Page 88 - 1960-03

Pag'. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr, 1634

Cei 30 de tineri

C lQ Irt început de februarie. La se­ Timp de 12 zile tehnicieni şl
diu, consiliul de conducere al brigadieri cu experienţă le-a ex­
gospodăriei agricole colective din plicat cursanţilor — teoretic şi
prabtic — cum se face altoirea. Şi
Apoldu de Sus discută cu fe­ tinerii învăţau, îşi însuşeau tai­
brilitate despre o problemă deo­
sebit de importantă. Lipseşte

mîna calificată pentru şcoala nele altoitului.

ANGAJAMENTUL viţei de vie. Cei 40 de colec­ Cu toate acestea, în prima zi
tivişti care au muncit anul tre­ de lucru la pregătirea altoilor
De vreo cîteva zile, faţadă noului decît cel prevăzut în grafic lucrările cut nu ajung. In pepiniera de pentru pepinieră, mulţi tineri
de zugrăveli şi vopsitorie la trei viţă se vor planta anul acesta au avut emoţii, insă brigadierul
bloc de pe strada Filimon Sirbu din blocuri. Acum, brigada utemistă de 1.200.000 altoi, cu 650.000 mai viticol Rieger loan intervenea şi
zugravi-vopsitori, condusă de tov. Ni- mult decît în anul 1959. S-a le demonstra cum să facă tăie­
oraşul Deva şi-a dezbrăcat haina de cotae Covaci, lucrează la finisarea constatat că aceasta este o ac­ rea coardelor, despicarea lor,
blocului B.R.P.R. Conform graficului tivitate rentabilă şi trebuie ex­ cum să introducă altoiul in des-
Sînt sile de aşteptare intri- nut din plin, au urmărit fie- noapte 131 lingouri la oţel ro- lucru a schelelor. Blocului i se de lucru, brigada trebuie să termine tinsă cu orice preţ. Bar, ăe picătura corzii.
face în aceste zile „toaleta“. In â- lucrările de zugrăveli şi vopsitorie la unde oameni ?
gurată, de muncă intensă, zile care fază. hotărîţi să scoată tund, ceea ce înseamnă depă- partamente se fac zugrăveli, uşile se 15 aprilie. Membrii brigăzii au hotărît ... Au trecut cîteva zile. Mîintle
vopsesc. O maşină de raşchetat dă însă ca în cinstea Conferinţei regio­ — Ce-ar fi să organizăm un tinerilor erau tot mai indemî-
de mari succese. In oricare din din cuptoare cit mai mult. A- şirea sarcinii de plan cu 100 fată parchetului. nale U.T.M. să scurteze cu 15 zile curs de calificare, să pregătim natice. Utemiştii Somileitner
termenul de execuţie al lucrărilor, deci colectivişti care să lucreze în Hantz, Rieger Samoilă, Bumi-
secţiile combinatului siderur- jUstările s-au făcut în timp re- la sută. La lucrările de finisaj ale blocului la 1 aprilie. De aceea, fiecare membru acest sector ăe activitate ? în­ tru Toaăer, candidatul ăe par­
a! brigăzii munceşte acum cu mai trebă tov. loan liirr, preşedin­ tid Nicolae Beu şi tinerii Pi-
gic din Hunedoara ai păşi, te coră încărcările în timp re- s' af putea spune că tt- mult entuziasm. Membrii brigăzii se tele gospodăriei. ter 1Mihai, Botsch Gheorghe au
întrec între ei, care să facă mai mult ajuns în scurtă vreme să în­
