Page 90 - 1960-03

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1634

• xdlijrteJLe s liri •juuüúurvale şJtlri •-ulftroalß stü x lu cră rile Comitetului
celor zece ţari pentru

desarm are

GENEVA 25 (Agerpres). — va statelor care n-ar respectai

Trimisul special Agerpres, Ho- obligaţiile asumate.

Vizita lui N. S. Hruşciov în F ranţa ria Liman, transmite: Şedinţa A urmat apoi şeful delegaţiei
din 25 martie a conferinţei ce­ britanice, Ormsby Gore, care
( X > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ^ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <xxx> 0 0 OOOOOOOOOOCo o o o o oooooooo© > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 o o o o o o o o o o o o o c 0 0 0 0 0 lor zece ţâri pentru dezarmare s-a declarat de acord cu prin­
a fost prezidată de şeful dele­ cipiul dezarmării controlate.
Adunare festivă consacrată prieteniei gaţiei sovietice — Valerian Zo- Ormsby Gore a declarat de a-
rin. semenea că o dată ce s-a căzut
PARIS 25 (Agerpres). — ticipanţilor un mesaj căruia i-a nului comun. Poporul sovietic Din prezidiul adunării din conducătorii guvernului francez. de acord asupra unei măsuri
La 24 martie, în sala de con­ dat citire Olga Ivaşcenko, de­ prejuieşte această prietenie şi sala „Pleyel“ făceau parte mem­ Generalul Petit i-a înmînat Primul înscris la cuvînt, dele­ de dezarmare, trebuie fixat un
certe „Pleyel“ a avut loc din putat- al Sovietului Suprem al face totul pentru ca ea să se bri ai Prezidiului Asociaţiei gatul bulgar V. Tarabanov, a- termen de îndeplinire a aces­
iniţiativa Asociaţiei „Franţa— U.R.S.S. In mesaj se spune: întărească şi să se dezvolte spre „Franţa—U.R.S.S.“ în frunte ou Ninei Petrovna Hruşciova, ca­ bordînd problema bazelor mili­ tei măsuri. El nu crede insă
U.R.S.S.“ 'o adunare festivă binele ţărilor noastre, spre bi­ generalul Petit, precum şi Mau- re a participat la adunare, o tare de pe teritorii străine, a că un asemenea procedeu poate
consacrată prieteniei franco— Prietenia dintre popoarele nele păcii şi securităţii în Eu­ rice Thorez, Jaucques Duclos şi carte cu semnăturile a milioa­ arătat că acestea constituie un fi extins la un plan de ansam­
sovietice. Franţei şi Uniunii Sovietice are ne de francezi care se pronun­ element important al pregăti­ blu.
ropa şi în întreaga lume. alţii. rilor militare ale statelor, un e-
N. S. Hruşciov, care nu a rădăcini adinei în trecutul în­ Sîntem pentru extinderea con­ Luînd cuvîntul, generalul Pe­ ţă pentru .prietenia cu Uniunea lement al cursei înarmărilor, ca­ Luînd cuvîntul, Eaton, şeful
putut participa personal la a- re nu poate lăsa indiferentă nici delegaţiei S.U.A., a declarat că
ceasta adunare, a adresat par­ depărtat. Ea s-a cimentat prin tinuă a relaţiilor economice şi tit a salutat vizita' lui N. S. Sovietică. Sartea cu semnătu­ o ţară. după părerea lui ar fi necesar
ca lucrările comitetului să facă
sîngele vărsat în comun de cei culturale între poporul sovietic Hruşciov în Franţa şi i-a urat rile strînse în întreaga Franţă Delegatul canadian, generalul un pas înainte concentrîndu-se
Burns, a reluat ideia creării u- asupra unor măsuri concrete.
mai buni fii ai popoarelor noa­ şi poporul Franţei. mari succese în tratativele cu a fost înmînată pentru a fi nei „poliţii internaţionale“ du­ El a subliniat de asemenea că
pă dezarmare. există o serie de puncte de a-
stre în lupta împotriva duşma­ transmisă lui N. S. Hruşciov.
Şeful delegaţiei cehoslovace, propiere între poziţia ţărilor
Hecepţia «ferită în cinstea şefului guvernului sovietic J. Nosek, a insistat asupra fap­ occidentale şi cea a ţărilor so­
la P rim ăria ©raşului P aris tului că fără termene precise cialiste, declarînd printre alte­
îndeplinirea prevederilor unui le că şi Statele Unite sînt pen­
plan de dezarmare ar fi de ne­ tru un acord asupra dezarmării
conceput. Or, reprezentanţii ţă­ şi nu ar fi partizanele unui
rilor occidentale par a nu fi de control înaintea unor măsuri de
acord cu acest principiu. Există
o contradicţie în atitudinea de­ dezarmare. In contradicţie însă
legaţilor occidentali, a spus vor­ cu această declaraţie şi afir-
bitorul. Pe de o parte ei sub­
liniază mereu necesitatea unui mînd că ar mai exista unele
control eficient, iar pe de altă puncte asupra controlului care
CU VÎNTAREA LUI parte refuză să recunoască prin­ ar trebui să mai fie elucidate,

