Page 93 - 1960-03
P. 93
N f. 1635 mmm Pag. 3
In jurul tău, nimeni să nu rămlnă în urmăl Toate forţele pentru Colectivişti pensionari In atenţia
arăturilor şi insăminţărilor primăvară conducerilor
Ht©af!ele a ju t o r u lu i In viaţa satelor noastre apar Fiind întruna din zile pe la întreprinderilor şi
G.A.C. Pricaz, am discutat 6U instituţiilor precum
tovarăşe® © In aceste zile de primăvară, zile, colectiviştii din raionul din ce în ce lucruri noi, ex colectivistul Ioan Dutca şi so şi a deţinătorilor
pe ogoarele regiunii noastre, Brad au terminat înşămînţarea ţia sa Aurelia, ambii pensionari particulari de
muncitorii din G.A.S., colecti păioaselor din epoca I-a. presii ale unei orînduiri noi so ai colectivei. Punînd în con auto-moto vehicule
viştii şi întovărăşiţii transportă trast trecutul cu prezentul, ei
la cîmp gunoiul de grajd, exe Rezultate nesatisfăcătoare în cialiste, ale unei vieţi noi, fe au arătat mizeria în care s-âU Direcţia Miliţiei regiunii
cută arături şi însămînţează ce privinţa muncilor de primăvară zbătut în trecut şl viaţa ferici Hunedoara, secţia Insp. au
'In g in e r u l C ornea o b serva se încă re? Ce, să m uncim noi pentru ei? realele păioase de primăvară şi au fost obţinute pînă acum în ricite. Niciodată, în trecut ţă tă pe care o duc acum. Pă- to şi circulaţie anunţă că
'de a n u l trecu t că a ju sta re a cu p to a E u nu-s de acord... plantele furajere. Toate aceste raioanele Haţeg, Ilia şi Hune mînt n-au avut. In gospodărie la data de 1 aprilie 1960,
relor la oţelăria electrică din com lucrări sînt deosebit de impor doara. Deşi, în aceste raioane ranul muncitor care se zbatea au intrat numai cu braţele de începe operaţiunea de re
binat, nu se făcea in cele m ai bu- Inginerul le-a explicat că ajutorul tante. De nivelul agrotehnic Ia există posibilităţi mari, totuşi, muncă. La 5 ani după ce au cenzare a tuturor auto-
rea co n d iţiu n i. C a lita tea re p a ra ţiei dat tovarăşului de m uncă, nu pre care sînt executate şi de res datorită faptului că munca n-a în mizerie şi sărăcie, nu şi-ar devenit colectivişti şi-au con moto vehiculelor. Pentru
lăsa uneori de dorit şi avea urmări su p u n e pierderea întrecerii cu el. pectarea timpului efectuării lor fost îndeajuns de bine organic struit casă nouă, spaţioasă, iar buna desfăşurare a acestei
neplăcute asupra elaborării şarjei ur D im potrivă, are drept urmare re depinde în mare măsură obţi zată. rezultatele sînt slabe. Ast fi putut imagina că va putea după ce a fost electrificat satul, operaţiuni se vor lua mă
m ătoare. S-a gindit că dacă ar a- zultate m ai frum oase, oţel m ai nerea unor recolte sporite. fel, în raionul Ilia, din cele 7.007 au introdus în casă lumină e- suri pentru punerea la
oea m ai m ulţi oam eni, ar putea în m ult produs peste plan. hectare care trebuie arate în avea asigurată la bătrîneţe o lectrică. Casa lor este acum Îm punct a parcului de auto
lătura acest neajuns. Dar de unde Din situaţia operativă comu primăvară, au fost arate doar belşugată. Şi este firesc să fie vehicule. Prezentarea la re
să io. o a m e n i ? Ş i apoi, în fe lu l a- Un singur a sa ect nicată la' 25 martie a.c., rezultă 830 hectare. In ceea1ce priveşte viaţă lipsită de griji. Iată că aşa. 'Anul trecut ei au primit cenzare se va tace în zile
cesta creşte preţul de cost. Şi-a dat că în unităţile agricole socialis însămînţările de primăvară, si drept pensie 2.400 lei, 1.200 kg. le stabilite.
