Page 95 - 1960-03
P. 95
PROLETARI DJN TOATE ŢĂRILE, IJ-NIŢI-VA n u lu a t s fâ rş it lu c r ă r ile
C t© ufes*israţeL r > e g i© w a ie II. T .
In ziua de 27 martie a.c., a con tinuat, în sala casei orăşeneşti de
• Vizita lui N. S. Hruş- cultură din Hunedoara, conferinţa re gionaiă U.T.M.
ciov în Franţa (pag. 1-4);
1636 J ^ ......... Marţi 29 m artie 1969 1 4 pagini 20 bani Darea de seamă prezentată de tovarăşul Garoi Szabo, prim-secretar
» Duminica sportivă al Comitetului regional U.T.M., a scos jn evidenţă aspecte pozitive din ac
(pag. 2-a); tivitatea organelor şi organizaţiilor U.T.M. precum şi unele lipsuri.
® Să asigurăm încheierea Delegaţii la conferinţă, utemişti din întreaga regiune, au analizat în
cadrul discuţiilor, aspectele muncii desfăşurate de către organizaţia re
in bune conăiţiuni a invă- gională U.T.M. pe perioada de la ultima conferinţă regională şi pînă în
ţămîntului de partid la prezent şi au făcut preţioase propuneri de îmbunătăţire a activităţii de viitor.
sate. (pag. 3-a);
După dezbaterile pe marginea dă rii de seamă a organizaţiei regionale
J ® Comunicatul comun 1 U.T.M., s-a trecut la alegerea noului comitet şi a delegaţilor pentru cel
de-al Hl-lea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor.
j1 1 iraniano-afgan (pag. 4-a). j
fn cuvîntnl său, tovarăşul Virgil Trofin, prim-secretar al 0. 0. al
U.T.M. a apreciat că în activitatea Comitetului regional U.T.M. s-au ob
Cu planul trimestrial ţinut rezultate bune datorită conducerii permanente de către Comitetul re
gional de partid, îmbunătăţirii stilu Iui de muncă al Biroului regional
Spre co n so lid a rea îndeplinit U.T.M., a creşterii conştiinţei tinerilor pentru traducerea în viaţă a sarci
nilor trasate de partid.
In sediile Combinatului side
rurgic din Hunedoara, întrecerea In semn de mulţumire pentru grija pe care o poartă Partidul Mun
citoresc Romîn organizaţiei de U.T. M., participanţii la conferinţă au tri
mis o telegramă C.C. al P.M.R. în care se angajează să-şi sporească
o b ţin u i socialistă pentru sporirea pro eforturile pentru obţinerea de noi succese în cinstea celui de al Iff-lea
ducţiei de metal se desfăşoară Congres al partidului.
!Muncitorii, tehnicienii şi in care să ducă la reducerea pier cu entuziasm. Delegaţii la Conferinţa regională au asistat duminică seara la un
ginerii întreprinderii regionale derilor de energie electrică pe Pentru ca roadele acestel_ în spectacol prezentat de Ansamblul de cîntece şi dansuri al C.C. al U.T.M.
de electricitate, discută cu în reţele. Astfel, în curînă, vom
sufleţire o seamă de probleme trece la montarea pe ctt posi treceri să iie cît mai bogate, Artişti amatori în vizită la colectivişti
legate de dezbaterile ce au loc bil a contoarelor de energie la colectivele tuturor secţiilor au
in coloanele ziarului „Drumul majoritatea întreprinderilor, luat numeroase măsuri tehnico- Zilele trecute, colectiviştii din corale, solo voce, dialoguri şl
socialismului“, la rubrica „Va care să ne permită o urmărire organizatorice, au aplicat nu satul Demsuş, raionul Haţeg, dansuri populare.
loarea unui procent“. S-a a- mai atentă a circulaţiei ener meroase inovaţii. Astfel, indicii au primit vizita formaţiilor ar
juns astfel la concluzia că giei în reţea. Adaptarea unor de utilizare ai agregatelor au tistice de amatori ale căminu Programul a fost pregătit
principala noastră sursă de scheme de funcţionare a reţe crescut simţitor, Jar graficele de lui cultural din satul Ostrov. sub îndrumarea tovarăşelor în
realizarea unor însemnate e- lei care să asigure pierderi producţie înregistrează în fie văţătoare Zamfira Ilica şi Mag-
conomii, o constituie reducerea minime, verificarea sistematică care zi noi şi însemnate canti In faţa a 275 spectatori, a da Bunget, care au debutat pe
pierderilor de energie electrică a grupurilor de măsură a e- tăţi de metal peste plan. scenă alături de ceilalţi tineri
nergiei din sisteme, echilibra fost prezentată piesa „Zestrea din Ostrov.