PARIS 25 (Agerpres)'. — Fa Lîngă Paris, la1începutul pri­ Războiul nu făgăduieşte ni- ascund că la noi produce ne­ necesitatea apărării păcii în Eu­ cipiul stabilirii de termene. A- el a propus să se treacă la o
recepţia oferită joi în cinstea mului război mondiai, ca şi lîn­ mio bun nimănui, mai ales în linişte atitudinea de toleranţă ropa. Existenţa unei alianţe proape fiecare ţară are expe­
şefului guvernului sovietic, N. S. gă Moscova în anul 1941, mi­ secolul armelor atomice, cu hi­ faţă de militarismul german franco-ruse a contribuit în per­ rienţa mobilizării şi demobiliză­ examinare a unei „mostre“
drogen şi rachete a căror folo­ manenţă la întărirea securităţii, rii forţelor armate. Aşadar, ter­ de control asupra unei mă­
Hruşciov a fost salutat în nu­ litarismul german a primit o sire ar eclipsa prin consecinţele care îşi ridică capul şi, cu atît celor două ţări, iar lipsa unei menele pentru lichidarea efecti­ suri de dezarmare, cu alte cu­
mele ©onsiliului Municipal al lovitură serioasă. Insurecţia din sale grave tot ceea ce au adus mai mult, romplicitatea cu a- asemenea alianţe a adus de ne­ velor militare ar putea fi sta­ vinte să se treacă Ia examina­
Parisului de P. Devraigne. Sînt Paris, din august 1944, a pre­ oamenilor războaiele mondiale cesta. încercările de a dovedi că bilite cu precizie, într-un mod rea unor aspecte concrete de
fericit să vă salut la Paris pe gătit în mare măsură elibera­ din trecut. încă în 1720, marele acesta nu mai este militarismul numărate ori în trecut prejudi­ rezonabil, fireşte pe baza unui control, înainte de a se hotărî
dv. şi pe d-na Hruşciov, a spus rea definitivă a întregii Franţe din trecut şi că nu există teme­ cii intereselor naţionale atît ale- acord mutual. Un asemenea a- adoptarea unor măsuri de de­
de sub ocupanţii fascişti. In gînditor francez Montesquieu iuri ca' el să provoace teamă nu Uniunii Sovietice cît şi ale Fran­ cond ar trebui să prevadă şi zarmare.
el. Parisul a acordat totdeauna timpul războiului am fost mem­ prezicea1 în mod profetio posibi­ pot fi luate în serios. ţei. măsurile ce ar fi luate împotri­
o deosebită atenţie înţelegerii bru al Consiliului Militar al litatea inventării unor arme În­ Următoarea şedinţă are loc
între toate popoarele. Parisul Frontului de la Stalingrad. Aş grozitoare de exterminare a oa­ Dacă se dă militarismului ger­ Sîntem pentru prietenie şi co­ luni, 28 biartie.
salută totdeauna pe oamenii de vrea să aminteso parizienilor că menilor, dar avîncT o încredere man posibilitatea de a produce laborare cu Franţa, dar nu ur­
stat din celelalte ţări care vin trei divizii fasciste oare în iunie profundă în înţelepciunea ge­ şi a folosi arme termonucleare mărim să provocăm discordie m m PUBLICĂ MONDIALA
pentru a discuta cu oamenii 1940 pătrunseseră în capitala niului uman, a declarat: „Dacă şi arme rachetă, consecinţele între ţara dumneavoastră şi a- PROTESTEAZĂ CU INDI6NARE
noştri de stat cum poate fi asi­ Franţei, şi-au găsit pieirea în s-ar face o asemenea descoperi­ periculoase pe care le poate a-
gurată- mai bine coexistenţa paş­ 1943 în faţa zidurilor Sta lin- re fatală, ea ar fi interzisă cu- vea acest fapt sînt incalculabile. liaţii ei. înţelegem bine legătu­
nică între popoare. Parisul sa­ rînd de dreptul uman şi ar ii Istoria ne învaţă că unii oameni rile Franţei cu Statele Unite şi
gradului. eu Anglia. Vrem ca toate po­
lută totdeauna coexisenţa în­ politici au văzut prea tîrziu în poarele de pe pămînt sa trăia­

