Page 97 - 1960-03

D R L .M U b S U t. I n u S MU L U it rag. o

Să .asiguram încheierea în bune condiţiuni in preajmacelei de-a 1 5 -a aniversări
a eliberării UngarieiAAAAA/VWVA
OÇQQOOOOÇOOOi^XXXX/^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCooooocxxxxxxxto^ooooooOovooooooooooooooooc oc.oooo<xxxx>oo<xxx>oo<oooooooooo

a învăţăniîntului de partid la sate! inovaţii la fabrica de o şcoală şi o baie centra­
de automobile „Csepel“ lă. In 1909 în urma unui
ooooooooooooo ooooooooooooc«oooooooocc>oooooo< ooooooooooooocoooooooooooooo toooooooooo ooooooo (!nare incendiu care a izbuc­
Pe Oaza propunerilor fă ­ nit in această mină s-au în­
R A ID -ftN G H iE T Ă cute în acest an, la fabrica registrat 55 de morţi...“.
de automobile „Csepel“ vor
Cu cîteva luni în urmă a

organizaţia de partid o mani- lor şi candidaţilor de partid, al fost deosebit 'de bună, Iar pro­ fi aplicate 70 de inovaţii. Pe apărut volumul l al primei
testă tată de ridicarea nivelului tovarăşilor din activul tă-ră de pagandistul, tov. Nicolae Igna,
î In anul şcolar 1959—1960, în. în văjătnîntul de partid de la sate au^ politic şi .ideologic al membri- partid. manifesta multă răspundere faţă baza propunerii inginerului mari enciclopedii ungare;
de sarcina încredinţată: de orga.-
fost cuprinşi majoritatea membrilor şi a candidaţilor de partid cît şi un în-^ nizaţia de bază. Participa la pre­ Robert Lamm, va fi introdu­ cum oraşul nostru începe cu
gătirea ce se făcea la cabinetul
semnat număr din tovarăşi din activul fără de partid. In acest an, în-j de partid din Alba I-ulia, se pre­ să turnarea pieselor de fon­ litera A, putem face compa­
gătea temeinic, preda lecţiile pe
văţămîntul de partid a fost mai bin» organizat şi mai strîns legat de sar. Frecvenţă slabă înţelesul oamenilor şi organiza tă a căror calitate echivalea­ raţie. Constatăm că s-a a-
convorbiri interesante, vii, la
cinile construcţiei socialiste la sate, a avut o mai mare eficacitate. Nume-, care participau aproape toţi cei ză cu calitatea pieselor tur­ dăugat numai că AjKa a de­
22 cursanţi, membri de partid,
roşi cursanţi, pe lingă faptul că au fost primii care s-au înscris în G.A.C,. In toamna anului trecut, la Miercurea, nu a luat măsurile candidaţi şi colectiviştii din ac­ nate din oţel. O altă inova­ venit centrul extracţiei car­
tivul fără de partid. De la o
şi în întovărăşiri ei au devenit şi buni agitatori, lămurind şi convingînd' ş i | gospodăria agricolă colectivă" corespunzătoare, vreme însă, la cursul seral de ţie a acestui inginer va îm ­ bonifere a regiunii, odată cu
la G.A.G. Ighiel, treburile nu
pe alţi ţărani muncitori să le urmoze exemplul. din Miercurea au fost organi- ba lecţiile ce urmează a se mai merg de loc bine. Frecven­ bunătăţi turnarea in centri­ construirea minelor de la
ţa este slabă (doar 65—70 Ia
Nu peste mult timp, va avea loa încheierea anului şcolar în învăţă- zate două cercuri de învătămînt tine pînă la încheierea învăţă- sută), cursanţii vin insuficient fugă a pieselor. Prin tehno­ Csingervolgy, CseKut, Pa-
pregătiţi, iar convorbirile nu se
mîntul de partid de la sate. Organele şl organizaţiile de partid sînt che­ de partid: unul de studiere a mîntului şi la convorbirile re- desfăşoară la nivelul cerut. Au logia elaborată de tehnicia­ drag; şi că se extrage bauxi­
fost şi cazuri oînd din motive
mate să pregătească şi să asigure încă de pe acum încheierea cu succes3 Statutului P.M.R'. şi' altul de capitulative vor trebui mobilizaţi cu totul neîntemeiate, s-au a" nul Laszlo Folăvari adaosul de tă la Nyirab, Szoc, Halimba.
minat şedinţele de curs progra­
a învăţăniîntului de partid. Redacţia ziarului nostru a organizat în acest studiere a. Istoriei P.M.R. In a- absolut toţi cursanţii. Membrii mate. Datorită acestui fapt, la prelucrare la piesele forjate Aci există de asemenea : o
cursul seral de la G.A.G. Ighiel.
scop un raid-anchetă. Publicăm maJ ]os constatările făcute privind sta-' ceste forme de învăţămînt au biroului organizaţiei de bază există o serioasă ramînere în a fost redus cu 6,6 la sută. centrală electrică, o fabrică
urmă în ceea ce priveşte res­
diul predării lecţiilor în cercuri şl cursuri, desfăşurarea convorbirilor, fost cuprinşi toţi membrii şi vor trebui să se ocupe în a- pectarea programului de desfă­ Numai prin aplicarea acestor de sticlă, o fabrică de cără­
şurare â învăţămîntului. Găre
v frecvenţa şi măsurile luate pentru as! gurarea încheierii cu succes a învă- 3 candidaţii de partid şî un nu­ ceastă perioadă mai mult de a- sînt cauzele? In ultimul timp, trei inovaţii se vor economisi mizi, o fabrică de aluminiu
tovarăşul Nicolae Igna. propa­
/ ţămîntului de partid. ) măr însemnat' de tovarăşi din cei cursanţi care au lipsit, pen­ gandistul cursului, nu giai par­ anual materii prime in va­ şi o topitorie de aluminiu, in
ticipă la pregătire, nu se mai
activul' fără de partid.' Acesta tru a-i ajuta să-şi însuşească loare de zece milioane forinţi. comună există o nouă şcoa­

