deo colaborarea strînsă de luptă
76.000 tone cărbune, 28.900
tone fontă. 38.900 tone oţel rea fierului vechi, efectuarea i Pe şantierele sebit tovarăşii Ştefan Lemac, şeful staţiei, Icachjm Dumitres- dintre ţările noastre. Aceasta a
şi alte cantităţi însemnate de de îm păduriri
produse date peste plan. Din lucrărilor de îmbunătăţiri t cu, impiegat de mişcare şi alţii. CARUL BiUDIU
cei peste 32.000 tineri antre
naţi în întrecerea socialistă funciare, refacerea patrlmo- ] Săptâm ina trecută, s-a deschis şan acar
9.100 poartă cu cinste titlul tierul de îm păduriri Valea B ătrină din
de fruntaş în producţie iar niului forestier şl pomicol, 1 cadrul întreprinderii forestiere Dobra,
442 sînt inovatori şi raţio- In care urm ează să se îm pădurească
nalîzatori. Brigăzile de pro înfrumuseţarea oraşelor şi sa- 2 prin m uncă patriotică 68 ha. terenuri
ducţie precum şi sectoarele şi degradate.
secţiile deservite de tineret tel or etc. •] ® Colectivul secţiei de pre parare a cărnii şi conservelor
în industrie şi construcţii se L a această acţiune s-au angajat să de la I.R.I.C. Deva, muncind cu însufleţire, şi-a îndeplinit
Organizaţiile de partid, ge- ) participe tinerii din raionul Ilia Şl in. sarcinile de plan pe trimestrul I al anului 1960 cu 8 zile îna
In raionul Brad neraţiile de vîrstnici se rnîn- special cei din satele Slrbi, D um eşli,
dresc cu un astfel de tineret Coafa, V alea Lungă, oraşul Ilia şi din inte de termen.
Colectiviştii m terminat entuziast şi viguros, plin de * alte localităţi. Acest succes a fost obţinut datorită unei mai bune organi
voinţă şi de dorinţa de a a- •
însămînţările duce o contribuţie cit mai ; In punctele Vorţa şi V isca 143 tineri zări a muncii. In perioada care s-a scurs de la începutul
mare la înflorirea patriei şi ţărani m uncitori au şi îm pădurit deja anului şi pînă în prezent, operaţiile de preparare a cărnii s-au
din epoca l-a scumpe. peste 4 ha. cu pin negru. efectuat în succesiunea cerută de fluxul tehnologic şi în timpul
îndrumaţi permanent de or Făcînd bilanţul activităţii • S-au evidenţiat in m od deosebit echi stabilit prin grafice.
ganizaţiile de partid şi sprijiniţi pele conduse de utem iştii A drian Albu S-au evidenţiat în mod deosebit tov. Rozalia Cernat. Ru-
de cadrele tehnice agricole, co depuse de organizaţiile U.T.M. din satul D um eşli, Loghin P etrescudin
lectiviştii din raionul Brad au satul Valea Lungă, Ionel M arian din salina Cornea, Maria Floarea. Sofica Şerban, Gheorghe Feier-
muncit intens atît în lunile de satul Coaja şl pădurarul A ndjonic P o
iarnă, oît şi în primele zile de pentru educarea şi mobiliza pa din satul Slrbi. ban şi alţii. florea nedelcw „Biblioteca în slujba
primăvară, pentru a pregăti şi construcţiei socialiste“
desfăşura în bune condiţiuni rea tineretului la îndeplini EMIL MAI0RES6U corespondent
muncile agricole de primăvară. Inginer
rea sarcinilor încredinţate de
Profitînd de timpul favorabil ?
din iarnă, membrii celor 10 gos partid, Conferinţa regională • — T5w-
pcdării agricole colective din Pe şantierul tineretului, deschis 3e
raionul Brad, au transportat la U.T.M. trebuie să analizeze curlnd in pădurea O rlea de lingă Sub- Sesiunea Sfatului popular regional
cîmp aproape 6.000 tone gunoi cetate, acţiunea de îm păduriri continuă.
de grajd. Gele mai mari can profund şi lips'urile care mai - Zilnic, pe acest şantier lucrează un Recent In întreaga ţară a început gazinului“ de Lew Kăssil, „învierea“
tităţi de gunoi le-au transportat m are num ăr de tineri. P ină acum , organizarea concursului bienal „Biblio de Lev Tolstoi şi „Despre credinţa în
la cîmp colectiviştii din satele există în munca organizaţii au fo st p la n ta ţi aici peste 15.000 puieţi Ieri, a avut Ioc cea de-a Xl-a se Pe marginea raportului şi corapor- teca tn slujba construcţiei socialiste“. dumnezeu“.