tre popoare. Vizita dv. în Fran­ Prieteni! Cunoscutul nostru înmormîntată printr-un acord u- mod clar pericolul militariştilor scă în pace şi prietenie, deoare­ ÎMPOTRIVA MASACRELOR
ţă, la Paris, constituie o che­ poet, Vladimir Maiakovski spu­ nanim al popoarelor“. Acum a germani. Văduvele din Franţa, ce nu se poate asigura o pace
zăşie a noii etape pe drumul nea odată : „Dacă nu ar fi fost venit vremea’ cînd a fost inven­ văduvele din Paris o resimt deo­ trainică fără relaţii prieteneşti
greu dar totodată plin de spe­ Moscova, aş fi vrut să trăiesc tată o armă de felul acelei pre­ sebit de dureros!
Între ţări şi, în primul rînd, în­ DINAFRICA 0E Sil

ranţe, care duce spre o pace şi să mor la Paris“, Prin aces­ zise de Montesquieu. Este vor­ Conferinţa şefilor de guverne tre toate marile puteri.

reală pe planeta noastră. Pa­ te cuvinte laconice, poetul şi-a ba de bombele şi rachetele ter­ care va avea loo în luna mai în Popoarele francez şi sovietic Declaraţia agenţiei TASS
risul acordă o deosebită însem­ exprimat admiraţia faţă de ca­ monucleare. Şi viaţa cere cu oraşul dv., întrevederile şi con­ dispun de toate posibilităţile
nătate relaţiilor dintre U.R.S.S. pitala Franţei. Dar iubirea de insistenţă să se realizeze un a- vorbirile dintre oamenii de stat pentru a construi împreună, u-
şl Franţa, care se , dezvpltă.jp patrie,, este un sentiment ome­ cord al popoarelor cu privire la din ţările din Est-şi Vest care măr la umăr, minunatul edifi­ MOSCOVA 25 (Agerpres). La 21 Uniunii Sudafricane. Verwoerd, în cu-
prezent într-o direcţie mai bună. nesc măreţ. Francezii îşi iubeso interzicerea" acestei arme'. martie 1960 în cîteva oraşe din Uniunea vîntarea rostită în parlament.
au avut deja' loo dovedesc o a- ciu ai păcii.
pămîntul lor, noi îl iubim pe al Sudafricană au fost ucişi şi răniţi su­
Primul ministru al Franţei, nostru. Poporul sovietic oare a Vorbind despre problema asi­ numită încălzire în relaţiile in­ Dacă Uniunea Sovietică, te de africani — bărbaţi, femei şi co­ Politica de discriminare a autorită­
Debré, a subliniat' în cuvînta- înfăptuit în anul 1917 Revolu­ gurării păcii în lume N. S, ternaţionale. „Războiul rece“ Franţa şi celelalte state iubitoa­ pii — care au participat la demonstra­ ţilor sudafricane faţă de popoarele din
rea sa rolul pe care îl are Pa­ ţia Socialistă, a rezolvat într-un Hruşciov a remarcat că este de este înlocuit de destindere. In re de pace se vor uni în lupta ţiile împotriva legilor rasiale stabilite Asia şi Africa nu poate să nu stîr-
risul în viaţa economică şi cul­ termen istoric scurt cea' mai acord cu sublinierile pe care relaţiile internaţionale primăva­ pentru pace, a continuat N. S. de guvernul Uniunii Sudafricane. in nească sentimente de legitimă indigna­
turală a ţării. Debré a amintit importantă problemă socială: preşedintele De Gaulle le-a’ fă­ ra ia Iodul iernii. Totuşi, după Hruşciov, vom preîntâmpina răz­ localitatea Sharpeville din apropiere re, întrucît ea duce la încălcarea gro­
istoria bogată în evenimente a cut în cuvîntările sale că în pre­ de Johannesburg, poliţia a tras într-o solană a drepturilor elementare ale o-
zent lumea merge spre pace şi cum ştiţi, în relaţiile dintre oa­ boiul, nici un agresor nu va în­ mulţime de 20.000 de persoane omo- mului, la acte flagrante de violenţă,
Parisului, ă' vorbit despre înfă­ A creat societatea socialistă şi spre o destindere internaţională. meni primăvara nu înlocuieşte drăzni să atenteze împotriva rînd, după cum anunţă presa mondială, la aţîţarea duşmăniei şi urii de rasă şi
automat iarna, aşa cum se în- vieţii paşnice a popoarelor. circa 200 de persoane şi rănind apro­ ameninţă pacea pe continentul african.
ţişarea Iui de astăzi. Parisul se construieşte în prezent cu încre­ Soarta păcii în întreaga lume tîmplă în natură, cum o sim­ ximativ 400.