Unde există preocupare se obţin este fără îndoială un lucru bun. şi materialul predat la şedinţele Automatizarea unei benzi lă minieră. înaintează cu
rezultate bune Viaţa însă
Este pozitiv de asemenea şi fap­ de curs de la care au lipsit.
tul că aici s-a respectat cu stric­ rulante la Tatabanya paşi mai repezi decît redac­
teţe programul de desfăşurare a1 tarea dicţionarelor şi enci­
Ghid propagandistul Recent, trustul carbonifer clopediilor. industrializarea
învăţămîntului, lecţiile fiind la din Tatabanya a aplicat o acestui „sat“ şi amestecul
©omitetul raional de partid torită grijii manifestate de că­ zi. Propagandiştii (Nicolae Ga- munceşte superficial inovaţie valoroasă la secţia dintre obiceiurile ţărăneşti
Hunedoara, spre deosebire de tre comitetul comunal de partid' de prelucrare a rocilor ste­ cu cele grăşeneşti au schim­
anii trecut!, a exercitat în acest şi organizaţiile de bază, de pro­ coveămu şi Paraschiva Bădiîă) In anul şcolar de învăţămînt rile. Banda rulantă care bat aspectul acestei locali­
an un control şi o îndrumare pagandişti cît şi de cursanţi se preocupă cir mult simţ de 1958—1959, cursul seral orga­ transportă pe o distanţă de tăţi. Numărul locuitorilor săi
mai atentă a învăţămîntiilui de iată de învătămînt, toate cercu­ răspundere de pregătirea siste­ nizat la G.A.S. Ighiel, raionul 1.500 metri materia primă a a Crescut de zece ori. Există
partid, a asigurat acestuia un rile sînt cu lecţiile la zi. Mal matică a materialului şi, drept Alba, era unul dintre cursurile fost deservită pînă în ulti­ încă vechiul cămin pentru co­
conţinut mai bogat şi © legă­ este de predat o singură lec­ urmare, ei vin întotdeauna bine fruntaşe în raion. Lucruri bune mul timp de 22 muncitori. In pii, dar a apărut şi unul
tură strînsă cu sarcinile practi­ ţie şi ^ooi se va trece la reca­ pregătiţi la lecţii; se pot spune şi despre felul cum urma inovaţiei propuse de n o u ; au apărut de asemenea
ce privind consolidarea secto­ pitularea materialului.' a fost organizat aici învăţămîn- muncitorii întreprinderii, a- locuinţe noi pentru muncitori
Dar, ce folos că unii cursanţi tul de partid în anul 1959— ceastă bandă a fost tran­ construite in stil modern, un
rului socialist al agriculturii, Pentru ca perioada de recapi­ deşi s-au angajat că vor par­ 1960. Au fost recrutaţi din timo sformată şi în prezent ea dispensar, o piscină, o sală
ticipa cu regularitate la învăţă funcţionează pe bază de te­ de festivităţi, un cinemato­
lecomandă. Dispecerul diri­ graf şi altele.
lărgirea acestui sector prin în­ tulare a materialului să fie fo­ mînt, lipsesc cu totul nejusţiîi- cursanţii, stîndu-se de vorbă cu prezintă în faţa cursanţilor. în­ jează din birou funcţionarea
fiinţarea de noi gospodărit co­ losită în scopul înarmării şi mai cat. Iată un exemplu edifica­ deajuns ele pregătit, predă lec­ benzii şi pune în funcţiune şi Ni s-au povestit multe lu­
lective şi întovărăşiri, dezvolta­ temeinice a cursanţilor cu cu­ tor în această privinţă. La lec­ fiecare în. parte, s-au creat con­ ţiile în fugă, iar dacă unii opreşte motoarele benzii, iar cruri la AjKa, dar voi aminti
rea creşterii animalelor, spori­ noaşterea sarcinilor actuale pri­ ţia a IX-a, ţinută în cercul de diţii materiale corespunzătoare, cursanţi lipsesc sau nu participă dacă se iveşte vreo defec­ numai de o întimplare care
rea producţiei agricole vegeta­ vind dezvoltarea agriculturii, cu studiere a Istoriei P.M.R., din iar ca propagandist a fost ales îa dezbateri, nu sînt traşi la ţiune, dispecerul este infor­ mi se pare semnificativă şi
le şi animale, mai buna gos­ tezele de bază ale marxism-le- 21 cursanţi au lipsit 5. La a un tovarăş cu experienţă, (se­ răspundere. mat despre acest lucru prin care mi-a trezit o amintire
podărire a comunelor şi satelor. ninismului, comitetul comunal IX-a lecţie, numărul absenţilor cretarul organizaţiei de bază). lămpi şi sonerii. din copilărie. In timpul vizi­
