Page 98 - 1960-03
P. 98
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1636
xütimeJbs şHpX • .uilirrbate slin l • juJibruele xátiraelfí ş t ir i „ D o u ă v i e ţ i “ — un film dedicat celei de a 90-a
aniversări a naşterii lui V. . Leu in
Vizita lui N. S. Hruşcioy în Franţa MOSCOVA 28 Coresponden scenariilor cunoscutelor filme tru Revoluţia Socialistă. Realii
tul Agerpres tra n sm ite: De „Levin în Octombrie” şi „Le- zatoriî filmului au desfăşurat
două luni de zile pe străzile nin In 1918”. Filmul „Două In prealabil o vastă muncă do-'
Leningradului se desfăşoară vieţi” relatează evenimentele cumentară in muzeele şi arhi
turnarea unui nou film artis din februarie-octombrie 1917. vele ţării. Ei au adunat multe
tic „Două vieţi”, dedicat celei El va rela ta . despre Revoluţia fotografii rare şi povestiri ale
’de a 90-a aniversare a naşterii din februarie, despre sosirea participanţilor la evenimente,
lui V.I. Lenin. Scenariul filmului lui Lenin la Petrograă în ziua în scopul reconstituirii in toate
este Iscris de Kapler, laureat de 3 aprilie, despre evenimen
amănuntele a istoriei acelor
al Premiului Stalin, autorjil tele din iulie şi pregătirile pen- vremuri.
...................... 1' . i ...............
M>"r"r ~Tr -T’•T-*J r “-*-¦¦ ¦ * uu . . . . . . . - ° ¦;•»»«--¦»- » . . . . . . . !üaemilflan a s o s it la Wasfiiog&m
Pretutindeni poporul francez continuă WASHINGTON 28 (Agerpres). — Harold Macmillan, primul ministru al preşedintele Eisenhower.
La 27 martie a sosit la Washington Angliei, pentru a duce tratative cu
să-l primească cu bucurie pe MS. Hruşciov Presa americană despre scopul convorbirilor
(Urmare din pag. I-a). Tadjikisíán care va permite iri această cifră reprezintă o su s-ă desfăşurat pe scară largă dintre Macmillan şi Eisenhower
prafaţă de două ori mai mare mişcarea de partizani la- care
N. S. Hruşciov şi persoanele garea a 1.300.000 ha.- cultivate decît întreaga suprafaţă arabilă au participat mulţi cetăţeni so NEW YORK 28 (Agerpres). Anun-
cu bumbac. a Franţei. vietici care au fugit din prizo
care îl însoţesc sosesc într-o re nieratul german. Spre sfîrşitul ţînd sosirea la Washington a primu
giune în o-are a fost construit In încheiere N. S. Hruşciov In aceeaşi perioadă, numărul războiului numărul cetăţenilor lui ministru al Marii Britanii, Mac- „La New York se recunoaşte, scrie punzînd intereselor generale. "'
un sistem de canale. Prin cana a felicitat pe Lamour şi pe in capetelor de vite cornute mări sovietici care au participat la millan, presa americană îşi exprimă ziarul, că propunerea sovietică I-a pus
lul principal, apele Rhonului gineri pentru această minunată a crescut în ţara noastră cu mişcarea de pratizani din depar convingerea că obiectul tratativelor pe preşedintele Eisenhower în faţa ne Ziarul speră că „răspunsul Occi
intră într-un sistem de irigaţie. 18.000.000 capete. In prezent în tamentul dv. a atins, după cum sale cu preşedintele Eisenhower va fi cesităţii de a lua una din cele mai
Aici a fost construită staţia de Uniunea Sovietică se produce mi s-a spus, cifra de 1.800 per problema dezarmării. Agenţia Associa grele hotărîrl din cîte a avut vreodată dentului va fi pozitiv în sensul că a-
pompare a apei — Pichegu. A- mai mult lapte decît în Statele soane. ted Press anunţă că în scurta sa cu- de luat în domeniul politicii externe".
