Page 94 - 1960-03
P. 94
Pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. íS35
Vizita lui N. S. Hruşciov în Franţa şiu ii • jxlîim elB ş lip i • jx\tirvue).B ş iir i • ju itim a le ş tir i,
N. S. HRUŞCIOV: „Nu vom precupeţi forţele
pentru ca situaţia internaţională să evolueze
pe făgaşul consolidării păcii Scrisoarea adresată de Otto ßrotewohl P e n tru tratative concrete,
şi prieteniei între popoare" Comitetului participanţilor l i mişcarea active, asupra program ului
Cuvfntarea rostită la dejunul oferit de Asociaţia presei diplomatice de rezistenţă i n italia de dezarmare generală
PARIS (Agerpres). — TASS un stat nu a avut încă de pier Unii sceptici, a spus N. S. BERLIN 26 (Agerpres). — In le curile guvernante din Germania oc si totală
transmite: La dejunul oierit de dut de pe urma creşterii numă Hruşciov, continuă să susţină
Asociaţia presei diplomatice, a rului prietenilor. Am sosit în pînă în prezent că reglementa gătură cu împlinirea a 16 ani de la cidentală, străduindu-se să „modifice"
luat cuvîntul şeful guvernului Franţa pentru ca împreună cu rea paşnică a r 'fi cu neputinţă executarea în masă, din ordinul feld- rezultatele celui de-al doilea război D e c l a r a ţ i a l u i V. A . Z o r i m i a ş e d i n ţ a C o m i t e t u l u i
sovietic, N. S. Hruşciov, care guvernul ei să stabilim căile deoarece nu ar fi posibilă o co mareşalului hitlerist Kesselring, a mondial şi să-şi realizeze scopurile a- celor sece state pentru desarmare
a spus printre altele: dezvoltării continue a relaţiilor laborare reciproc avantajoasă patrioţilor italieni, Otto Grotewohl, gresive trec în mod făţiş Ia înăbuşi GENEVA 26 (Agerpres). — tea înainta împreună spre pre
Presa are un rol important de prietenie sovieto-franceze. între ţările capitaliste şi cele preşedintele Consiliului de Miniştri rea şi persecutarea forţelor păcii. Ei TASS anunţă: La 25 martie, gătirea tratatului cu privire la
socialiste. Amintiţi-vă însă de ai R.D.G., a adresat o scrisoare Co au înscenat un proces împotriva lup
în formarea opiniei publice, şi Vorbind despre apropiata con colaborarea rodnică dintre ţă mitetului participanţilor Ia mişcarea tătorilor pentru pace din Germania la Palatul Naţiunilor a avut Ioc dezarmarea generală şi totală.
de ziarişti depinde în mare mă ferinţă la nivel înalt, N.S. rile noastre în anii celui de-al de rezistenţă din Italia, occidentală, au interzis Partidul Co
sură în ce direcţie se vor orien Hruşciov a subliniat că Uniu doilea război mondial. De ce a- munist din Germania, şi intenţionea sub preşedinţia reprezentantului A trece ia pregătirea tratatu
ta minţile oamenilor. Aş Hori nea Sovietică consideră" că sco tund, în anii dezvoltării paşnice Arătînd că în cursul vizitei sale la ză să interzică Uniunea progresistă a U.R.S.S. o şedinţă ordinară a lui, a spus V. A. Zorin în con
să sper că dv. ziariştii, veţi con pul ei principal este de a găsi nu putem dezvolta şi mai rod Roma cancelarul vest-german, Ade persoanelor persecutate de nazişti.
tribui în mod activ ia' stabili un limbaj comun în problemele nauer, a refuzat să cinstească memo Comitetului celor zece state pen tinuare, aceasta înseamnă a în
rea înţelegerii reciproce şi a internaţionale litigioase şi rezol nic colaborarea în interesele pă ria victimelor fascismului, Otto Gro Pe de altă parte, subliniază O. tru dezarmare.