Ga urmare a acestui fapt. de partid, pe baza indicaţiilor s-a dublat, iar la cea de-a 13-a, Exista cu aite cuvinte toată g a ­ Pînă la închiderea învăţă­ tei mele la noua şcoală cu 16
cursanţii din numeroase sate comitetului raional de partid,, a «ţin numărul de "23 cursanţi, au ranţia .că procesul de învăţă­ mîntului de partid la sate, a
şi comune ca Peştiş, Băcia, stabilit ca între 1 şi 15 aprilie, lipsit nici- mai mult nici' mai pu­ mînt se va desfăşura' mai bine rămas foarte puţin timp. Este Al 63-lea oraş clase, foarte spaţioase şi lu­
Gristur şi altele, au tost prin­ cu ajutorul, cabinetului raional ţin decît 14. O situaţie similară decît în anul şcolar 1958—1959. necesar să se ia măsuri grab­ minoase, am văzut la sfîrşitul
tre primii care s-au înscris în de partid, să se organizeze con­ este şi la cercul de studiere a Lucrurile nu s-au. petrecut însă nice şi eficiente. In această pri­ de ROBERTH JUHASZ orelor de curs doi copii ca­
G.A.G. şi întovărăşirile vechi sultaţii colective pe comune şi Statutului P.M.R, Şi aici,, frec­ tocmai aşa. vinţă, un ajutor mai substanţial re au alergat ’spre micile lor
trebuie să dea şi comitetul co­ Nu este deşii .r cel mai
adevărat că la primele 2—3 mare şi nici cel '!..ai impor­ dulapuri-vestiar unde, sco-
sau nou înfiinţate şi au devenit sate, ou cursanţii de la toate venţa este cît se poate de slabă. lecţii, participarea cursanţilor a munal de partid. tant oraş — dar, de la 1 no­ ţîndu-şi cu grijă pantofii,
buni agitatori în munca de formele de învătămînt. iembrie anul trecut,, el poar­ şi-au încălţat alţii pentru a
transformare socialistă a agri­ Sursanţi cum sînt Vasiie Bar- tă titlul de „Oraşul cel mai pleca acasă. O tînâră in­
culturii. tlnăr al Ungariei“. stitutoare mi-a explicat
In cadrul convorbirilor reca­ bu şi Nicolae Bota, de la cercul 7 Din cele constatate, reiese că aco lo unde organele şi organizaţiile de
In comuna Băcia, de exem­ pitulative şi consultaţiilor, . un de studiere a Istoriei' P.A4.R., au \ partid s-au preocupat îndeaproape de conducerea şi îndrumarea învăţămîn- Cu cîtva timp in urmă ia­ foarte simplu, ca şi cum a-
plu, funcţionează un cerc de e- loc important îl vor ocupa pro­ participat doar la 4 şî respec­ 7 tutui de partid, au exercitat un control sistematic asupra conţinutului şi cali-
Gonomie concretă, un curs seral tiv 7 lecţii, deşi pînă în prezent ' tăţii lui, acesta s-a desfăşurat în! strîn să legătură cu sarcinile construcţiei
bleme privind întărirea econo­
mică şi organizatorică a G.A.C.
anul I şi altul anul II. Un cerc şi întovărăşirilor,, a dezvoltării Ia acest cerc s-au organizat 13 socialiste la. sate, creşterea şi întărirea sectorului socialist, sporirea producţiei,
de studiere a Statutului P.M.R. şi agricole vegetale şi animale, in multe comune şi sate, cercurile şi cursurile tă ce spunea marele dicţio­ ceasta ar fi cel .?nai natural
un cerc de politică curentă. In de învăţămînt sînt cu lecţiile ia zi sau au terminat predările şi au început,
aceste cercuri si cursuri, sînt continue a sectorului socialist şedinţe de învăţămînt. De ase­ deja convorbirile recapitulative. Frecvenţa în general este bună, nar despre acest oraş : „Aj- lucru din lume, că toţi copiii
cuprinşi 96 membri şi candidaţi creşterii şeptelului şi sporirea menea’, Ioan Sotîrfea şi Mihai
producţiei de porumb siloz, în­ Solomon, de la cercul de studie­ Sînt însă şi unele organe şir orga nizaţii de partid care au neglijat în- < lca, mică comună din jude­ îşi schimbă astfel încălţă­
de partid, precum şi tovarăşi făptuirea cu succes şi la-timpul re a Statutului P.M.R. au nu­ văţămîntul de partid la sate; Cercurile şi cursurile din raza lor de activitate,
optim a lucrărilor din campa­ ţul Veszprdm; 2.369 de lo­ mintea. 'Mi-am amintit a-