pe reţele. rea încărcării fazelor în reţea Pînă în prezent, 9 secfii din
Oamenii au analizat această ua de joasă tensiune, urmări marele combinat, produc în con Ilenuţei“ de ştefănescu Mircea, N. BUTEAŢA
rea mai amănunţită a circula tul trimestrului viitor. Aşa sînt
problemă sub toate aspectele ţiei reactive In 'sisteme, sint de de pildă, oţelărla electrică, o- In program au figurat şl piese corespondent
fâcînă in acelaşi timp preţi asemenea măsuri care ne vor ţelăriile Siemens Martin nr. 1
oase propuneri. Prin aplicarea ajuta să realizăm pînă la sfîr şi 2, aglomeratorul, laminorul
in practică a acestor propuneri şitul anului, aşa după cum am de 800 mm. etc. Dintre acestea
pierderile de energie electrică preconizat, economii în valoa fac parte şi secţiile I-a şi a Il-a
pe reţele, aşa după cum arată re de peste 312.000 lei. O con furnale. Incepînd € e ieri, am
un calcul sumar, s-ar reduce bele secţii produc fontă în con
cu 0,36 la şută faţă de procen tul trimestrului II.
tul admis. La prima vedere, a-
cest procent pare mic. Rapor tribuţie importantă la reduce PRIM M U N C Ă x po z ifie
tat însă la întreaga cantitate rea pierderilor de energie elec VOLUNTARĂ
de energie electrică produsă, trică în reţea o pot aduce şi La şcoala de 7 ani din Pe- tive etc. Aceste lucrări au fost
transportată şi distribuită con treşti, raionul Sebeş, a fost or selecţionate pentru a fi pre
sumatorilor, reiese că noi vom întreprinderile consumatoare Tinerii din cadrul Atelierelor Utemista Maria Răşinar de la fabrica de ciorapi „Sebe ganizată o expoziţie cu obiecte zentate la faza raională a con
putea realiza lunar o economie de energie prin îmbunătăţirea centrale Gurabarza, mobilizaţi de şul“ din Sebeş, este recunoscu tâ pentru înăemînarea ei. Fa confecţionate de elevi, pentru cursului.
de aproape 147.000 kWh. factorului de putere. Unele în lucrează la maşina de tricotat şi îşi depăşeşte zilnic norma concursul cu tema „Mama“. Vi
Aceasta înseamnă că redu- treprinderi ca I. M. Ghelar, organizaţia U.T.M., au amena zitatorii, părinţi şi elevi, au ad S-au evidenţiat din cadrul
cind pierderile de energie e- cu 25-27 la sută. mirat mult lucrările expuse. cercului de creaţie literară şi
lectrică pe reţele cu numai „Vidra“ Orăştie, fabrica „Sebe jat prin muncă voluntară par De o apreciere deosebită s-au al cercului plastic elevii: 'Mun-
0.36 la sută faţă de procentul bucurat tablourile intitulate: tiu Monica, Corşiu Paraschi-
admis, vom realiza pînă la şul“ din Sebeş şi altele, lucrea cul din faţa atelierelor, ©ea 9 .7 4 1 0 0 0 LEI ECO NO M II „Flori pentru mama“ şi „Orfa va, Pătruţ Elena, Kirr Konradt,
sfîrşitul anului o economie de ză şi la ora actuală cu un fac mai mare contribuţie au adus-o Grum Ingrid, Florescu Alexan
peste 312.000 lei. tor de putere prea scăzut, fapt tinerii hazăr Nieula, secretarul nu l-1907“, poeziile „Cîntec pen dra, Gavrilă Maria, Jurj Ana,
ce face să se depăşească cu organizaţiei de bază U.T.M. din Dobratăr Maria, Schobel Mar-
După mai bine de o lună de mult consumul de curent. secţia1strungărie, Andrei Oniţiu, tru măicuţa noastră“ şi „Mut- lenchen, Kelinger Rosina şi al
la luarea acestui angajament, ţii.
sintem în măsură să raportăm. In ceea ce ne priveşte, vom ter“, precum' şl alte obiecte :
primele succese. Astfel, la în prof. MIRZA PAVEL
ceputul lunii, februarie, 's-a tre face totul ca angajamentul j secretarul organizaţiei de bază ghiveciuri pentru flori, frumos
cut la eliminarea dublei trans corespondent
formări în staţia Deva de la luat de a realiza pînă l-a- sfîr U.T.M. din secţia lăoătuşerie, L A PREŢUL DE C O S T ornate, tave cu modele decora
25 kw. la 35 kw. Ritmai acea şitul anului o economie de pes
stă măsură ne-a adus o eco te 312.000 lei, să devină o rea precum şi Aurel Mideă'n, Maria
nomie de peste 2.700 lei, iar litate.