Gărăstău, Tătăraşti şi Lunca de pin. N u m a i in cursul zilei de 24 siune a Sfatului popular regional Hu tului prezentat, un mare număr de
Moţilor. lor U.T.M., să scoată Ia i- m artie, un num ăr de 77 tineri din sa nedoara. Sesiunea a analizat activita deputaţi şi invitaţi la sesiune au purtat Spre deosebire de concursul prece De asemenea, printre serile literare
tele G inţaga şi C ovragi, îm preună cu tea în domeniul construcţiilor social- discuţii şi au făcut propuneri pentru dent, 1957— 1958, în anul acesta, sînt pe care le vom pregăti, amintim seara
Avînd o parte din teren pre veală cauzele acestor lipsuri peste 200 elevi de la Şcoala m edie din culturale din regiune. In cadrul sesiu îmbunătăţirea muncii de viitor în sec chemate să se întreacă şi bibliotecile literară intitulată „Pentru pace, socia
gătit din toamnă, colectiviştii oraşul H aţeg, au plantat circa 8.000 nii, tov. deputat Filip Coman, vice torul de construcţii. Au fost scoase în regionale şi raionale. lism şi fericirea poporului“.
din raionul Brad au putut în şi să stabilească măsurile ¦: puieţi. preşedinte al Comitetului executiv al evidenţă succesele şi au fost criticate
cepe la timp însămînţările pă- Sfatului popular regional, a prezentat cu tărie lipsurile din activitatea de Noi, colectivul bibliotecii raionale din Printre acţiunile de masă ce se vor
ioaselor de primăvară. Lucrînd ce trebuie luate pentru ridi- -j Acţiunea de îm pădurire continuă. raportul privind măsurile luate de Co proiectare şi construcţii. Sebeş, după o studiere atentă a regu organiza cu populaţia germană se nu
intens, ei au reuşit să însămîn- mitetul executiv al Sfatului popular re lamentului concursului şi a posibili mără şi recenziile cărţilor „Die Serche"
ţeze ovăzul pe 129 hectare şi carea activităţii în rîndurile ) Sesiunea a adoptat un plan de mă tăţilor de care dispunem, ne-am anga de Fr. Muntea,nu şi „Die Budden-
orzul pe 74 hectare, realizînd gional în vederea realizării planului de suri, în vederea îmbunătăţirii activită jat ca numărul cititorilor bibliotecii în brccks“ de T. Mann.
în acest fel suprafeţele prevă tineretului la un nivel su- 1 ţii din construcţii şi proiectare. anul 1960 să fie de 3.050, iar al căr
zute în planul de producţie. proiectare şi construcţii pe anul 1960. ţilor citite de 48.800, cu 12.725 mal In urma muncii desfăşurate de co
perior. ^ De asemenea, în cadrul sesiunii a mult decît în anul 1959. lectivul bibliotecii raionale cît şi de bi
Ing. MIRCEA OPRI ŞA Tov. deputat Avram Mihuţ, preşedintele fost prezentat planul de măsuri al bliotecarii comunali, sînt antrenaţi în
O atenţie deosebită trebuie j Sfatului popular regional Hunedoara Cititorilor adulţi li se vor difuza concurs, pe bază de fişe, un număr
coresponclent să acorde Conferinţa regio- ] comisiei permanente construcţii şi arhi în vederea întîmpinării celui de-al III- 20.496 lucrări social-politice, tehnice, de 32 biblioteci săteşti şi 12 biblioteci
nală U.T.M. problemelor pri- J tectură, a prezentat un coraport pri lea Congres al P.M.R. şi a zilei de l agrotehnice, de popularizare a ştiinţei comunale.
vind lărgirea rîndurilor or , ) Mai. şi beletristice.
ganizaţiilor U.T.M. de la o- vind activitatea în construcţii şi proiec Pentru buna desfăşurare a concursu
rase şi sate şi creşterii in- ^ Sesiunea a ascultat şi o informare De asemenea, s-a mai stabilit con lui. ¦ne vom organiza judicios munca
fluenţei lor în masa largă a ¦] tare din acest an. cret, numărul acţiunilor de masă ce de îndrumare a bibliotecilor de la sate.