cuitori, cultivatori şi crescă­ tunct că prima şcoală a sa­

mai cîte o singură prezenţă-, iar sînt rămase în urmă cu lecţiile şi au 0 frecvenţă slabă. Este necesar ca, tori de bovine şi porcine. tului, pe care am frecven­
tovarăşele Felmeth Ecaterina organele şi organizaţiile de partid să ia măsuri pentru ca materialul din
din activul fără de oartid. Da­ nia agricolă de primăvară. Poştă, telegraf, jandarmerie. tat-o şi eu, nu avea decît o

încep convorbirile recapitulative programele de lecţii, să tie predat în întregime, să se organizeze consultaţii, Mai m ulte şcoli profesionale. singură clasă instalată In­

Pe lîngă organizaţia de bază P.M.R. să mai fie de predat o '(membră în biroul organizaţiei colective pe comune şi sate, să se îmbunătăţească frecvenţa, iar convorbiri­ Fabrică de sticlă, fondată în tr-un vechi staul, vîndut
din gospodăria agricolă colec­ singură lecţie. de bază P.M.R.) şi Felmeth Eli-
tivă Apoldu de Sus, din raionul Organizaţia de bază ’din a- sabotă, a'u lipsit nemotivat de le recapitulative să fie temeinic pregătite. 1878 de Janos Iiossuch, fo ­ foarte scump comunei de că­
Sebeş, funcţionează un cerc de eeastă gospodărie. în vederea â- la toate şedinţele de curs.
studiere a istoriei P.M.R. anul ' sigurării desfăşurării în' buna In cadrul consultaţiilor, convorbiri (0r recapitulative şi de încheiere tre­ losind 300 de muncitori. In tre un mare moşier, m i-am
I, condus de tov, Nicolae Toa- eondiţîuni a încheierii învăţă­ Acest lucru dovedeşte că
der, membru în biroul organi­ mîntului de partid, a stabilit ca membrii biroului' organizaţiei de buie să se pună un accent deosebit pe problemele privind întărirea alianţei, apropiere, o mină de lignit amintit de asemenea că mulţi
zaţiei de bază, şi un cerc de stu­ în ambele cursuri, în zilele de bază n-au privit cu destul simţ
diere a Statutului P.M.R., con­ 6 şi 13 aprilie, să se facă re­ 'de răspundere sarcina de a se clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, schimbul de mărfuri între oraş — proprietar Ferenc Hirn- copii lipseau de la şcoală in
dus de tov, Lazăr Miron, se­ capitularea materialului şi apoi ocupa de continua ridicare, a ni­
cretarul comitetului comunal de convorbirile de încheiere. Atît velului politic şî ideologic al şi sat, întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective şi a înto­ s e e ; foloseşte 500 de munci­ timpul ternii pur şi simplu
partid. Leoţiile la aceste cursuri convorbirile recapitulative cît şi membrilor şi candidaţilor de
partid. vărăşirilor agricole, lărgirea sectorului; socialist al agriculturii, dezvoltarea^ tori care locuiesc intr-un pentru că nu aveau deloc în­

creşterii animalelor şi extinderea suprafeţelor cultivate cu porumb siloz, creş-\ cartier izolat, care dispune călţăminte...