prieteniei dintre Franţa şi Uni varea paşnică în comun a' aces cii ? Există cineva căruia să tewohl scrie că aceasta nu oglindeşte Grotewohl, în decursul celor peste cepe tratative concrete, active,
unea Sovietică, la cauza întă tor probleme. nu-i convină un asemenea mod poziţia poporului german, ci poziţia zece ani a existenţei sale, Republica V. A. Zorin, locţiitor ai mi asupra programului de dezar
nistrului Afacerilor Externe al mare generală şi totală de la
U. R.S.S., şeful delegaţiei sovie începutul pînă Ia sfîrşitul lui,
tice, a făcut Ia şedinţă o decla prin confruntarea poziţiilor păr
ririi păcii. In decursul anilor „războiului de abordare ? — a întrebat cercurilor militariste şi fasciste. Democrată Germană a devenit un raţie în care a subliniat că ac ţilor şi găsirea unor soluţii re
Franţa este o mare putere, ea rece“, drumul spre pace s-a do N. S. Hruşciov. Aceasta şi în O. Grotewohl subliniază în scrisoa reazim al .păcii în Europa. Guvernul tivitatea desfăşurată în acest ciproc acceptabile pentru pro
deţine un rol important în tre vedit a fi din cale afară de tixit seamnă coexistenţa paşnică. Ne re că pînă în prezent în ciuda indig R.D.G. luptă pentru încheierea trata răstimp de Comitetul ceior zece blemele care se ivesc.
burile internaţionale. Ea a a- cu tot felul de vechituri. Nu propunem de asemenea ca pro nării opiniei publice mondiale Ober tului de pace ou cele două state ger state a fost de un anumit fo
dus un mare aport la cauza co este o sarcină uşoară de cură blemele litigioase să fie rezol länder, ucigaşul cetăţenilor din Lvov, mane, pentru reglementarea paşnică a los. In cursul şedinţelor comi Trebuie să se ajungă la o în
tetului, a spus V. A. Zorin, s-au ţelegere în privinţa principale
mună a zdrobirii coaliţiei hitle- ţat acest drum. Dar cine altul vate pe calea tratativelor şi nu deţine funcţia de ministru ca şi Schrö problemei Berlinului occidental, pen reliefat poziţiile delegaţilor în lor prevederi ale viitorului tra
mai multe probleme importan tat cu privire la dezarmarea ge
riste. In Uniunea Sovietică sînt poate face acest lucru dacă nu cu ajutorul forţei. der care a făcut parte din batalioane tru coexistenţa . paşnică cu toate po te. V. A. Zorin a relevat tendin nerală şi totală, a subliniat V.
bine cunoscute numele multor conducătorii statelor care sînt Am venit în Franţa cu bune le de asalt SS, iar Globke, interpretul poarele. ţa delegaţiei sovietice şi a dele A. Zorin, să ne înţelegem asu
scriitori, oameni de ştiinţă şi chemaţi să îndeplinească voinţa gaţiilor celorlalte ţări socialiste pra volumului, măsurilor ce tre
artişti eminenţi din Franţa. popoarelor, a spus N. S. Hruş intenţii, dorim să unim efortu legilor rasiale deţine funcţia de se Otto Grotewohl îşi exprimă speran de a aborda în mod constructiv buie înfăptuite în procesul de
Ştiu că şi în Franţa se mani ciov. rile celor două ţări ale noastre cretar de stat. Peste t.000 de ma ţa că destinderea încordării, interna zarmării generale şi totale. V.