întimpină o atmosferă de en- & fieri>erea şi evacuările în nerii ăe la la^ ? rf ă* 8.0 lucrează şi brigada utemistă condusă şi mai bine. Se întrec intre el soţii Propunerea a fost studiată de treacă pe mulţi colectivişti ca­
ivrinim în muncă specifică ’ . , mm. n-au ce raporta Confe- de comunistul Nicolae Covaci. Este. Gheorghe şi Eugenia Răboi, Aurica membrii consiliului şi apoi ac­ re muncesc la altoit de mai
zilelor premergătoare marilor timP record• & nlL s' a mira rinţei regionale U.T.lai. o brigadă de zugravi-vopsitori, de la Glăban, Bella Cazan şi ceilalţi mem­ ceptată. S-a hotărît să se or­ mulţi ani. Brept urmare, ti­
înfiinţarea căreia au trecut doar cinci bri ai brigăzii. ganizeze un curs de calificare. nerii, împreună cu „veteranii“
evenimente. Peste tot rezulta- nici unul de rezultate, intr Delegatul luni. Cum s-a înlîtnplat? S-a făcut apel la oameni. Bar — aşa le spun ei celor care au
te deosebite, recorduri. In singură zi 10 şarje, toate rapi- Cine-i mai harnic? Iată o întrebare înscrierile se făceau anevoios. muncit şi în trecut la altoit —
fruntea tuturor acţiunilor, ti- cle, 740 tone oţel peste plan, Cum altfel ăeclt prin mun­ in noiembrie anul trecut, mai mulţi la care şefului brigăzii îi este greu Atunci, s-a stat ăe vorbă cu au dat gata pentru plantat pes­
nerii; şi parcă şi cei vîrstnici, inAice ăe utilizare formidabil că ai putea sărbători un ase­ tineri membri al organizaţiei U.T.AÎ. să răspundă. Bine munceşte Carol tovarăki din comitetul organi­ te 450.000 altoi. Restul, pînă la
aproape 3 tone oţel pe menea eveniment ? , Doroca, Vasile Surdu, Marin Ga- zaţiei de bază U.T.'M. din gos­ 1.200.000 bucăţi, ii vor termina
molipsiţi de avîntul celor care . . Cuvintele au fost spuse cu au cerut să se constituie într-o bri­ vardia şi toţi ceilalţi membri ai bri­ podărie. Li s-a explicat acesto­ pînă cel tîrziu la daia de 6 a-
găzii. Un lucru este cert: angaja­ ra importanţa recrutării oame­ prilie. E un angajament pornit
au învătat de la ei, sînt alţii» gadă utemistă. Ca şef al brigăzii I-an mentul luat în cinstea conferinţei re­ nilor şi, în numai cîteva zile, din inima tinerilor de la şcoala
% furnale, oţelării, laminoa- ™.p. vatra cuptor şi zi în me­ un ton şi o convingere care nu propus pe tov. Nicolae Covaci. Mulţi gionale U.T.M. va îi îndeplinit. Este pe tabelul cursanţilor figurau viţei de vie şi cu siguranţă că
cuvîntul unot tineri harnici şi entu­ numele a 30 ăe tineri utemişti el va fi respectat. In felul aces­
re, în toate secţiile marelui die mai mare decît cel preva­ dau posibilitatea să pui la în- dintre ci lucraseră şi înainte cu co­ ziaşti care îşi respectă de fiecare şi neutemişti. ta tinerii vor ca la veniturile ăe
dată angajamentele.
combinat, vestea apropierii zut de conferinţa regională de doială afirmaţia. Tînărul are munistul Nicolae Covaci şi îl cunoş-*
V. I'URlR
datei în care se va ţine confe- partiă). ochii verzi, senini, e minjit pa teau ca om harnic, biin organizator şi