terea producţiei agricole vegetale şi animale etc. < WWWWWW^ 'W N /V V -

PENTRU OJELĂRII

Se aplică în practică Acţiunea patriotică de colec­ s-a colectat zilele trecute peste
tare a fierului vechi a fost pri­ 4.500 kg. fier vechi. S-au evi­
s-au' ţinut cu regularitate, iar cele de încheiere, se vor desfă­ Vinovat de această stare "de cete studiate la învăţămîntul mită cu entuziasm şi de organi­ denţiat cu acest prilej utemiştii
participarea cursanţilor este de şura în aşa fel că lucrările din lucruri se face şi comitetul co­ zaţiile pioniereşti şi de U.T.M. Adrian Maciu, Ioan Busu, Ioan
peste 90 Ia sută. Ţinerea lecţii­ din raza comunei Vaţa de Jos, Iancu, Andrei Mîţ şi alţii.
lor cu regularitate a făcut ca în campania agricolă de primăvarâi muna1! de partid (secretar tov. agrozootehnic
prezent la cercul de studiere a să decurgă normal. Faptul că Stăoesc), care deşi. a fost în raionul Brad. !LIE PETRUCEANU
Statutului P.M.R. să fie expuse aici s-a- ajuns ca învăţămîntul repetate rînduri sezisat de lip­ In toamna anului trecut, în corespondent
toate lecţiile din program, iar să sa desfăşoare în bune con. surile ce se manifestă în învă- toate satele din comuna Strei­ Numai în satul Vaţa de Jos,
la cel de studiere a Istoriei diţiunî şi la un nivel corespun­ ţămîntul de partid fa G.A.G. sîngeorgiu, raionul Hunedoara,
zător, 'dovedeşte grija pe care s-a organizat învăţămîntul a- rite de cereale şi legume.
grozootehnic de masa. Sub în­ Gu acest prilej, s-a discutat
— ....... ....... sygas?— . ..... dm m om m ui be
efectul pe care îl au îngrăşă-
mintele naturale, dacă ele sînt a 1b
fermentate înainte de a fi în­