festă un viu interes faţă de în scopul menţinerii şi conso gistraţi nazişti care l-au servit pe ţionale se va accentua cu toată opu şi concret discutarea probleme A. Zorin a amintit despre mă
viaţa poporului sovietic. Dar. Referindu-se la problema de lidării păcii generale. Noi do Hitler participă din nou activ la per nerea guvernului de la Bonn şi că în lor dezarmării generale şi to surile prevăzute de programul
după părerea noastră, numai zarmării, N. S. Hruşciov a sub rim pace şi prietenie, nu avem secutarea antifasciştilor şi patrioţilor tre Republica Democrată Germană şi tale. sovietic de dezarmare generală
legăturile culturale nu sînt su nevoie de nimic altceva. germani. Condamnat pentru crimele Italia se vor dezvolta relaţii paşnice
ficiente. • liniat că sfîrşitul logic ai cursei sale faţă de poporul italian, crimina După ce a arătat că planul şi totală. Din păcate, a spus
înarmărilor este războiul. Do Vreau să vă asigur, a spus normale bazate pe respectul reciproc, occidental nu este un plan de el în continuare, delegaţia so
Noi dorim lărgirea1 contac resc oare acest lucru popoarele ? în încheiere N. S. Hruşciov, că lul de război Kesselring, care este şi coexistenţa paşnică. dezarmare generală şi totală, vietică este nevoită să consta
telor şi legăturilor dintre Le poate fi oare de vreun folos guvernul Uniunii Sovietice va V. A. Zorin a spus că, deşi de te că volumul măsurilor prevă
U.R.S.S. şi Franţa în toate do un nou război ? continua să acţioneze şi pe vii preşedinte al organizaţiei militariste Antifasciştii germani şi foţi germa
tor eu perseverenţă şi în mod nii iubitori de pace salută pe luptăto
Uniunea Sovietica a propus şi revanşarde „Casca de oţel“, parti
meniile. (?elaborarea largă so- să se aplice un mod de aborda consecvent în direcţia destinde cipă astăzi activ Ia pregătirea unui rii italieni din rezistenţă şi întregul legaţia sovietică nu vede posi zute în planul occidental de de
vieto-franceză va spori numărul re radical în rezolvarea proble rii continue a încordării inter nou război. popor italian, scrie în încheiere Otto bilitatea de a lua ca bază a zarmare, prezentat de cele cinci
prietenilor atît ai Franţei cît şi mei dezarmării, redueîndu-şi în naţionale, pentru crearea unor Otto Grotewohl a subliniat că cer- Grotewohl.
ai Uniunii Sovietice şi nu va mod unilateral forţele armate cu astfel de e&ndiţii în lume, in unei înţelegeri mai multe din state, nu poale asigura dezarma
prevederile planului occidental, rea generlă şi totală. Este su
„abate Franţa de la aliaţii ei o treime. Aceste propuneri nu care oamenii să poată să ’doar aceasta nu înseamnă cîtuşi de ficient, de pildă, să arătăm că
occidentali“, după cum se scrie pot îi respinse pur şi simplu mă liniştiţi şi să nu se teamă puţin că noi nu am vedea punc în planul puterilor occidentale
intr-o parte a presei. Nu cu a- sau prezentate drept „propagan să mîine ••© vsr trezi într ă si In aprilie, conferinţa pentru apărarea te de contact dintre poziţia noa nu se prevede nici distrugerea
ceste intenţii am venit în Fran dă“. Să păşească şi alţii pe ca tuaţie de război. Nu vom pre păcii şi securităţii în stră si poziţia puterilor occiden tuturor stocurilor 3e arme nu
ţă, ă declarat N. S. Hruşciov, lea unei asemenea „propagan cupeţi forţele pentru ca situa tale. O serie întreagă de ase cleare, nici chiar renunţarea Ia
nu în acest scop ne întîlnim cu de“ şi să-şi reducă considera AGORA 26 (Agerpres). — După nizat conferinţa vor trimite reprezen menea puncte de contact au ie folosirea acestor arme, nici li
preşedintele De Gaulle şi cu alţi bil, în mod unilateral, forjele ţia internaţională să evolueze şit la iveală pînă în prezent, chidarea totală a forţelor arma
pe iăgaşul consolidării păcii şi
oameni de sat ai Franţei. Nici lor armate. prieteniei intre popoare. cum anunţă Biroul pentru problemele tanţi guvernamentali. de pildă, asupra necesităţii ca te şi a armamentelor, nici li
intîlnirea dintre africane din Ghana, între 7 şi 9 a- Conferinţa va discuta acţiunile ce dezarmarea generală şi totală chidarea bazelor străine de pe
trebuie întreprinse împotriva folosirii să înceapă prin reducerea for alte teritorii, nici o serie de alte
t.SHruşciov si grupurile parlamentareprilie va avea loc la Accra conferin teritoriului Africii ca teren de expe ţelor armate şi a armamentelor măsuri importante fără de care
ţa pentru apărarea păcii şi securită
ţii în África. Pînă în prezent au ac rienţă pentru armele nucleare şi va clasice asupra însemnătăţii ex dezarmarea nu poate îi nici
de prietenie franco-sovietice ceptat invitaţia de a participa la a- cere popoarelor africane să-şi întă cepţionale a dezarmării nuclea generală, nici totală.