repede seam a că soluţia aceasta .4 în c e p u t evacuarea. In g in e ru l te din regiunea noastră s-a în- tuaţia în aceste raioane este a- în zilele noastre, acest lucru de grîu, porumb şi cartofi, Iar pen
nu-i bună. Ş i totuşi, efectivul care stătea ca pe ghim pi. Oare vor veni sămînţat 7,5 la suta, s-a arat semănătoare cu cea a arături tru cele 214 zile-muncă efec , Deţinătorii de auto-mo
lucra la ajustare trebuia sporit. Dar oam enii de la cuptorul nr. 1 ? L-au 20.2 la sută din suprafaţa pre lor. In raionul Haţeg, însămîn vine realitate. In istoria satu tuate în gospodărie au mai pri to vehicule care şi-au
cum ? S-a consultat cu cîţiva oţe înţeles ? Întrebările acestea îl fră- văzută în plan şi s-au îngră ţările sînt efectuate doar în mit 1.595 kg. grîu, 3.210 kg. po schimbat domiciliul în altă \
luri. U nul i-a sugerat id eea : m întau mereu. Dacă nu vor veni, şat mai mult de 35.000 hectare proporţie de 3,6 la sută, iar în lui s-a consemnat pentru primă rumb. 428 kg. orz, 1.070 kg. localitate, sînt obligaţi să
înseam nă că n-a ştiut să-i con teren. In raioanele în care or raionul Ilia în proporţie de 6,7 cartofi şi alte produse, precum se prezinte de urgenţă la
— Şarjele de la cele două cup vingă, că n-a ştiut să se apropie ganizaţiile de partid’ au desfă la sută. dată încă un eveniment deose şi 1.859 lei. Ei şi-au manifestat Direcţia Miliţiei regiunii
toare nu se evacuează în acelaşi de el... şurat o susţinută muncă poli hotărîrea ca anul acesta să Hunedoara, secţia Inspecţia
tim p. Ce-ar fi dacă cele două echi tică în rîndul colectiviştilor şi Avînd în vedere că timpul bit de important — ţărani presteze mai- multe zile-muncă auto şi circulaţie, anunţînd
pe s-ar ajuta între ele? A început ajustarea. N -a venit întovărăşirilor pentru efectua permite atît efectuarea arăturilor 'decît în anul trecut. noul domiciliu. Acest lucru
nim eni. Inginerul n-a m ai rezistat. rea muncilor agricole de primă de primăvară, cît şi a însămîn muncitori primesc pensie dd este necesar în vederea sta
Ideed 1 s-a părut in teresantă. (Sîn- A fu g it în birou şl-a răm as acolo. vară în timpul optim, s-au ob ţărilor, este necesar ca organe Şi ceilalţi pensionari, repar bilirii datei şi locului unde
Era o înfrîngere... ţinut pînă În prezent rezultate le de partid, sfaturile populară ,bătrîneţe. ir tizaţi la munci corespunzătoa urmează a se prezenta la
tiurilc l-au d u s cu un an în ur din cele mai bune. Aşa, de pil şi cadrele tehnice agricole, să re, lucrează cu mult sîrg în recenzare.