pînă la sfîrşitul anului, econo Bînă, Floarea Filip, Ileana IVa- Acum cîteva zile, Ia 0. S. Hune muncii faţă de plan cu 17,62 la sută, Ucenici în excursie
mia va fi de aproape 30.000 lei. Ing. IOAN MAIEREANU doara s-au încheiat calculele cu pri laminorul bluming care a realizat o
De asemenea, am făcut un stu zăr şi alţii. vire Ia realizările privind creşterea productivitate a muncii mai mare cu
diu amănunţit al repartiţiei şeful serviciului producţie producţiei, a productivităţii muncii, re 13,90 la sută, O.S.M. nr. 2 care a
ILIE VIŞA ducerea consumurilor specifice, creş mărit productivitatea muncii cu 12,59 Acum cîteva zile, un grup de mult interes explicaţiile daté
terea indicilor de utilizare şi a eco la sută, furnale, laminorul de 800 mm. 40 de ucenici de la Şcoala pro cu privire ia trecutul istoric al
al I.R.E.H. Deva corespondent nomiilor realizate la preţul de cost al şi O.S.M. nr. 1 care au mărit intre fesională a uzinei „Victoria“ localităţii, acordînd o atenţie
producţiei, pe primele două luni ale 1 şi 9 la sută productivitatea mun Călan, au făcut o frumoasă şi deosebită documentelor şi obi
F eşti din satele regiunii acestui an. Aceste calcule arată dă cii faţă de cifra planificată şi au rea instructivă excursie la Alba Iu ectelor legate de trecutul de
în lunile ianuarie şi februarie, s-au lizat însemnate economii la preţul de lia. Aici au vizitat muzeul şi luptă al poporului nostru îm
In plină campanie produs peste prevederile planului de cost al producţiei. monumentele istorice ale ora potriva exploatatorilor.
şului.
GHEORGHE PĂDUREŢ
Tinerii ucenici au urmărit cu
corespondent
optime a sarcinei de energie Profitând cîe timpul favorabil Rusu de Ia S.M.T. 'Alba Iulia, producţie 5.102 tone fontă albă şi ce SISSâS*
ne transformatorii din staţii, muncilor agricole de primăvară, execută arături pentru cele 8 nuşie, 15.687 tone oţel Martin şi elec
iar pierderile de energie pe ele colectiviştii din satul Găpud, ha. care vor fi însămânţate cu tric, 4.861 tone laminate finite pline, .S. Hruşciov în Franţa
mente de reţea s-au urmărit raionul Alba, au executat pînă borceag, 4 ha. cu cartofi, 2 ha. 15.549 tone blumuri, 12.275 tone a-
cu mai multă atenţie, luîndu- în ziua de 27 martie, arături pe cu sfeclă furajeră, 4 ha', cu sfe gîomerat fieros etc. in cele două luni Pretutindeni poporul francez continuă
se imediat măsuri atunci cină o mare suprafaţă de teren, care, ale acestui an, producţia de fontă a
s-a constatat că acestea depă în baza pianului de producţie, clă de zahăr, 4 ha. cu fioarea- crescut (a secţia I-a furnale cu 22 şi să-l primească cu bucurie pe N. S. Hruşciov
şesc valorile calculate. . e ste destinată culturilor de pri soărelui, 1 ha. cu fasole, 2 ha. respectiv 33 kg. pe m.c. volum util,
măvară. Pînă la aceeaşi dată, cu plante tehnice, 5 ha. cu po iar fa secţia a II-a furnale cu 33 şi
In munca noastră mai 'sint ei au însămînţat grîu şi orz de rumb siloz, 1 ha. cu porumb fu respectiv 116 kg. pe m.c. volum util.
primăvară pe cîte 2 ha. şi ovăz rajer şi 26,64 ha. cu porumb La ofeîăria Martin nr. 1,' producţia
insă rezerve importante pentru pe 8 ha. pentru boabe. de oţel a crescut cu 42 şi respectiv
40 kg. pe m.p. vatră, iar la O.S.M.