şi, în primul rînd în Europa, ţim acum la Paris. Căldura sau Fac apel la unirea eforturilor Poporul sovietic a condamnat întot­
dezvoltă şi în prezent, a spus dere comunismul. Aceasta este depinde în mare măsură de ho- răceala' în relaţiile între oameni nu împotriva vreunui popor sau In legătură cu aceasta agenţia TASS deauna discriminarea rasială sub toa­
tărîrea cu care cele două mari depind de dorinţa, de năzuinţa vreunei ţări, ci împotriva agre­ este împuternicită să declare urmă­ te aspectele ei. Cercurile largi ale 0-
vorbitorul, se extinde, aşa cum calea pe care a ales-o poporul puteri — Franţa şi U.R.S.S. — de a da acestor reiaţii o tem­ siunii, militarismului şi spiritu­ toarele : piniei publice sovietice au aflat cu un
vor lupta pentru destinderea în­ peratură sau alta,' cer eforturi lui revanşard. Dacă unii afirmă sentiment de profundă indignare des­
se extind şi orăşele din Uniu­ nostru. Noi nu impunem nimă­ cordării internaţionale, a spus serioase. Vorbind plastic, dacă că în declaraţiile mele chem la Evenimentele sîngeroase din Uniunea pre asasinarea Î11 Uniunea Sudafrica­
in continuare N. S. Hruşciov. stai pe loc nu te încălzeşti. luptă împotriva germanilor, să Sudafricană sînt consecinţa politicii de nă a unor oameni nevinovaţi, care
nea' Sovietică. Toţi parizienii ca nui această cale, dar mergem şi ştiţi că nu este adevărat. Vrem discriminare rasială şi de asuprire a luptau pentru recunoaşterea drepturi­
Se poate spera că în lupta co­ Acordăm o mare atenţie ac­ milioanelor de africani, promovată în lor lor umane legitime.
şi toţi francezii, a subliniat pri­ vom merge neabătut pe ea. A- mună a popoarelor pentru pace tualei noastre vizite în Franţa. să fim prieteni cu toate popoa­ această ţară. De mai mulţi ani poli­
Franţa va juca un rol demn de Trebuie să sperăm că în urma rele, inclusiv cu germanii. Gu tica guvernului sudafrican faţă de Cercurile oficiale din Uniunea So­
mul ministru, îşi dau seama de legerea noastră a fost făcută cu măreţul ei trecut şi de marele întâlnirii cele două părţi îşi vor toate acestea se găsesc oameni populaţia africană este condamnată de vietică împărtăşesc sentimentele de in­
ei viitor. In ceea ce o priveşte. înţelege mult mai bine poziţiile care îmi atribuie intenţia absur­ Organizaţia Naţiunilor Unite. Autori­ dignare ale poporului sovietic şi con­
importanţa vizitei dv. şl de în­ peste 40 de ani în urmă. Uniunea Sovietică este gata să şi se vor apropia de soluţionarea dă de a stârni ura francezilor tăţile din Uniunea Sudafricană igno- damnă acţiunile autorităţilor sudafri­
depună şi pe viitor toate efor­ problemelor internaţionale ur­ faţă de germani. Mă pronunţ rînd însă opinia Organizaţiei Naţiuni­ cane, care constituie o violare groso­
semnătatea ei politică. In continuare N. S. Hruşciov turile pentru instaurarea unei gente. După cum arată istoria', împotriva primejdiei militaris­ lor Unite şi opinia publică mondială nu lană a drepturilor omului îndeobşte re­
păci trainice pe pămînt. în trecut, în relaţiile dintre ţă­ mului şi spiritului revanşard. numai că continuă să promoveze o cunoscute. In aceste cercuri se consi­
Subliniind că parizienii, ca­ a relatat pe scurt despre mă­ rile noastre a predominat ten­ Dacă sînt unii care se simt vi­ politică de asuprire rasială, ci au tre­ deră că trebuie luate neîntîrziat mă­
După ce a amintit despre dinţa prieteniei şi colaborării. zaţi se poate spune despre ei cut acum la metode de exterminare în suri pentru a se înceta şi a nu se
re nu de mult au trecut prin reţele prevederi ale planului propunerile sovietice făcute la Alianţa dintre Franţa şi Rusia că se simt cu musca pe căciulă. masă a oamenilor de alte rase. De admite pe viitor astfel de acte de vio­
O.N.U. în problema dezarmări a fost principala cauză a faptu­ aceea nu este de mirare că acţiunile lenţă faţă de populaţia africană şî