Starea aceasta i-a fost tulburată dă. în raionul Orăştie, colecti ia de urgenţă cele mai indicate Gospodăria agricolă colectivă gospodărie. Bunăoară, Gheorghe
mă. întrecerea luase am ploare, pla însă dé iin om , care l-a chem at': viştii şi întovărăşiţii au arat măsuri. în scopul urgentării „21 Decembrie“ din satul Prl- Crăciun a prestat, în anul tre Se recomandă a se lua
3.500 hectare din cele 10.621 muncilor agricole de primăvarăi caz, raionul Orăştie, a luat fiin cut singur, mai mult de 200 măsuri de punerea la punct
nul erei d e p ă şit cu reg u la rita te. C u — Tovarăşe inginer, veniţi să ţă în anul 1950 cu numai cîte zile-muncă, primind astfel în a cărţilor de identitate teh
v e d e ţi! Să-i Vedeţi pe cei de la hectare prevăzute în plan şi au SITUAŢIA ARĂTURILOR DE va zeci de familii de ţărani să total, pensie şi retribuţie pen nică, oomplectîndu-se cu
toate acestea, candidatul de partid „unu" cum lucrează dé fa in alături însămînţat 1.889 hectare. îngră PRIMĂVARĂ LA 25 MARTIE răci şi mijlocaşi. La începută tru zilele-muncă, 6.500 kg. grîu, rulajul km. parcursuri, cît
Ştefan Cornea observase că lucru de-ai noştri! şăminte naturale au transpor fost mai greu. Dar, prin munca porumb, ora, şi cartofi şi 2.900 şi schimbarea agregatelor
rile nu m ergeau tocm ai bine. De tat pe 4.165 hectare teren. A.C. : lor susţinută, colectiviştii au lei. ce poartă număr de serie.
măi m ulte ori avusese ocazia să-şi P e fa ţa to v a ră şu lu i C ó rn ea a ă= învins greutăţile, au dezvoltat
dea. sea m a că unii oam eni, deşi părut un zîm bet. Cirid a a ju n s pe Rezultate bune la efectuarea ORĂŞTIE 33% avutul obştesc al gospodăriei Acest sistem rde pensionare a) Nerespectarea celor ară
fru n ta şi îri producţie, n u se in tere platform ă, a răm as însă şi m ai muncilor agricole de primăvară creînd anumite rarriuri anexe a- făcut să crească şi mai mult tate mai sus atrage după
sau ciini m uncesc tovarăşii lor. N u uim it. N u se aştepta să-l intîlneas- s-au obţinut şi în raioanele SEBEŞ 24,3% ducătoare de venituri. Aşa se încrederea ţăranilor muncitori sine sancţiuni conform De
găsise însă niciodată m ijlocul pen că şi pe Bulgaru. Doar el fusese Sebeş, Alba şi Brad. In raio ALBA 2 3 ,4 / face că din an în am au crescut cu gospodării individuale' în jus cretului nr. 418/1958
tru a face din colectivul său o fa acela care spusese că nu-i bine nul Sebeş s-au efectuat arături veniturile gospodăriei şi cele ale teţea politicii partidului de
m ilie, un tot. Ş i iată că acum , ceea ce 'sé face. de primăvară în proporţie de BRAD 14,30/° colectiviştilor. transformare socialistă a satu Laurent; PETROŞANII 'Misîur
anul dintre oam eni vine cu b pro 24.3 la sută. iar în raionul lui. Acest lucru este oglindit şi periculoasă; Telegrama; sebei
punere ătît de valoroasă. N u do S-a dus direct la el şi l-a sp tisl Alba în proporţie de 23,4 la HAŢEG 13,20/° La îndemnul organizaţiei de de faptul că la începutul anu Escadrila „Liliacul“ ; SIMERL
vedeşte aceasta 6 creştere a con — Ai venit totuşi, tovarăşe B ul sută. Şi însămînţările de pri partid, colectiviştii ’din Pricaz lui trecut, toate familiile de ţă Trenul prieteniei; LONEA: I
ştiinţei, 6 nouă concepţie despre garu ! ? Cine ie-a convins ? măvară se efectuează cu inten ILIA 1 W ° au analizat în cadrul unei a- rani muncitori din Pricaz, au misiune specială ; TEIUŞ ?' Fal
muncă ? — E u t M-'am g in d it serios la sitate sporită în aceste raioane dunări generale posibilităţile de intrat în marea familie a co din K iev; ZLATNAV Romanţ
celé ce ne-aţi spus dos. Aveţi Aşa, de pildă, în raionul Brad HUNED. w ° aplicare în mod mai avantajos a lectiviştilor, periferiei; APOLDU DE StlS
— Ai dreptate. S e poate face dreptate. Dacă ne intr-ajutorăm , ob procentul însămînţărilor se rl prevederilor statutului model al Dezertorul; CALAN : Penti
treabă bună în felul acesta. Nici ţinem şi noi şi vecinii noştri re dică la 9,3 la sută, iar în raio G.A.C, referitor la ajutarea bă- A. ZAHARIA 100.000 de mărci.