tineretului, intensificării pre- ) se vor organiza. Astfel, vom face re studiind în acelaşi timp în mod apro
ocupării pentru antrenarea ] cenzii şi consfătuiri cu cititorii asupra fundat diferitele forme ale muncii cu
cărţilor: „Bărăgan“ de V. Em. Galan, cartea, in scopul extinderii lor.
j „Ana Nucului“ de R. Luca, „A venit
un om“ de Fr. Munteanu, „La răscruce PARASGHIVA RĂDĂCINĂ
(Continuare în pag. 3-a) J PETRE FĂReAŞIU de vînturi“ de E. Bronte, „Strada ma bibliotecară şefă
corespondent
Biblioteca raională Sebeş
•sssas«
asupra activităţii desfăşurate de comi
siile permanente ale Sfatului popular
Cuvîutul ecanlzaiorllor regional.
de Ia S.M.T. - ©răştie •SlÇ-IÂC
Mmmm Wi
In faţa noastră, a mecaniza lizat economii în valoare de această reducere noi vom eco Aspect de la sec
torilor din S.M.T., stau sarcini 99.977 lei. nomisi 21.680 kg. motorină, torul de plutire
deosebit de importante de a că 1.424 kg. uleiuri şi 690 kg. ben „Valea Sebeşului"
ror rezolvare depinde în mare Pentru anul 1960 sarcinile zină ceea ce reprezintă o eco al întreprinderii fo
măsură realizarea unor produc noastre sînt mai mari. Staţiu nomie de peste 18.300 lei. Dacă restiere din Sebeş.
ţii sporite de cereale la hectar. nea are de realizat un volum aceste economii le adăugăm la D in acest punct,
Datoria noastră este să efec total de 44.200 hant-ri, cu 12.611 cele pe care le vom realiza prin buştenii sint intro
tuăm pentru unităţile socialiste hahtri mai mult deGÎt în anul reducerea cu 3 la sută a chel duşi pe canal pen
ale agriculturii, cu mijloace me 1959. tuielilor de reparaţii, a cheltuie tru a fi sortaţi şi
canizate, întregul ansamblu de lilor gospodăreşti administrative apoi prelucraţi.
lucrări agricole începînd cu ară Experienţa ne-a dovedit că etc., anul acesta volumul total
turile şi terminînd cu recolta asigurînd zilnic îngrijirea teh a-1 economiilor se va ridica la
rea. nică, alimentarea în bune con peste 250.000 lei, atît cît de alt
diţiuni a tractoarelor şi redu- fel ne-am şi angajat.
Fără a neglija calitatea lu cînd deplasările în gol ale aces
crărilor, avem datoria patriotică tora', consumurile de combusti In această privinţă cu meca
de a realiza un volum cît mai bil şi lubrefianţi pot fi reduse nizatorii din staţiunea noastră
sporit de economii. Bilanţul ac şi mai mult. De aceea, pentru s-au dezbătut temeinic sarcinile
tivităţii noastre pe anul 1959 anul în curs- noi am prevăzut de plan şi s-au indicat măsu
s-a încheiat cu un volum de la fiecare hantru următoarele rile ce vor trebui luate pentru
economii la preţul de cost în consumuri specifice: 16 kg. mo realizarea unui volum de eco
valoare de 354.356 lei. O pon torină, 0,50 kg. benzină şi 1,07 nomii cît mai mare. Demn de
dere însemnată la realizarea a- remarcat este faptul că tracto
cestora au avut-o carburanţii şi kg, uleiuri, faţa de 20 kg. mo riştii, chibzuind asupra posibi
lubrefianţiî. torină, 0,65 kg. benzină şi 1.6 lităţilor pe care le au. s-au an
kg. uleiuri cît a; fost anul trecut. gajat ca' în anul 1960 să reali
Ga urmare a reducerii cu 10 După cît se vede cantităţile rle zeze fiecare economii în valoa
lubrefianţi şi carburanţi planifi re de cel puţin 3.000 lei.
la sută a consumului de moto cate sînt mult mai mici. Cu
toate acestea în urma uhu! stu AUGUSTIN STANICI
rină şi benzină şi cu aproxima diu amănunţii am ajuns la con
organizator de partîd
tiv 14 la sută a consumului de cluzia că ele mai pot fi reduse
gu încă cel puţin 3 la sută. Prin la S.M.T.-Orăştie
ulei pe fiecare hantru, am rea