rinţa regională a utemiştilor Tovarăşul Tripşa are ce ra- faţă şi milni de funingine; sfătuitor la nevoie. La înfiinţare, fle­
este delegat la conferinţă, lu conterclanrţeel.membru al brigăzii s-a angajat
a dat aripi muncii şir a lia te - crează la furnalul 3 şi se nu­

le se masoara in sute de tone meşte Stelian Tăgîrţă. Este să muncească în aşa fel îneît brigada

de metal peste plan, în sute j - ....j să fie mereu fruntaşă, să 'd ea numai

de tone fier vechi colectat... ¦ p.r.i.m. .-.to. p. .it.o.r.r c. e.l . m. a. i. tin. ăr din lucru de calitate.

La comitetul U.T.M., tova- Tovarăşul Mihai Purţuc este secţie. lucrează la un agregat Deşi de Ia înfiinţarea brigăzii nu a

răşul Vicol se descurcă greu secretarul organizaţiei U.T.M. patronat de tineret şi obţine trecut ’ mult timp, totuşi faptele sînt

dacă e întrebat care din sec- de la laminorul de 800 mm. rezultate deosebite., multe şi grăitoare. De pildă, la cvar­

ţii are rezultate mai bune; da- Bucuros de vizita scoate din In marde^ pină !a flata de talul din strada Aurel Vlaicu, brigadă

că ar fi. după el, ar trebui să tr-un sertar o pungă şi-nu ^ depăşise norma cu a- a terminat într-un timp mult mai scurt

stai de vorbă cu Olah Dezide- zice: .. „ . . proape 17 procente şi realiza-
riu, tînărul inginer de la la- — Am aici 135 insigne ce un !n^ ce ^e uţm sare a

minorul bluming, şeful schim- brigadier. In ziua conferinţei furnalului. cu 0.112 tone fontă peste un milion şi jumătate

bului de tineret, cu Ştefan noastre 135 de tineri din sec ^ m c Volum util mai mare lei (atît vor realiza anul acesta
Tripşa, Erou al Muncii Socia- ţie le vor purta. Aceasta a) decît cel. planificat, Mai mult colectiviştii din Apoldu de Sus
liste, care pe un colţ de hîr- însemna că tinerii de la no> decît atît. după spusele eco- din pepiniera ăe viţă de vie)
. tie anunţă comitetul U.T.M. că au efectuat 13.500 ore de mun- nomistului cu care ţine per- să-şi aducă şi ei contribuţia.
in ziua schimbului de onoare că voluntară, insă nu înseam rnanent legătura pentru a şti

închinat conferinţei tinerii o- nâ, deoarece au fost pieslate -n odce momenţ cum sţn cu

ţelari au făcut minuni, cu Mi- 18.G00 ore. angajamentul ia preţul ăe V. PITAN

hai Purţuc ăe la laminorul de Şî ne-a spus în continuare cosţ ţn martie va depăşi lirai- -o—
800 mm., sau Stelian Tăgir- că la începutul anului s-au ţa celor 10.000 lei economii

tă, prim-jurnalist, delegat la angajat să colecteze în acest aeruj insu-fiat.

conferinţă, sau Eva Sicoe ăe la an 680 tone fier vechi. Apoi, Purfăfori ai insi gnei

reparam electrice... văzlnd că angajamentul e mic, ^ ^ ^ creafM că cele

Cert este că peste tot, în a- şi l-au dublat. Apoi, au bo­ „Prieien ai carfn
ceşte zile premergătoare mare- tărît ca în cinstea conferinţei’ scrise mai sus au epuizat ga-

lui eveniment tinerii au făcut să-l îndeplinească. Şi l-auîn- ma succeselor tinerilor side-

aăevărate minuni. deplinii! Pînă acum au tri- rurgişti din Hunedoara, succe- Pe zi ce trece, la bibliotecile

. mis oţelăriilor 1.493,6 tone. E se închinate conferinţei, s-a din regiune, creşte tot mai mult

Recordul şî acesta un record. Si în ca- mUndt cu rezultate ăe0SeMte numărul tinerilor care se în­

Pe tovarăşul Tripşa nu l-am drul lui un a ltu l: Radu scriu să participe la concursul
„Iubiţi cartea“. Astfel, pînă în
găsit, in locul lui, Aurel Stan- unul din cei 4 şefi de brigada ’ ’9 . J prezent, s-au înscris Ia acest
concurs peste 15.000 tineri din
ciu, maistru la oţelăria Martin utemistă de muncă patriotică. ?l l a termocentrala sau incar-

nouă. secţia ăe tineret, ne-a s-a gînăit să dea un exemplu cări. Peste tot tinerii au arătat

spus zîmbind că recordul cel ortacilor lui. Azi o bucată ăe prin munca, prin realizările

vechi a fost doborît. Şi era fier vechi, mîine alta, şi uite- ior; întîmpină aşa cum tre- diferite întreprinderi şi instituţii