război, preţuieso pa'cea, M. De­ septenal de dezvoltare a econo­ generale şi totale N. S. Hruş lui că în primul război mondial Vreau să subliniez încă o poliţiei sudafricane, care au provocal pentru a se acorda acesteia toate drep-'
bré, a declarat : „Ştim că tre­ miei naţionale a Uniunii Sovie­ ciov a arătat că se poate consi militarismul german a primit o dată, a încheiat N. S. Hruşciov, moartea tragică a sutelor de africani, furile în conformitate cu Carta Orga­
dera că dezarmarea corespunde lovitură hotărîtoare. Această că dacă ţările noastre îşi vor au fost aprobate de primul ministru al nizaţiei Naţiunilor Unite şi declaraţia
buie să depunem încă multe e- tice. întrutotul şi intereselor de stat prietenie s-a întărit în mod deo­ uni eforturile în apărarea păcii, generală a drepturilor omului.
ale Franţei, năzuinţelor poporu sebit in anii celui de-al doilea nici un fel de demenţi, chiar da­ LONDRA 25 (Agerpres). Opinia pu­
forturi pentru a instaura pe pă- Mai încape oare îndoială că lui ei. Dezarmarea totală, tre război mondial, cînd U.R.S.S. că ar fi tot atât de demenţi oa şi blică engleză protestează cu indignare exprimîndu-şi indignarea în legătură
mîniul nostru e pace reală şi un stat, un guvern, un popor cerea întregii economii la pro şi Franţa luptătoare au acţionat Hitler, nu vor îndrăzni să dez­ împotriva crimei monstruoase săvîrşlte cu actele de violenţă şi cruzime pe
trainică. Trebuie ca Franţa’ să care înfăptuiesc un "asemenea ducţia' paşnică, reducerea în le mină în mină împotriva duşma­ lănţuie un nou război deoarece de autorităţile Uniunii Sudafricane la care Ie comit autorităţile Uniunii Sud­
contribuie prin eforturi comu­ plan de construcţie economică, pătură cu aceasta a impozitelor nului comun. el nu va oferi nici un fel de Sharpeville. In tot cursul zilei de joi africane împotriva populaţiei africane.
ne la a oferi omenirii cele mai cu adevărat fără precedent, sînt speranţe agresorilor. au continuat demonstraţiile de protest
trainice garanţii împotriva pe­ interesate vital în a' nu îngădui ar permite oricărui stat să îna Citând exemple ale colaborării în faţa clădirii reprezentanţei Uniunii Secretariatul permanent, se spune în
ricolului izbucnirii unui nou războiul ?, a spus N. S. Hruş­ inteze mult pe calea progresulu de arme franco-sovietice N. S. tk Sudafricane de la Londra. In cursul telegramă, condamnă cu hotărîre aces­
război“. ciov. Aş vrea să subliniez un tehnic şi cultural, pe calea a' Hruşciov a spus: mişcarea acestor demonstraţii, poliţia a arestai te acţiuni nemaiauzite şi barbare prin
cordării de ajutor ţărilor slab „Franţa luptătoare“ apărută în Recepţia a luat sfîrşiţ, N. S. 5 persoane care scandau „Jos asasina­ care se urmăreşte ca prin intermediul
In aplauzele celor prezenţi s-a singur lucru: Pe bătrîna noa­ acei ani, a fost recunoscută de Hruşciov mulţumeşte celor pre­ tele ! Jos Apartheidul 1“.
dezvoltate. Uniunea Sovietică şi s-a bucurat zenţi pentru simpatia manifes­ intimidării să forţeze populaţia africa­
apropiat de microfon N. S. stră planetă există două siste­ permanent de sprijinul ei. Pre­ tată'. Oaspeţii trec într-una din ? nă să renunţe Ia cererea de autodeter­
Una dintre problemele inter­ ţuim mult realismul manifestat săli unde lui N. S. Hruşciov şi minare.
Hruşciov, preşedintele Consiliu­ me sociale — cel capitalist şi naţionale urgente a căror solu­ pe atunci de numeroşi fruntaşi soţiei li se oferă daruri în nu­ NEW YORK 25 (Agerpres). După
ţionare este la fel de importantă francezi şi de generalul De mele Consiliului Municipal al cum transmite corespondentul din O telegramă similară a fost trimi­
lui de Miniştri al U.R.S.S., ca­ cel socialist. Ele sînt nevoite atît pentru Franţa cît şi pentru Gaulle personal, ale cărui merite Parisului. Acera al agenţiei United Press Inter­ să la 23 martie lui Hammarskjoeld de