La şcoalăşi în drumarea organizaţiilor de par­ corporate în sol. , :,3,
tid, au fost deschise 6 cercuri Ga urmare, colectiviştii din
cu caracter agrotehnic şi un Streisîngeorgiu au- transportat 30 MARTIE 1960 muzică uşoară ; 14,19 Muzică u-
şoară ,‘ 15,10 Din viaţa de con­
cerc cu caracter agrozootehnic,, pe cîmp încă din cursul iernii, PROGRAMUL I : 7,15 Jocuri cert a Capitalei ; 15,50 Muzică
populare rom îneşti; 7,30 „Start
Adesea, seara, pot fi văzuţi rită faptului că frecventează cu de la furnale, Nicolae Banu care cuprind peste 150 de ţă­ peste 300 tone gunoi de grajd, vesel“—muzică uşoară sporti­ de estradă : 16,15 Vorbeşte
pe străzile Hunedoarei, oameni regularitate cursurile, aceşti to- Stau în aceeaşi bancă. Amîndoi rani colectivişti, întovărăşiţi şi care a fost apoi împrăştiat îna­ vă ; 8,00 Din presa de a stă z i; Moscova! ; 13,00 In slujba pa­
de diferite vîrste, îndreptîndu-se varăşi au înregistrat rezultate frecventează cu regularitate cu gospodării individuale. inte de efectuarea arăturilor de 8,45 Jocuri populare rom îneşti; triei.;.. 18,30 Program muzical
spre şcoala medie. Localnicilor bune şi la învăţătură. Meritele şcoala şi se străduiesc să-şi îri- primăvară.' De asemenea, colec­ 8,57 Călătorie muzicală prin pentru fruntaşii în producţie
nu li se pare ceva ieşit din co- lor sînt cu atft mai mari cu cît suşească. cît mai multe cunoş- Lectori la aceste cercuri sînt tiviştii din Streisîngeorgiu au ţări prietene; 9,30 Vreau să din industrie şi agricultură ;
mun, deoarece aproape fiecare îşi îndeplinesc cu conştiinciozi­ în general cadre didactice. Aşa, însămînţat ovăzul mai devreme ş tiu ; 10,20 Muzică din operele 19,45 Muzică uşoară ; 21,00
ştie că aceşti muncitori sînt e- tate sarcinile de producţie pe tinte. de pildă, cercul agrotehnic din decît în alţi ani. iui R ossini; 11,05 Muzică ro­ Şcoala şi viaţa ; 21,30 Concert
levi ai şcolii medii serale. Prin­ şantierele de construcţii ale Hu­ Strei-Ohaba este condus de tov. mânească de e strad ă : 12,20 Pa­
tre ei se află şi muncitori care nedoarei, la locurile de muncă Zaharia Feier a terminat de Ana Avramescu, ce! de la Ghi- De la acest cerc, au partici­ gini din opera literară vietna­ de muzică populară romîneas-
urmează cursurile de pregătire respective. puţin timp şcoala de ucenici. tid de tov. Maria Luca. iar cel pat cu regularitate la discuţii, meză ; 12,35 Melodii populare că. ; 22,30 Poemul simfonic : „O
în vederea susţinerii examenu­ El a fost repartizat să lucreze din Băţălar de către tov. Ioan colectiviştii Nicolae Pădureanu, rom îneşti; 13,05 Concert de viaţă de erou“ de R. Strauss :
lui de admitere pentru clasa Biderurgiştii ca lăcătuş la- O.S.M. II. Tehni­ Focşa ş.a.m.d. Lidia Ignat, Grigore Pali, Kiss 23,16 Concert de noapte.
ca avansată de la oţelării a des­ Abraham si alţii. ZLATNA: Romanţa periferiei
VUI-a. Gînd este vorba ca să eviden­ chis noi probleme în faţa tînă- Dînd dovadă de mult simţ 'de APOLDU DE SU S: Dezertorul PROGRAMUL II : 14.07 M u­
ruliti lăcătuş. Fără a sta mult răspundere faţă de sarcina ce MARIA PELINEL CALAN: 12 rezultate exacte. zică corală ; 14,30 O colecţie
le-a fost încredinţată, lectorii oreţuiţă' de cititori : Biblioteca
corespondentă mmm pentru toţi : 14,50 Fantezii de
muzică uşoară ; 15,20 Muzică
Constructorii ţieze pe cel mai conştiincios pe gînduri, Zaharia s-a înscris vin întotdeauna la cercuri bine PENTRU 24 ORE populară rominească ; 16,15