bucuros din cale afară şi n-a- aşa a strins omul 47 tone. Am buîe conferinţa regională din G.A.S., G.A.G. şi din şcoli. In

veam motive să-i punem la aflat cu acest prilej că tova- p T M mare parte, aceşti tineri au ci­
tit cărţile indicate în regula­
îndoială cuvintele : . răşului Purţuc îi plac statistici- mentul concursului şi s-au pre­
zentat la seminarele recapitula­
—Cind vezi atita elan. atîta. le: ne-a spus că Radu Virgil A. .IURCA tive. Interesul mereu crescînd al
tinerilor din regiunea noastră
tinereţe, uiţi că nu mai eşti şi-a depăşit angajamentul per- , faţă de acest concurs, se reflec­
tă şi în numărul de 11.700 ti­
tinăr. sonal cu... 1.175 la sută. neri purtători ai insignei „Prie­
ten al cărţii“.
Intre noi fie vorba, nici to- Fiindcă tot sîntem la re- in primele rânduri Brigada complexă de tineret de la termocentrala din Gura-
varăşul Stanciu nu e bătrîn. corduri am păcătui dacă n-am barza condusă de maistrul Ştefan Crăciun, este de mai multă
vreme fruntaşă In întrecere. Aplicind unele metode sovietice
Insă faţă de Mihai Brînzei, aminti de cel realizat în noap- de muncă, această brigadă îşi depăşeşte lunar sarcinile de plan
cu 25-30 la sută. De asemenea în perioada 1 ianuarie-12 mar­
Dumitru Stîngu. Paul Orelt. tea de 23 spre 24 martie, în In diferite secţii ale fabricii Brigăzile utemiste de la fa­ tie a.c., brigada a economisit aproape 13.000 lei.

Iulian Ispas, toţi prim-topitori. cadrul unui însufleţit schimb de ciorapi din Sebeş lucrează brica de ciorapi din Sebeş ţin

are ceva stagiu în viaţă. de onoare organizat de schim- 23 de brigăzi utemiste. Aportul la începutul"fiecărei luni con­

Şi acum iată povestea recor- bul tineretului. lor la îndeplinirea planului de sfătuiri de producţie. Gu acest

dului: ştiau cu toţii că va a- Inginerul Eugen Păcurarii, u- producţie şi realizarea de eco­ prilej se analizează realizările

vea loc Conferinţa regională temist, şeful 'schimbului, îm- nomii esie deosebit de preţios. din luna precedentă şi se, sta­

U.T.M. şi au hotarît ca în preună cu loan Miţă. Florian Din angajamentul fabricii, de a bilesc masuri pentru luna în

cinstea ei să organizeze un Balea, ştefan Carp, Vasile realiza în anul 1960 o econo­ curs, iar şefii brigăzilor frun­

schimb de onoare. Zis şi făcut. Clitan, Aăam Ciobotaru, loan mie la preţul de cost de 500.000 taşe vorbesc despre metodele c 4 fiă , tin e fţţe ,

In ziua de 23 s-au apucat de lonescu şi ceilalţi bineînţeles, lei, 243.000 lei aparţin brigăzi­ lor de mOnoă.
treabă. Au folosit fiecare mi- au laminat în acel schimb de lor utemiste. Este deosebit de Acest procedeu a făcut ca bri­ IN/N/V/V/X/N.'v/N/V'V^'