realizarea de economii. Pentru In prezent, tractoristul Ioan NICU TRAI STAR U nr. .2 cu 83 şi respectiv 84 kg. pe
m.p. vatră cuptor. Sporirea indicilor
aceasta ne-am propus să luăm corespondent de utilizare a agregatelor, reducerea
consumurilor speciFice, a declasatelor
în continuare şt alte măsuri Muncă însufîefifă la G.A.C. Ungurei şi rebuturilor, a •dus fa creşterea pro PARIS. Corespondenţă spe epocă. N. S. Hruşciov şi Nina cu cîţiva copii cărora Ie-a îm
ductivităţii muncii pe combinat cu Petrovna Hruşciova salută prie părţit mici insigne reprezentînd
Din munca In aceste zile, membrii gos Ungurei au executat curăţitul şl 8,26 la şută faţă de plan şi la redu cială.: Oprirea lui N. S. Hruş teneşte pe toţi. Imediat s-a' creat Sputnikul. La ora 8,40 (ora to
tineretului podăriei agricole colective din stropitul pomilor din livezi. Pînă cerea simţitoare a preţului de cost ciov la Pau a prilejuit — ca o atmosferă cordială. Tovarăşul cată) N. S. Hruşciov şi persoa
Ungurei, raionul Sebeş, desfă în ziua de 27 martie, au fost pe tona de produs. Ga urmare a a- şi în alte localităţi.vizitate — Hruşciov adresîndu-se celor
Tinerii oţelari de la Combi şoară cu succes lucrările agri curăţiţi şi stropiţi peste 5.000 cestui fapt, s-au realizat economii Ia o vie demonstraţie de prietenie nele care îl însoţesc au părăsit
natul siderurgic din Hunedoara cole de primăvară. Mobilizaţi pomi fructiferi. De asemenea, pe iraoco-sovietică. Oraşul Pau, prezenţi le mulţumeşte pentru oraşul Pau îndreptîndu-se spre
contribuie tot mai mult la spo de comunişti, colectiviştii de aici 13 ha. vie s-a făcut legatul vi preţul de cost efectiv pe cele două centrul administrativ al depar ospitalitate şi »cordialitate. Intre aeroportul Tarbes-Ossun, fiind
rirea producţiei de metal. La au roşit ca pînă în prezent să ţei de vie. tamentului Basses Pirenees, este cele două popoare ale noastre, salutaţi pe parcurs de o mare
noua oţelărie Martin, care se însămînţeze grîu de primăvară luni ale anului de 9.741.000 lei. un străvechi oraş irancez. Aici spune el, există o bună şi sin mulţime, care, în ciuda orei ma
află din anul trecut sub pa pe 25 ha., ovăz pe 20 ha. şi La aceste munci, s-ă'u eviden totul aminteşte de vremurile de ceră prietenie. Fie ca să se tinale, a ţinut să-i ureze drum
tronajul tineretului, s-a elabo alac pe 7 ha. Alte 64 ha. teren ţiat mai ales comuniştii Samoilă O contribuţie însemnată la obţine demult Locuitorii oraşului Pau întărească pentru binele păcii. bun. Puteau fi văzute numeroa
rat anul acesta zilnic pe fie sînt complect pregătite pentru Popa. Valentin Solomon, Şte au hotărît să facă oaspetelui se pancarte cu inscripţiile „Pa
care metru pătrat vatră de insămînţări. fani Martin, Samoiîă Tileagă şi rea acestor realizări importante şi-au sovietic o primire festivă după In sală izbucnesc ovaţii. în ce“, „Prietenie“. Ovaţiile n-au
cuptor cu 300-650 kg. oţel mai alţii, datinele vechi. cepe o convorbire prietenească. contenit... La ora 9,29 (ora lo
mult decît prevedea indicele Paralel cu muncă de 'arături adus-o colectivele secţiilor oţelăria e- Primarul roagă pe înaltul oas cală) avionul personal al pre
planificat. Brigăzile de tineri şi însămînţări, colectiviştii din TRA1AN TOMUŢA lectrică, care a sporit productivitatea In curtea castelului lui Hefn- pete să semneze în Cartea de şedintelui Republicii Franceze,
care deservesc această oţelă- ric al IV-lea, de. o parte şi de onoare a oraşului. Toţi fes pe De Găinile, în care călătoresc
rie, precum şi cele de la ve corespondent cealaltă a intrării în castel s-au balconul castelului de unde se înalţii oaspeţi, şi-a luat zborul
chea oţelărie Martin, au obţi aliniat tineri şi tinere îmbrăcaţi deschide o privelişte minunată spre Istres.