U.R.S.S., este problema germa­ în anii celui de-al doilea război national, un reprezentant al Conferin­ reprezentanţii congreselor naţionale din
re a spus printre altele : să trăiască alături. A treia po­ nă, a’ subliniat şeful guvernului mondial sînt cunoscute oame­ De îndată ce N. S. Hruşciov ţei popoarelor Africii a cerut la 24 Nyasaland, Kenya şi Uganda, care se
nilor sovietici. apare din nou la ieşirea din martie ca toate statele africane inde­ află la Cairo.
Parisul este inima Franţei. sibilitate nu există ! Este ade­ sovietic. Primărie mulţimea de parizieni pendente să protesteze împotriva repre­
Dacă în trecut Franţa republi­ care în tot acest timp a aştep­ siunilor din Uniunea Sudafricană. Ab- Ar
@a orice inima, el dă tonul vie­ vărat că atunci cînd am fost în Guvernul sovietic acordă mul­ cană putea să se alieze cu Ru­ tat în piaţă şi pe străzile din douitaye Dialto, secretarul general al
tă atenţie problemei germane, sia ţaristă, a spus N. S. Hruş­ jurul pieţii salută cu entuziasm conferinţei, a declarat că Conferinţa ADDIS ABEBA 25 (Agerpres). In
ţii, tuturor celorfaite oraşe, 0- Statele Unite ale Americii am nu pentru că ne-am teme de im­ ciov, sînt cu atît mai multe te­ într-o izbucnire de comun elan popoarelor Africii „condamnă guver­ articolul său de fond din 24 martie
perialismul german. Nu intenţio­ pe solul Uniunii Sovietice. nul Uniunii Sudafricane pentru o ziarul „Voice Of Ethiopia“ protestează
răşele şi sate din ţara dumnea­ fost întrebat dacă în urma fap­ nez să intimidez pe nimeni, dar meiuri să existe relaţii de prie­ faptă zguduitoare, ruşinoasă, şi inu­ împotriva represiunilor barbare puse
întreaga lume ştie că la caz de Răsună cuvintele: „Moscova- mană săvîrşite Ia mijlocul secolului al fa cale de autorităţile din Uniunea Sud­
voastră. Este oraşul cutezanţe; tului că rachetele lor au nime­ nevoie sîntem în stare să ripos­ tenie intre Franţa şi Uniunea ¦XX-lea“. africană împotriva unor locuitori băş­
tăm cu forţe proprii oricărui a- prietenie“, „Moscova-paee“, „Pa­ tinaşi ai acestei ţări care au acţionat
lor temerare, care a dat lumii rit pe Nună oamenii sovietici gresor. Dacă demascăm milita­ Republicilor Sovietice Socialiste -A-
ce în întreaga lume“, „Hruş­ în apărarea drepturilor lor. După ce
mari gînditori, remarcabili oa­ nu au de gînd cumva să decla­ rismul german o facem pentru pe steagul căreia au fost în­ ciov, ,ura 1“. CAIRO 25 (Agerpres). Secretariatul condamnă folosirea armelor împotriva
că el poate ca, în anumite con­ permanent al Consiliului de solidarita­ demonstraţiei africanilor, care aveau
meni de ştiinţă, scriitori talen­ re că această planetă aparţine diţii, să se lanseze în aventuri sorise din primele zile ale pute­ Poliţia a reuşit cu greu să te al ţărilor Asiei şi Africii a trimis un caracter paşnic, ziarul subliniază
şi nu este de loc obligatoriu să la 23 martie o telegramă secretarului că în tendinţa lor de a menţine poli­
taţi, muncitori iscusiţi. Poporul Uniunii Sovietice! Am răspuns dispună pentru aceasta de o rii sovietice cuvintele pace şi deschidă drum corNaiului care general al O.N.U., Hainmarskjoeld, tica de segregaţie rasială cîrmuitorii
mare forţă. EI duce o politică Uniunii Sudafricane „au căzut în bar­
Pranţei a creat Parisul — unul atunci că noi sîntem împotriva de înrăutăţire a situaţiei inter­ prietenie între popoare. Alianţa 'se îndreaptă spre Camera de barie".
naţionale, de subminare a re­
din cele mai minunate oraşe oricăror monopoluri. Pot să a- glementării problemelor litigi­ ţărilor noastre este impusă de Comerţ, unde şeful guvernului
oase si nerezolvate. Nu âm să
ale lumii şi, prin munca şi fap­ daug : dacă există oameni care interese comune, de poziţia geo­ sovietic s-a întâlnit cu reprezen­
tanţi ai cercurilor de afaceri din
tele sale revoluţionare, l-a glo­ nu doresc coexistenţa paşnică a grafică a ţărilor noastre şi de Franţa.