¦"V-v/n. AaD- yw v plăcut să vezi cum utemistele şi găzile utemiste să se situeze în — ¦L a noi s in t m u lţi, chiar foarte In tre pauze, stă m de vorbă cu ciţi- varăşa H aritina Popescu, care tre­
Litemiştii îşi notează zilnic în fruntea întrecerii socialiste pe m ulţi tineri in form aţiile artistice — va artişti. cea dintr-o sală in alia, pentru a su­
Âportu! brigăzilor d© producţie carneţelele personale numărul fabrică. Din cele circa 90.000 lei ne-a spus directoarea căm inului cui- — învă ţa m şi cîntece rom ineşti şi praveghea repetiţiile, ne sp u se:
de ciorapi produşi, calitatea lor, economii la preţul de cost rea­ iural. V eniţi la repetiţii şi o să ve- germ ane. Le cintăm pe aceeaşi scenă
consumul de ace, rebutul etc. lizate în primele două luni ale — M iine repetă echipele de tea­
In regiunea noastră, un a- constatat că cele mai bune re­ Trebuie să precizăm că angaja­ anului, o mare parte- revine bri­ t — ne spuse voios unul dintre ei. , tru. A vem două echipe. In cea ro­
port deosebit la realizarea sar­ zultate au fost obţinute de bri­ mentul a fost defalcat pe, orga­ găzilor utemiste. In prezent ele r . , ,,. m ină toţi interpreţii sint utem işti. In
cinilor de plan îl aduc şi tinerii găzile de producţie conduse de nizaţii de bază şi pe. fiecare întîmpină Conferinţă regională Inviiatia am prim it-o cu plăcere. faza raională ne-am prezentat cu
organizaţi în brigăzi ;de produc­ ţinerii loan Compodi de ia ex­ utemist în parte." S-a stabilit U.T.M. cu planurile-de produc­ ’ — La început, ca tot începutul, n-a „Răfuiala", de Tiberiu Vornic. Echipa
ţie. Pînă în prezent de pildă, ploatarea minieră Lonea, Popa valoric, pe elemente, ce econo­ ţie îndeplinite şi depăşite. Ex­ ,. , germ ană repetă „Paznicul stelelor", de
în întreprinderile şi pe şantie­ M. Ion de la mina Teliuc, Du­ mie trebuie să realizeze fiecare cepţie- face doar o singură bri­ ...Sala de repetiţii a căm inului cui- fost uşor. Nici acum nu-i chiar asa de u- acelaşi autor. Nici ea nu s-a lăsat
rele de construcţii din regiune, mitru Şerban de Ia C. S. Hune­ din ei într-o lună. La secţia gadă, care a rămas în urmă ,, .. . . , . m ai prejos. A vem artişti buni şi aici.
au luat fiinţă un număr de circulare, de pildă, revine pen­ (din motive cu totul obiective) tural, o sala curata si spaţioasa, se ?or> dar- m erŞ em lnainte ~ ti m să loan Stănese, Şerban Bărbat, M aiia
1.183 brigăzi de producţie. doara, Gheorghe Istrate de la tru un utemist o economie lu­ ou mai puţin de 1 la sută. Luca, Broos Karol, Zăll Andreas sint
nară de 41,6 Iei la consumul de um plu• în cîteva clipe. Peste 60 de de-a d rep tu l în d r ă g o stiţi d e ie’afru.
Recent s-a tăcut o analiză a Atelierele G.F.R. Simeria şi al­ Printre brigăzile cu cele.,mai
muncii acestor brigăzi şi s-a materie primă şi de 48,6 lei la frumoase realizări se numără corişti luaseră loc pe scaune, aşlep- adau8 e un băiat blond. ...Pentru seara aceasia repetiţiile
tele. Pentru succesele bune ob­ cele conduse' ele Lucreţia .Toca. s-au sfirşil. U n acordeonisl intonează
consumul de ace. EHsnbetă' Opîncă’r, Elena Ma­ tind în linişte ionul dirijorului. sala de repetiţii am văzut cum o m elodie de dans. U n sfert de oră
ţinute aceste brigăzi au fost tei, Florea Eugenia. Viorica Hn- se încinge o distracţie colectivă. Ro-
neş şi Leontina Vaida; — Intr-adevăr sin t m ulţi tineri aici stăteau unul lingă altul cei m ai buni m ini şi germ ani se distrează la u n .
declarate fruntaşe pe regiune. loc. Şerban Bărbat dansează cu una
Brigada condusă de Leonti­ — făcurăm noi precizarea de cuviinţă cin tă reţi: Elisabeta Pascu şi Bo- dintre cele m ai bune soprane, Schem -
na Vaida are un merit deose­ bra Elche, iar Silvia C im peanu cu
bit. De peste 7 luni de zile de­ ^ la afirm aţia directoarei, ttesch Sofia) soprane, María O lieanu, Roth Georg.