m i încape îndoială ca asta-i solu zultate m ai bune. 'Aceasta înseam nă nul Alba la. 8,5 la sută. Merită trînilor. In acest scop ei au ho-
ţia.j fruntaşii să ajute pe cei ră că vom da patriei şi m ai m ult o- subliniat că în urma cu cîteva tărît să Introducă un sistem 28 şi 29 MARTIE 1960
m a şi îri urm ă. C e m a i, p o rn im i- ţel — a subliniat el. de pensionare. 'Adunarea gene
m ediat la treabă! Succesul era deplin. Chiar şi a- 640 ore muncă voluntară rală a stabilit astfel ca toţi co DEVA: La răscruce de dru
cei care cu puţin tim p înainte fu înir-o singură zi lectiviştii Care au o vechime de muri ; ALBA 1ULIA: Marile fa
De vorbă cm oameni! seseră îm potrivă, s-au alăturai co cel puţin 5 ani în gospodărie şi milii; 12 rezulate exacte; BRAD:
lectivului. Ce i-a determ inat să fa Biroul organizaţiei de bază secţie Ia repararea unor agre care au împiinit vîrSta de 60 Cîntec de dragoste la caval ;
P ină la evacuarea şarjei de la că acest lucru? Sim ţul înalt al da P.M.R. de la secţia mecanică a gate prin muncă voluntară, aU de ani —j bărbaţi şi 55 de ani HAŢEG : Prietenul regăsit; HU-
cuptorul nr. 2, nu m ai era decît toriei, exem plul com uniştilor, con uzinei „Victoria“ (Sălan, ana- fost efectuate într-o singură zi — femei, şi care au efectuat NEDOARA : Părinţi şi copii;
vreo jum ătate de oră. De aceea, in ştiinţa că ceea ce fac e pentru lizînd problemele dezbătute în 640 ore de muncă voluntară, anual minimum de 120 zile- ILIA: O Intlmplare extraordi
ginerul Cornea a considerat că a pentru patrie. In această acţiune şedinţa comitetului de partid pe muncă — bărbaţii şi 80 zile-
sosit m om entul să treacă la fapte. se întrezăreşte înalta conştiinţă so uzină, a luat iniţiativa realiză realizîndu-se economii în valoa muncă femfeile1 să' primească nară ; ORĂŞTIE: Ultima aven
Aşa se face că a început să le cialistă, se întrezăreşte m area colee rii de economii şi prin muncă re de 3.000 lei. drept pensie 100 lei lunar, iar
vorbească oam enilor de la cuptorul tivitate a zilei de m iine voluntară. Astfel, mobiiizînd în ia fiecare sfîrşit de an, 200 kg. tură a lui Don Juan; Caşul dr.
nr. 1 despre a jutorul pe care ei îl treaga masă de muncitori din GHEORGHE BOTA grîu, 200 kg. porumb şi 200
p o t d a celor d e la c u p to ru l nr. 2. N ANDRONA0HE kg. cartofi. Colectiviştii pen
Spre surprinderea sa însă, cîţiva corespondent sionari dacă vor, pot să mun
n-au fost de acord cu această pro cească mai departe în gospo
p u n e rii dărie, iar pentru munca depu
să primesc pe lingă pensie, a-
— Păi, tovarăşe inginer — i-a ceeaşi retribuţie la ziua-muncă
spus ajutorul de iopitor Tom a But- ca şi ceilalţi colectivişti.
garu — sîntem sau nu în întrece
Aşa au apărut primii pensio
nari ai satului.