nut in două luni şi jumătate -’o'dSSig- în vechi costume naţionale. Pe a oraşului şi a piscurilor mun
prin reducerea timpului de re un covor roşu, N. S. Plruşciov ţilor : Pău este situat la poalele După o perioadă scurtă de
paraţii, scurtarea duratei de Echipa de electricieni condusă de Ioan Mateş de la termocentrala Gurabarza este împreună cu primarul oraşului Pirineilor. Frumoase locuri, oa zbor avionul a aterizat la îs-*
elaborare a şarjelor o cantita fruntaşă in producţie. Ea execută lucrările întotdeauna la tim p şi de bună calitate. care l-a întîmpinat se îndreaptă meni vrednici, spune Nikita Ser- tres. Aici Nikita Hruşciov a fost
te de oţel echivalentă cu cea spre portalul castelului.' De el gheevioi. întîmpinat printre alţii de pre
necesară pentru fabricarea a IN CLIŞEU: ioan Mateş, Arnolă Nemeş şi Nicolae Pope seu, membri ai brigăzii mai sus se apropie două títere şi doi fectul departamentului Bouches-
2.700 autocamioane „Steagul tineri. ţinând în mîini un miel, Apoi oaspeţii iau loc în auto Du-Rhone, Raymond Picard şi
roşu“. am intite. un burduf de brânză, o sticlă mobile şi, salutaţi de mii de o- de generatul Louis Delfino, co
de vin si un coş- cu fructe, fată răşeni, se îndreaptă spre viia mandantul regiunii a IV-a ae
Un însemnat aport la creş prin ce este renumit pământul Prefecturii unde vor rămâne riene şi fost comandant al esca
terea producţiei de metal îl nostru, spune primarul, adresîn- drilei Normandie-Niemen. N. S.
aduc tinerii din regiune care du-se lui Nikita Se-rgheevici. peste noapte. Hruşciov urmează să ia cunoş
colectează cantităţi tot mai Primiţi din partea noastră roa Pînă seaVa tîrziu ne străzile tinţă de sistemul canalelor de
mari de fier vechi. Brigăzile dele lui. In rîseiele şi aplauzele irigaţie existente în această re
utemiste de muncă patriotică furtunoase ale tuturor celor pre oraşului n-ă’u contenit manifes giune din sudul Franţei.
din oraşul Hunedoara au adu zenţi, tovarăşul Hruşciov ia în taţiile tineretului la care erau
nat în timpul lor liber şi au braţe mielul şi-l mîngîie cu blîn- scandate lozinci de salut adre Ar
predat oţciarilor în acest an deţe. Este adus un coş mare în sate înaltului oaspete sovietic,
peste 2.500 tone de fier vechi. care se află ştiuleţi aurii de lozinci chemând lă întărirea prie NIMES 28 (Agerpres). — So
Tinerii de la exploatarea car porumb. Ştiam că o să vă pla teniei frănco-sovietice. Adunaţi sit duminică dimineaţa pe aero
boniferă Lupeni şi" cei de la că, spune primarul. Da. ca ve în mări grupuri în piaţa centra portul din Istres, N. S. Hruşciov
întreprinderea minieră Teliuc chi specialist în domeniul po lă a oraşului, oamenii scandea şi persoanele care îl însoţesc
au colectat de la începutul a- rumbului, pot să apreciez reali ză : „Hruşciov-pace“, intonează şi-au continuat imediat drumul
nului 320 tone de fier vechi, iar zările dv., răspunde zîmbind Ni mai departe în automobile.
brigăzile de muncă patriotică kita Sergheevici. Marseilteză. Cu această a luat
şi elevii din oraşele Sebeş şi sfârşit cea de-a patra1 zi a vizi Grotegiul trece prin Arles. O-
Alba Iulia au trimis oţelăriilor Apoi toţi intră în sală unde tei şefului guvernului sovietic, raşul este împodobit cu drape
de la Hunedoara 40.300 k'g. de sînt adunaţi conducătorii şi N. S. Hruşciov. în Franţă. lele de stat sovietice şi franceze.
fier vechi. membrii Consiliului departamen- ¦ Programul zilei de duminică Mii de oameni s-au adunat pe
tului Pau şi ai consiliilor can străzi. Ei îl salută cu căldură
toanelor, prefectul şi alte per a început cu mult mai devreme pe şeful guvernului^ sovietic, N.
soane. Mulţi dintre ei erau îm de oră obişnuită şi în afară ce S. Hruşciov, mulţi 'dintre ei ţin
brăcaţi în frumoase costume de lor prevăzute pentru ziuă în în mîini "drapele sovietice.
curs. În jurul orei 7 dimineaţa,
N. S. Hruşciov a făcut o plim (Continuare în pag. fV-a)
bare în apropierea vilei în care
a petrecut noaptea, s-a întâlnit