•viitor muncitor-eîev, directorul pentru a urma şcoala serala. El pregătiţi. Ei.se străduiesc şi pre­ Vreme relativ călduroasă cu Cîntă orchestra dirijată de An­
Cursurile de pregătire care se Şcolii medii serale din Hune­ nu este obligat să frecventeze dau lecţiile pe înţelesul cursan­ cerul mai mult noros. Ploi sla­ dré Kostelanetz; 16,50 Curs
ţin la Şcoala medie din Hune­ doara aminteşte pe Aristide Ghi­ cursurile de pregătire, dar to­ ţilor, organizează discuţii şl con­ be locale. Temperatura staţio­ de limba rusă : 17,20 Răspun­
doara, sînt urmate de 42 con­ riloiu. tuşi ¦o face. Vrea să cunoască vorbiri atractive la care reuşesc nară ; ziua între 14-20 grade, dem ascultătorilor : 17,30 Me­
iar noaptea între 4-9 grade. lodii populare romîneşti inter­
structori de la I.G.S.H. Datorită — Este un băiat minunat, e- cît mai multe, Acesta este se­ să antreneze pe toţi cursanţii. Vint potrivit cu intensificări pretate la fluier şi cobză; 17,50
specificului acestei întreprinderi, xemplu în ce priveşte frecvenţa cretul pentru care Zaharia se Datorită acestui fapt, frecvenţa temporare din sectorul sud şi Inovatori şi inovaţii ; 18,05 Pa­
viitorii munsitori-elevi sînt răs- şi însuşirea cunoştinţelor pre­ află în mijlocul celorlalţi munci­ în general este bună, iar în u- 30 MARTIE 1960 sud-vest. gini din trecutul de luptă al po­
PENTRU URMĂTOARELE porului în creaţia compozitori­
pîndiţi pe şantierele din toate date, tori de la cursul de pregătire. nele cercuri, cum este spre e- DEVA: La răscruce de dru­ lor noştri 18,25 Interpreţi de
colţurile Hunedoarei, Mulţi din­ Aristide Ghiriloiu este electri­ Roman Grişan lucrează tot la xemplu cel din Streisîngeorgiu, m u ri; ALBA IULIA: Marile 3 ZILE muzică uşoară ; 19,00 Concert
tre ei s-au cunoscut mai bine frecventa este de aproape sută fam ilii; 12 rezultate exacte; Vreme schimbătoare favora­ de muzică populară sovietică ;
la şcoală, unde în patru zfle din cian la secţia Il-a furnale a oţelărîa nouă'. El este zidar şa- la sută. BRAD: Cîntec de dragoste din bilă ploilor locale. 19.30 Teatru la microfon: „Nud
săptămînă, poposesc în aceeaşi Combinatului siderurgic Hune­ motor. La şcoala are o frecven­ cu vioară“ ; 20,30 Muzică u-
doara. Rezultatele obţinute în ţă bună şi se pregăteşte cu se­ Merită scos în evidenţă ş! şoară ; 21,15 Jocuri populare
romîneşti: 21,45 Simfonia a V-a
sală de clasă şi acumulează cu­ producţie de tînărul Ghiriloiu riozitate. , faptul că cele studiate în cadru! caval; HAŢEG : Prietenul regă­ în Mi minor de Ceaikovski ;
noştinţele predate de către pro­ au făcut să fie considerat de ? cercurilor nu rămîn o simplă sit; HUNEDOARA: Părinţi şi 22.30 Citind revista „îndrumă­
torul cultural“ ; 22,40 Muzică
fesori. Vasiie Matiş, mecanic la tovarăşii săi de muncă un om Acestea' sînt doar cîteva nu- trecere în revistă, ci cunoştin- copii; I LIA : O întimplare ex­ uşoară ; 23,15 Muzică de came­
grupul II construcţii, dulgherul de nădejde. me de viitori muncitori-elevi, 1 ţele căpătate de către cursanţi traordinară ; ORĂŞTIE: Ultima ră de Fauré.
Ioan Lang, care lucrează la a- care urmează cursurile de pre­ sînt aplicate în practică. aventură a lui Don Ju a n ; Ca­
celaşi grup, Loghin Pitic, sudor Pentru a stăpîni tehnica îna­ gătire ale Şcolii medii serale din De pildă, o mare eficacitate
intată, tov. Ghiriloiu are nevoie