ceastă conferinţă reprezentanţii a rească vigilenţa împotriva noilor for
peste 20 de ţări africane. Ţările in re, în sîîrşit s-a stabilit că fa S-ar putea încerca de aseme
elaborarea măsurilor pentru con nea, a arătat în încheiere V. A.
PARIS 26 (Agerpres). — Dl. Schmittlein l-a salutat cu rea economică şi culturală. Toţj dependente africane care au orga- me ale colonialismului. trolul dezarmării să nu fie nici Zorin, să se ajungă ia o înţe
dezarmare fără control, nici con legere şi asupra unei probleme
TASS anunţă: Un mare grup căldură pe înaltul oaspete sovie cei care în ultimii ani au vizi trol fără dezarmare. atît de importante ca cea a a-
de deputaţi din cele două ca tic. El a subliniat că prietenia tat Uniunea Sovietică au fost Puternicul ecou a! noilor p ro p u n eri Străduindu-se să sporească sîgurării relaţiilor paşnice din
mere ale Parlamentului francez dintre popoarele sovietic şi fran in mod invariabil uimiţi de cen sovietice în problem a încetării
— Adunarea Naţională şi Se cez a fost verificată de istorie experienţelor cu arma nucleară numărul punctelor de contact, tre state după înfăptuirea de
nat — au sosit la 25 martie Intr-unui din cele mai grele mo tralele electrice gigantice de pe
la Palatul Ministerului Afaceri mente, oînd ea însăşi, trecea Volga, de uzine uriaşe, de nu a spus V. A. Zorih în continua zarmării generale şi totale. Nu
lor Externe, unde se află reşe prin zile grele, Franţa a găsii meroasele şantiere noi. Fran
dinţa şefului guvernului sovie posibilitatea să trimită în Uniu ţa are ce să înveţe de ia Uniu re, delegaţia sovietică a venit credem, a declarat el, că aceas
tic. In cea de-a doua Jumătate nea Sovietică pe fiii săi — un nea Sovietică, a declarat el.
a zilei de 25 martie, .aici a avut grup de aviatori care a format Noi trebuie să ne cunoaştem înfr-o serie de cazuri în întîm- tă problemă trebuie rezolvată
ioc o întîlnire prietenească şi escadrila „Normandie-Niemen“.