rificat pentru totdeauna. celor două sisteme pot fi aju­
taţi să plece în Lună — n-au
Nouă. oamenIIbr sovietici, decît să îngheţe acolo, să pro­
Parisul ne este drag şi pentru povăduiască acolo „războiul
că aici a trăit şi a muncit timp
de mai mulţi ani marele înte­ rece“.

meietor al statului nostru, Vla­ Desigur oă nu se vor găsi a-

dimir Tlici Lenin. matori. Trebuie să învăţăm să

Parisul, ca şi Moscova', a fost trăim în pace. Fiecare popor îşi
pe vremuri leagănul statului na­ alege singur sistemul său de
ţional. Rolul Parisului — acest guvernare, problemele sociale
simbol a! măreţiei naţionale a se rezolvă în chip diferit în di­
Franţei — este mare şi neobiş­ feritele ţări. Pentru toate popoa­
nuit nu numai pentru istoria rele există însă o condiţie co­
Franţei, ci şi pentru istoria în­ mună, fără de care progresul so-

tregii omeniri. Gial nu este posibil: Este vor­
Cei mai buni oameni ai se­ ba de menţinerea unei păci în­
delungate şi trainice. Francezii
colului a] XIX-lea au admirat şi oamenii sovietici nu doresc
pe parizienii care răsturnaseră nici un nou Verdun, nici repe­
puternica monarhie absolută şi tarea Stalingradului — acestea
luptau pentru libertatea, egali­ j-au costat mult prea scump.
tatea şi frăţia popoarelor.

Redacţia şi administraţia zlaru lui: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189j 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Intrep/inderea Poligrafică g l Măi*' ^ Deva. .