la grupul de instalaţii, Rudolf încă de multe cunoştinţe. De Hunedoara. Ei se întîlnesc pa­ a avut-o una din lecţiile pre zul dr. Laurent; PETROŞANI:
Freitag, tinichigiu pe şantierul aceea s-a hotărît să urmeze tru zile pe săptămînă aici, ta date de tov. ing. Gheorghe Vî Misiune periculoasă; Telegra­
cursurile de 6 luni, astfel ca la şcoală, pentru a învăla lucruri
bluming, Dumitru Dragomir de toamnă să poată urma şcoala noi. Ei se numără printre cei ţă, lector la cercul agrozooteh me ; SEBEŞ : Escadrila „Lilia­
la mecanic şef, electricianul Eu­ medie -serală, în clasa VIII-a. mai perseverenţi în însuşirea nic din Streisîngeorgiu, în le cul“ ; SIMERIA : Trenul priete­
gen Bîrău de la montaj, ca şi cunoştinţelor predate. gătură cu folosirea îngrăşămin niei ; LONEA: In misiune spe­
.alţii, se întîlnesc ori de cîte ori împreună cu Aristide merge telor naturale şi chimice în sco

se ţin cursuri la şcoală. Dato- la şcoală şi un alt electrician V. ALBU pul obţinerii unor producţii spo cială ; TEIUŞ: Fata din K iev;