o convorbire sinceră între N. S. Faptele lor de luptă sînt cunos mai bine reciproc. Sperăm că LONDRA 26 (Agerpres). — Aceste presiuni, scrie în pinarea poziţiei puterilor occi prin crearea, într-o lume în ca
Hruşciov şi grupurile parla cute. Mulţi dintre ei nu au trăit vizita dumneavoastră în Franţa TASS anunţă: Noile propuneri continuare ziarul, se explică
mentare de prietenie franco-so plnă la' victorie şi dorm somnul va întări şi mai mult colabora sovietice la conferinţa celor prin dorinţa anumitor cercuri dentale. Acum, a spus V. A. re nu vor fi nici un fel de in
vietice. de veci în pămîntuÎ Rusiei. rea' ţărilor noastre în toate do trei puteri în problema încetă ale S.U.A., „de a continua ex
rii experienţelor cu arrna nu perienţele nucleare cu scopul Zorin, după schimbul general de strumente şi mijloace de război,
La această întîlnire au par Iar oînd la sfîrşitul anului meniile. Sîntem fericiţi să vă cleară, care are loc la Gene de a crea aşa-numita bombă
ticipat, printre alţii, preşedin 1944, trupele germane au pus salutăm şi vă urăm succes de va, trebuie să folosească drept „curată“ de dimensiuni mici păreri, s-ar putea trece la în a unor noi forţe armate fie chiar
tele grupului parlamentar de într-o situaţie dificila trupele a- plin în vizita dumneavoastră şi bază pentru realizarea unui a- care poate fi folosită la ra
prietenie franco-sovietică din liaţilor occidentali, armata so în tratativele cu preşedintele De chete“. deplinirea principalei sarcini a cu un statut internaţional. Sîn-
Adunarea Naţională, dl. Schmit- vietică la primul apel al lui Gaulle. cord cu privire la interzicerea
tlein ; vicepreşedintele grupului Ghurchill a trecut la ofensivă acestei arme de exterminare Relevînd dorinţa sinceră a Comitetului nostru — la pregă tem însă dispuşi să discutăm
similar din senat, dl. Bouch; şi prin aceasta a ajutat la eli Schmittlein şl Bouch au în- în masă, serie ziarul englez Uniunii Sovietice „de a mic
Maurice Thorez, generalul Pe berarea pămîntului francez de mînat lui N. S. Hruşciov în dar „Scotsman“. şora riscul unei catastrofe ge tirea unui acord cu privire la unele aspecte ale problemei re
tit, Jacques Duolos, Presw şi cotropitori. Asemenea lucruri nu medalii memoriale.
alţi membri ai Parlamentului şi se uită, ele sînt înscrise eu li Ziarul condamnă poziţia Sta nerale, ziarul „Scptsman“ face dezarmarea generală şi totală. laţiilor dintre state în lumina
Senatului aparţinînd diferitelor tere de aur în istorie. Apoi a luat cuvîntul N. S. apel la puterile occidentale „să
partide politice. Hruşciov. Guvîntarea sa a fost telor Unite faţă de noile pro folosească posibilitatea exis Analizând cuvîntăriie repre prevederilor Cartei O.N.U.
Senatorul Bouch. în cuvînfa- ascultată cu o deosebită atenţie tentă în momentul de faţă de
La întâlnirea cu parlamenta rea de salut rostită în numele şi întâmpinată cu multă căldură puneri sovietice. Unii generali a se începe controlul asupra zentanţilor puterilor occidentale In a doua jumătate a zilei,
de către cei prezenţi.
şi oameni de ştiinţă din S.U.A., în comitet, V. A. Zorin şi-a ex V. A. Zorin a organizat o con
Apoi s-a închegat o convor
menţionează ziarul, exercită primat speranţa că nici una din ferinţă de presă la care a infor
presiuni asupra guvernului a-
delegaţiile care fac parte din mat pe ziariştii focali şi străini
merican insistînd pentru con
comitet nu se va abate de Ia asupra conţinutului cuvîntării
linia rezoluţiei Adunării Gene sale la şedinţa din 25 martie a
rale a O.N.U. şi că ele vor pu comitetului.
-©c$*9>
rii francezi, împreună cu N. S. grupului parlamentar de prie bire prietenească între N. S. tinuarea experienţelor nuclea Im sprijinul «!.exarmărll generale
Hruşciov, au fost de faţă N. P. tenie franco-sovietică din Se Hruşciov şi membrii parlamen re, „indiferent dacă există sau
Hruşciova, A. N. Kosîghin, A. nat, a subliniat că în Franţa tului. Mulţi dintre ei s-au apro
A. Gromîko, S. A. Vinogradov, sînt bine cunoscute succesele piat pentru a-i strînge mâna. nu posibilitatea de realizare
şl al eaazef păcii
ambasadorul U.R.S.S. în Fran deosebite pe care Ie-a' obţinut Alţii i-ău cerut autografe, i-au a unui acord“.