Pensionarea colectiviştilor bă-
trîni de la Pricaz se aplică de
la jumătatea anului 1958. Gos
podăria are acum 12 pensio
nari.
& L& & & &
Cîndm-am reîntors, în iama-: \ n t î f n §r i c u L E NIN u ti l U llLt,CI IUlţ,lUILULUS u v / v i - u - i / i / u i - u / , B ifi Pm G B Â M VL B E
rie 1914, la Petersburg, starea
sănătăţii mele era foarte proa In 1914 socoteam cea mai „democra rîndurile social-democraţilor ruşi
stă. Atîta timp cît lucram, tra tică“ ţară.
tamentul nu dădea rezultate. A- După ce Vlaăimir ilici îmi emigraţi în Elveţia s-a pro 28 MARTIE 1960 10,45 Cîntece patriotice'; Ti,45 Radio-
flind acest lucru, Vladimir Ilici La fel de neaşteptată a fost dus o mare învălmăşeală, două
mă cheamă la Cracovia, şi în puse întrebări amănunţite în F. N. Samoilov pentru mine şi arestarea nemo poziţii diametral opuse s-au de PROGRAMUL I: 6,15 Emisiunea Prichindel; 12,30 In faţa hărţii; 14,00
a doua jumătate a lunii ianua legătură cu starea sănătăţii tivată a unui număr de emi finit net. Plehanov, Aleksinski pentru s a te : Din activitatea G .A .S.; Concert de muzică uşoară; 16,15 Vor
rie 1914, plecai intr-acolo, pe granţi politici. Pe atunci nu pu şi alţii, au adoptat o atitudine beşte Moscova ! 17,25 Din muzica u-
ruta Varşovia. mele, începui să-i relatez şi des team concepe că în Elveţia poa şovinistă, ăefensistă, pe cînd 8,00 Gîntece şi jocuri populare romî- şoară a compozitorilor noştri; 18,00
te fi încălcată libertatea indivi bolşevicii, in frunte cu Vlaăi n eşti; 9,30 Un tăciune şi-un cărbune; Revistă ăconomică Radio ; Combinatul
Casa în care locuia Vladimir pre problemele de partid din duală, şi cu atît mai puţin că mir Ilici, s-au situat pe o po „(Sălin nebunul“ — basm de M. Emi- metalurgic Reşiţa ; 19,15 Doine şi jocuri
Ilici se afla la periferie, pe cetăţenii pot fi arestaţi „fără a ziţie de luptă îm’potriva răz n escu ; 11,03 Muzică de estradă; 12,25 populare romîneşti ; 20,20 Noapte bună,
strada Lubomirslci, în partea de Rusia; dar, tocmai ca şi Na- respondat regulat cu Vlaăimir li se explica motivele“. boiului şi împotriva guvernu Emisiune literară î Frumuseţile patriei,
est a oraşului. Locuinţa se com lui ţarist. în operele scriitorilor noştri; 13,20 Din
punea din două odăi nu prea ăejda Konstantinovna, Vlaăimir Ilici. In scrisorile sale, Vlaăi Dar faptele rămîneau fapte.