ţine titlul de fruntaşă în între­ ^ — Ştiţi, sint 43 de utem işti: Atî- Florica M arinesca, M aria Bunea, Cită arm onie s-a statornicii intre
aceşti tineri. N im ic nu-i m ai desparte
cerea socialistă pe fabrică. Lu- ţia activează num ai in . form aţia de Elisabetha şi Spielhaupter Lisa,

crînd în secţia formă, ea îşi de­ Z cor, adăugă ea. altiste. M ai în spate, la tenor, stă-

păşeşte olanul în fiecare lună - ...D irijorul coruţui dădu tonul. La ieau de asem enea um ăr Ungă um ăr, Ilie

cu 20-30 la sută. prim ul sem n coriştii începură: ţ b Nicolae, Victor Presăcan şi Segedi
) iubim tinereţe". Repetară acest ciniec Gunther. T o ti, cîntau cu aceeaşi inim ă

> de două, ' trei ori, apoi ince- ?i ^ .aceeaşi pasiune. Toţi aveau a-

> p ură a l t u l : „M ăreţ p ă m in t ra7 patriei celaşi g in d : să pregătească un spec­
iubite". Aşa au repetai pe rind toate tacol cit m a i bun.
cele cinci cîntece care erau trecute
Am trecut din sală de repetiţii în-

in p ro g ra m u l repetiţiilor d in sea ra *r' ° î'icăpere ceva m a i m ică. A ici, 12

aceea. utem işti chiuiau şi se invîrteau într-o

GH. COMŞUŢA /WVWV „Jienească". A urm at apoi o învîrti- pentru a fi prieteni, prieteni buni.. In
tă. loan D raşovean, Silvia Avram şi m uncă, pe ogorul colectivei înfrăţite,

in timpul liber Ana Tălăm aş erau parcă cei m ai buni, în cooperativă, in instituţii, pe scenă
După term inarea repetiţiilor se făcu in iureşul dansului, in m elodia cinte-

In timpul lor liber, tot mai linişte. C el 12 utem işti d in echipa de cului, peste tot e o adevărată prie­
mulţi tineri din regiunea noa­
stră, organizaţi în brigăzi ute­ Bilanţul realizărilor obţinute? dansuri rom ină se dădură la o parte. tenie. ,
miste de muncă patriotică, par­ pînă acum de brigăzile utemis->
ticipă cu entuziasm la diferite le de muncă'patriotică este bo-'- H a n n lise , R oth Sofia , Schencker
acţiuni obşteşti, cum ar ti plan­ C ăm inul cultural din Miercurea, ra­
tarea de pomi, colectarea de fier
gat. De pildă, au colectat) W ilh elm , R oth G eorg şi alţi citiva ionul Sebeş, găseşte m ultiple forme
vechi, îndiguiri etc. Astfel, pînă
in prezent, în regiunea Hune­ 12.000 tone fier vechi, au redat^ tineri de origine germ a n ă le luară io- de activitate cuttural-artistice .cu aju­
doara au fost constituite 1.030
brigăzi utemiste de muncă pa­ agriculturii 2.720 ha. teren diz-^ cui. A c u m începură ei repetiţiile. Vo- torul cărora prietenia şi înfrăţirea

looînd 'pentru, aceasta 48.000; ioşia, tinereţea, dragostea pentru artă dintre tinerii rom ini şi germ ani să se

m.c. pămînt, au plantat 78.000^ predom inau peste tot. întărească, să devină şi m ai trainică,

pomi fructiferi şi au întreprins ...Şi aşa, prin rotaţie, repetiţiile se şi m ai durabilă.

numeroase acţiuni de înfrumu­ succedau una după alta.

triotică, care cuprind zeci de mii seţare a comunelor şi oraşelor Directoarea căm inului cultural, to­ I.CIOBOTA

în c lişe u B r ig a d a condusă de Leontina Vaida de Ia fabrica de ciorapi din Sebeş. de ţinerL regiunii noastre,