ţa, şî alte personalităţi. Uniunea Sovietică în dezvolta- urat succes în misiunea sa. NEW YORK 26 (Agerpres). internaţionale din ultimul timp „Guvernul S.U.A'. trebuld să
Oaspeţii sovietici şi-au început călătoria — Un grup de organizaţii ob „au îmbunătăţit perspectivele creeze un organ special pen
prin provinciile franceze şteşti din S.U.A. a anunţat că unei evoluţii în direcţia între tru trecerea planificată Ia eco-:
se străduieşte să pună. proble
Sîmbâtă dimineaţa la orele frunte cu Jaques Chaban Del- celor două state. Prima oprire ale oraşului. Şi aici o mulţime mele păcii şi dezarmării gene cerii paşnice dintre ţările so nomia de pace“. S.U.A. „tre-:
8,55, ora locală, NiKita Hruş mas, preşedintele Adunării Na a fost în suburbia La Benauge, compactă de oameni au ţinut rale în centrul campaniei e- cialiste şi cele capitaliste“.
ciov şi-a început călătoria prin ţionale, primarul oraşului, ca unde in intervalul anilor 1950- să-şi exprime sentimentele de loctorale din 1960. buie să obţină încheierea unui
Franţa, pleeînd de pe aeropor re a vizitat Uniunea Sovieti 1955 au fost construite noi sinceră simpatie faţă de NiKita In declaraţie se' subliniază acord cu privire la denucleari-
tul Or/ly pe bordul unui avion că, ca şef al delegaţiei Adună cvartale de locuinţe. însoţit Hruşciov. Săptămînalul „National Gu pericolul mare al „cursei ne zarea şi demilitarizarea tuturor
,.Caravelle“ spre Bordeaux, spre rii Naţionale Franceze. însoţit de Chaban Delmas, N. S. Hruş ardian“ anunţă că printre or controlate a înarmărilor“ şi regiunilor în care situaţia este
aceeaşi destinaţie şi-au luat de Jaques Chaban Delmas, N.S. ciov s-a îndreptat spre pala Programul încărcat al vizitei ganizaţiile care sprijină aceas încordată şi în care vecinăta
zborul de asemenea şi alte a- Hruşciov a trecut în revistă tul sporturilor. In piaţă, în fa la Bordeaux a cuprins imediat tă mişcare se află Comitetul se spune că „cointeresarea ţă
vioane care transportă un ma garda de onoare. Direct de la ţa palatului sporturilor s-a a- după aceasta, vizita la primă naţional de luptă pentru o po rilor din cele două lagăre la tea imediată a trupelor poate
re grup de ziarişti ce-l înso dunat o mare mulţime. Puteau ria oraşului, unde primarul o- litică nucleară rezonabilă, Co menţinerea existenţei lor“ poa provoca incidente care să du
ţesc pe conducătorul sovietic în aeroport N. S. Hruşciov a ple fi văzute panouri cu inscripţii: raşului, Chaban Delmas, a ofe mitetul quakerilor americani, te genera o „politică care va că la un conflict general“.