mari, mobilate doar cu două In faţa mea aveam priveliştea, M-am înapoiat din nou la
paturi simple, două mese de Ilici nu mă lăsă să vorbesc mir Ilici mă întreba de sănăta atît de „familiară“ în Rusia, a Berna, tinde se afla şi Vlaăimir
brad şi cîteva scaune şi tabu- abuzurilor şi silniciilor. Şi din Ilici, care sosise chiar atunci
rele modeste. m ult: te, mă sfătuia să mă gindesc acel moment prestigiul „demo din Austria. El fusese arestat
craţiei elveţiene, cea mai liberă de autorităţile austriece ca ce
Am fost întîmpinat cu multă, — „Nu-ţi face bine să vor cît mai puţin la treburi şi să din lume“, a scăzut foarte mult tăţean al unei ţări care se afla muzică uşoară a compozitorilor sovie- . copii ; 21,15 Din folclorul popoarelor ;
căldură de Nadejăa Konstanti mă îngrijesc de vindecarea mea, in ochii mei. în stare de război cu Austria,
novna Krupskaia, care mi-a co beşti mult dintr-odată. Ai uneori îmi comunica şi noutăţi şi imediat după eliberare, trecu tic î; 15,10 Concert de prînz: 17,30 22,59 Muzică simfonică.
municat că Vladimir Ilici era să-mi povesteşti încetul cu în politice. Am avut un număr A doua zi, arestaţii au fost se în Elveţia. A doua zi după
plecat şi urma să se înapoieze cetul totul, nu te grăbi“. destul de mare de scrisori, de eliberaţi şi în acelaşi timp au sosirea mea la Berna, la 24 „Tineri din lumea întreagă“, emisiu PROGRAMUL II: 14,07 Cîntece de
abia peste cîteva zile. dispărut şi copoii care mă ur august (stil vechi), Vlaăimir ne de cîntece; 18,30 Melodii, m elodii; luptă antifasciste ; 15,30 Muzică de
Ne vom strădui să te vinde măreau. Am aflat după aceea Ilici luă cuvîntul in. adunarea 19,30 Teatru la microfon: „Azilul de estradă interpretată de orchestre de
Pe Nadejăa Konstantinovna o că eram suspectaţi nici m.ai grupului din localitate al bolşe noapte“ de Maxim Gorlu; 22,30 Con coarde; 16,45 Să ne cunoaştem pa
căm cu orice preţ — îmi spu la Lenin, dar toate au fost dis mult nici mai puţin decît de vicilor şi citi un referat cu pri certul „Două inimi într-un vals“ ; 23,20 tria : Vrancea ; 18,05 Cîntece sovietice
interesa, desigur, foarte mult spionaj in folosul Rusiei şi a- vire la atitudinea bolşevicilor Cvintetul în mi bemol major de Schu- de muncă ; 20,00 „Rigoletto“ de Verdi;
tot ce se petrecea pe atunci în nea Vlaăimir Ilici, dorind să mă truse cu prilejul arestării noa ceasta din pricina coresponden faţă de război. Adunarea s-a ţi mann. 22,30 Muzică populară rbmînească 5
Rusia<, dar în timp ce asculta ţei mele cu Vlaăimir Ilici; la nut în pădure, în afara oraşu
informaţiile pe care i le dă îmbărbăteze. Numai să nu te stre la Petrograd în 1914 (le-am eliberarea arestaţilor a contri lui. Vlo.ăimîr ilici ne spuse că
deam, mă întrerupea mereu, buit Sgragen, prefectul poliţiei toată frazeologia despre apă
spunînău-mi: descurajezi. ars împreună cu multe alte din Berna, social-democrat, ca rarea patriei este şovinism pur
re a lămurit poliţiei elveţiene şi că orice ajutor acordat gu
— Nu te grăbi, n-ai voie să A doua zi, prin intermediul materiale). cit de absurdă este acestă a- vernului ţarist în război înseam PROGRAMUL I I : 14,07 Muzică co 23,15 Concert de noapte.
vorbeşti mult. Ai tot timpul să tovarăşului S. I. Bagoţki, care Prin iulie mă simţeam deja cuzaţie adusă emigranţilor po nă trădare făţişă a clasei mun
povesteşti. locuia la Cracovia, Vlaăimir litici. rală din ţări prietene; 15,15 Cîntece BULETINE DE ŞTIRI: "5,00, 6,00,
întremat, prinsesem puteri şi citoare ; el adăugă că trebuie să de dragoste şi jocuri populare romî- 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00,
Peste noapte, am rămas în Ilici mă trimise la un medic re mă pregăteam să mă întorc în Am mai aflat că poliţia avea folosim toate greutăţile întîm- n eşti; 16,30 Vorbeşte Moscova ! 17,50' 20.00, ' 22,00, 23,52 (programul 1),,
casa lui Vladimir Ilici, iar a numit pe vremea aceea, doc Rusia, dar am fost împiedicat de gînd să mă aresteze şi pe pinate de război de guvernul Ştiinţa şi religia: Originea gnoseolo 14.00, 16,00, 18,00, 21,00, 23,00 (pro
doua zi am fost instalat în lo torul Lanăau, docent universi de războiul imperialist care se mine, dar n-a îndrăznit, dat ţarist în scopul luptei celei mal gică a religiei; 19,30 „Gîntă mandoli gramul II).
cuinţa lui Aleksandr Antonovici tar. După ce mă consultă, me dezlănţuise. fiind că eram deputat": se te hotărîte împotriva războiului ; nele“, program de canţonete; 20,20
Troianovski. dicul îmi recomandă să plec mea de oarecare „complicaţii Lenin mai spuse apoi că tre
să mă tratez in Elveţia. Graniţele cu Germania şi Au diplomatice“ (nu-i trecea prin buie să facem agitaţie în lu Noapte bună, co p ii: „Ftata din soc“ de mmm mmmaimsk
In timp ce aşteptam să se stria erau închise şi înainte de minte că partidul din care fă mea întreagă pentru transfor Andersen ! 20,30 Program muzical pen
întoarcă Vladimir Ilici, mă stră Am mai rămas o bucată de a pleca a trebuit să culeg multă ceam eu parte era duşmanul marea războiului imperialist în
duiam să-mi întocmesc im plan vreme la Cracovia şi am avut vreme informaţii, pentru a afla jurat al ţarismului şi că deci război civil şi că muncitorii din tru fruntaşii în producţie din indus PENTRU 24 ORE
amănunţit al expunerii pe care posibilitatea să-l văd zilnic pe ce cale mai. există pentru a pă din pricina arestării mele nu toate ţările beligerante trebuie trie şi agricultură; 21,15 Melodii li
urma să i-o fac, mă gînăeam Vlaăimir Ilici şi să stau de vor trunde in Rusia. Pe atunci mă s-ar fi ajuns la nici un fel de să îndrepte armele împotriva rice romîneşti; 22,00 Muzică simfoni Vremea fărnîfie călduroasă, cu
la cele ce ştiam despre proble bă cu el despre unele proble găseam în staţiunea balneară „complicaţii diplomatice“). propriei lor burghezii şi a pro că î 23,15 Concert de noapte. cerul 'variabil. TehiperâtUra în
mele de partid din Rusia, des me care ne interesau pe a- Leizigen. priilor lor guverne. uşoară creşţere ; ziua între' 13—
pre activitatea fracţiunii noa mîndoi. 'Mai tîrziu mi s-a 'spus că Vla- 29 MARTIE 1960 18 grade, iar noaptea între 1—
stre din Dumă, despre ziarul Odată, am primit de la Vlaăi dimir Ilici n-a primit suma de Aceasta a fost prima cuvinta- 6 grade. Vint potrivit cu inten
„Pravda“ etc. Vlaăimir Ilici se ocupa intens mir ilici, care se afla în Austria, bani trimisă de mine. I s-a co re rostită de. Vladimir ilici în PROGRAMUL 1: 5,55 Sfătui me sificări din’ sectorul sud.
de treburile partidului: citea o telegramă prin care mă ruga municat că „pe numele lui a problema atitudinii partidului dicului : Importanţa regimului fără
Pînă atunci nu-l mai văzusem mult. scria şi în fiecare seară să-i trimit, dacă am posibilita sosit un mandat poştal, dar că nostru faţă de războiul imperia sare pentru bolnavii de inimă, rinichi.