călătoria lui prin Franţa. N.S. cat spre oraş. Coloana de ma „Bine aţi ven it!“. Mulţimea rit un dejun în cinstea înaltu secţia americană a Ligii inter permite sistemelor rivale să se S.U.A „nu trebuie să livreze ar
Hruşciov este însoţit de Louis şini a străbătut 2 suburbii — scanda : „Trăiască Hruşciov !“, lui oaspete. In tot cursul deju naţionale a femeilor de luptă întreacă în condiţii paşnice“. me nucleare, piese pentru ast
Jolce, ministrul Educaţiei Na Merignac şi Canderau, apoi „Pace şi prietenie!“. nului în :sala Consiliului Muni pentru pace şi libertate, Aso fel de arme şi instalaţii pen
ţionale, 1Meret, secretarul gene prin piaţa Stalingrad s-a în cipal pătrundeau de afară ova ciaţia americană pentru spri Declaraţia cuprinde progra
ral al 1Ministerului Afacerilor dreptat spre centrul oraşului. Chaban Delmas l-a însoţit pe ţiile miilor de oameni adunaţi jinirea O.N.U. şi Liga unită a mul de măsuri în sprijinul de tru transportarea lor statelor
interne, Maurice Dejean, am Pe trotuare, în spatele unui şir N. S. Hruşciov, prin piaţă, in- in faţa primăriei oraşului. In federaliştilor mondiali. zarmării generale şi al cauzei care nu dispun de astfel de
de soldaţi s-au adunat nume tr-una din casele noi. Numeroşi cadrul dejunului, care s-a des păcii. arme. Ele trebuie să denunţe
basadorul Franţei la 'Moscova, locuitori din Bordeaux l-au sa făşurat într-o atmosferă cor Participanţii la această cam orice acorduri care prevăd ast
roşi locuitori ai oraşului. Pe panie îşi propun să obţină „Preşedintele şi Congresul, fel de livrări“.
includerea cererii cu privire la trebuie să declare în mod ferm
dezarmarea generală în plat că dezarmarea generală este S.U.A. „trebuie să recunoască
principalul ţel al politicii ex că orice plan eficace de de
terne a S.U.A. Ei trebuie să zarmare va cere participarea
traducă în viaţă această de
S. A. Vinogradov, ambasadorul măsură ce cortegiul oficial se lutat cu entuziasm pe şeful dială, au luat cuvîntul J. Cha formele electorale ale celor claraţie, ducînd tratative cu tuturor ţărilor, inclusiv a Chi
U.R.S.S. în Franţa şi de mem apropia de oraş, mulţimea de guvernului sovietic. Cină du ban Delmas şi N. s. Hruşciov. două partide — republican şi privire la dezarmare“. nei populare“.
bri ai ambasadei sovietice. Du venea tot mai densă. Oamenii pă vizitarea apartamentului Dejunul de la primăria ora democrat — la congresele lor Declaraţia bere de aseme Iniţiatorii acestei campanii
pă aproximativ o oră de zbor adunaţi au salutat, cu căldură N. S. Hruşciov a apărut la şului a încheiat scurta vizită de naţionale care vor avea loc în nea că Statele Unite să conti cheamă toate organizaţiile ob
avioanele au aterizat pe ae pe oaspeţii sovietici. Şi aici pu balcon, a răsunat o furtună de mimai 5 ore prin Bordeaux. iulie a.c. nue tratativele cu privire la şteşti, care se pronunţă pentru
roportul Merignac din Bor teau fi văzute aceleaşi instan aclamaţii. După terminarea dejunului, interzicerea experienţelor cu dezarmare, să obţină ca toţi
Organizaţiile care au iniţiat
deaux. tanee pariziene — şiruri ne- La sosirea în oraş N. S. N. S. Hruşciov şi persoanele această campanie au adoptat arma nucleară. S.U.A. trebuie candidaţii la alegerile pentru
Pe aeroport, N. S. Hruşciov a sfîrşite de steguleţe sovietice şi Hruşciov a avut în clădirea care îl însoţesc s-au îndreptat o declaraţie în care sînt expu să se abţină de la orice ex Congres să includă acest pro
fost întlmpinat de reprezen franceze, clădirile publice pa teatrului o întîlnire cu repre spre aeroport, continuînău-şl se ţelurile mişcării. In decla perienţe cu aceste arme cît gram în platformele lor elec
tanţi ai autorităţilor locale in voazate cu drapele de stat ale zentanţi ai autorităţilor locale drumul spre oraşul Tarbes.
raţie se arată că evenimentele timp continuă tratativele. torale.
•ax
Rfdaeţia şl administraţia ziarului: ştr. 6 Martie nr, JjŞfţfelefon* 188) 189 j 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică ş l Mai“ — Deva.