niciodată pe Vladimir Ilici şi pe la orele 11 se ducea perso tea o sumă. de bani. Cu puţin suma nu-i poate fi eliberată, list care începuse. Cuvîntarea
mă simţeam oarecum intimidat nal la gară pentru a-şi expedia înainte îmi sosise de la Peters dată fiind calitatea lui de cetă aceasta a dat o directivă tacti şi hipertensivi.; 6,15 Emisiunea pentru PENTRU URMĂTOARELE
la gîndul acestei prime intil- corespondenţa în Rusia (arti burg salariul meu de deputat ţean al unei ţări care se află că fundamentală partidului nos sate: Metodele mecanizatorilor frun 3 ZILE
niri cu conducătorul partidului cole pentru presa noastră bol în Dumă. aşa că i-am trimis în stare de război cu Austria“. tru în această problemă atît ăe
nostru. Dar cină Vladimir Ilici şevică, discursuri pentru depu telegrafic 500 de franci. După importantă pentru vremea a- taşi pentru grăbirea ritmului lucrărilor Vreme schimbătoare, favorabi
se inapoie şi-l văzui, mi-am dat taţii bolşevici, instrucţiuni şi di aceasta, poliţia elveţiană a a- Intre timp, evenimentele se ceea, directivă care a servit ca agricole de primăvară! 8,45 „Estbada lă ploilor şi cu tempefalura sta
numaidecît seama că am în faţa rective pentru munca de partid restat cu totul pe neaşteptate precipitau.. Cînd s-a vădit că bază Manifestului Comitetului primăverii“ ; 9,30 Emisiune literară ; ţionară.
mea un om ca toţi oamenii. La şi alte materiale). cîţiva emigranţi politici ruşi cu conducătorii partidelor socialis- Central al partidului — „Răz
el totul era sim plu: înfăţişa care eram in legătură, iar a te., ale:ţărilor, beliger antei trăda- boiul şi 'social-ăemocraţia ru
rea sa tipic rusească, hainele, să“, publicat ceva mai. tîrziu
gesturile prin care sublinia cele Peste puţin timp am plecat doua zi, în timp ce mă aflam în nr. 33 al ziarului „Soţial-
ce spunea. Numai ochii lui Vla Dejnokrat“.
dimir ilici mi se părură neobiş în Elveţia. Cînd m-a condus la unul dintre aceştia şi şedeam
nuiţi : ardea în ei o flacără vie,
pătrunzătoare. la gară, Vlaăimir Ilici mi-a ce in cerdacul vilei, se iviră prin LUNA CURĂŢENIEI
rut insistent să-i scriu cum apropiere, pe biciclete, nişte in In cadru! „LUNII CURĂŢENIEI“ — 20 martie-20 aprilie]
- O.C.L. Produse Industriale Interraionala Deva şl sucursa-(
merge tratamentul, iar emi divizi pe care nu-i mai văzusem. (ele sale din Alba Iulia, Zlatna, Sebeş, Orăştie, Brad şi Cugirj
oferă un bogat sortiment de articole pentru curăţenie.
granţilor ruşi bolşevici care se Din cină în cînd, aceştia veneau
• DIFERITE ARTICOLE PENTRU ZUGRĂVIT,
găseau în oraşul Berna. Vlaăi pînă in apropierea cerdacului şi • ATARE SORTIMENT DE ARTICOLE PENTRU CURĂŢIT, j
• BOGAT SORTIMENT PENTRU VOPSIT.
mir Ilici le-a scris să mă in mă priveau fără pic de jenă, Consumatori! Vizitaţi cu încredere unităţile noastre!
terneze intr-un sanatoriu, cît cil insolenţă. Purtarea lor era
mai repede şi in condiţii cît mai foarte suspectă, dar nu-mi ve
bune. nea să cred că sînt copoi. O
astfel de presupunere nu se îm
In Elveţia am stat un timp păca cu părerea mea de a-
destul de îndelungat şi am c.o-. tunci \despre, Elveţia pe care o