ceasfă construcţie — ale cărei construcţie care este folositoare Unite ale Americii, iar în ce vîntare rostită , pe aerodromul din cesta va accepta propunerea sovietică
lucrări se apropie de siîrşit — oamenilor şi lc-a urat succes. priveşte producţia de unt am In legătură cu vizita mea în Washington, Macmillan a declarat că ?
este efectuată de către societa întrecut S.U.A. în ceea ce pri Franţa am primit multe scrisori la apropiatele întîlniri de la Gasa WASHINGTON 28 (Agerpres). - cu condiţia precizării ei şi a unor tra
tea „Les Troneaux du BasRhon Apoi N. S. Hruşciov s-a' urcat veşte producţia pe cap de lo din partea cetăţenilor sovietici Albă ya fi discutată „următoarea fază Ziarul „Washington Post And Times
în automobil şi cortegiul s-a în cuitor. care în anii războiului au fugit a tratativelor de la Geneva cu Uni Herald" a publicat un articol redac tative satisfăcătoare în problema in
et du bamguedoc“. Phiiippe La- din lagărele germa*ne şi au a- unea Sovietică". ţional în care arată că vizita primu
mour, preşedintele şi director ge Sîntem mîndri de faptul că juns pe pămîntul francez, par- lui ministru Macmillan Ia preşedinte specţiei şi termenelor". Unele grupuri
neral al societăţii, i-a arătat lui niciodată şi nici o ţară n-a ticipînd activ la mişcarea' de re Ziarul „New York Times“ este de le Eiseiîhower, „subliniază seriozita
N. S. Hruşciov staţia de pompare dreptat spre oraşul Nimes, în reuşit să obţină transformări a- zistenţă. Ei îşi aduc aminte cu părere că scopul apropiatelor convor tea cu care se studiază la Washing din cadrul Comisiei pentru energia a-
şi i-a făcut cunoştinţă cu ingine tît de mări în agricultură în- deosebită căldură şl recunoştin biri dintre Macmillan şi Eisenhower ton şi Londra noua propunere sovie
rii. In clădirea în care s-'au adu timpul unei ploi mari. Toate fr-un termen atît de scurt. ţă de oamenii simpli ’din Fran este „de a elabora răspunsul la pro tică cu privire Ia interzicerea experi tomică şi din Pentagon, scrie ziarul,
nat muncitorii de la această sta’- ţa oare în aceste vremuri grele punerea Uniunii Sovietice cu privire enţelor nucleare". Propunerea sovieti
tie, Eamour a adresat lui N. S. străzile, precum şi piaţa cen ’Agricultura noastră se dez i-au primit frăţeşte, le-au acor Ia interzicerea experienţelor cu arma că, scrie în continuare ziarul, are mare exercită puternice presiuni asupra lui
Hruşciov o cuvin tare de salut. voltă pe baze socialiste. In Uni dat ajutor şi sprijin prietenesc. nucleară". însemnătate şi un răspuns nechibzuit
El şi-a exprimat speranţa ca trală din faţa prefecturii e- unea Sovietică există două for Am fost rugat prin ăceste scri şi tendenţios poate periclita şansele Eisenhower cerînd ca acesta să res
între cele două ţări se va sta rau tixite de mii de oa me principale de organizare ă sori să transmit mulţumiri sin de a se ajunge Ia un acord cores-
bili o strînsă colaborare în toate producţiei agricole: întreprin cere şi salutări fierbinţi tutu pingă imediat propunerea sovietică.
domeniile, inclusiv în domeniul derile agricole de sfat — sov ror acelor francezi care, riscîn-
meni care au salutat cu căldură hozurile, şi gospodăriile colecti du-şî viata, bau ăsGuns pe ^oa Din păcate, Anderson, preşedintele
pe şeful guvernului sovietic. ve — colhozurile. Colhozurile menii sovietici de călăii fascişti,
sînt mări gospodării cooperatis ău împărţit cu el ultima' buca Comisiei mixte pentru energia atomi
te care 's-au format în urmă uni tă ’de pîine, ău îngrijit pe cei
Pretutindeni se puteau vedea lo rii de bun ă voie ă gospodării lor bolnavi şl răniţi. îndeplinesc cu că, s-a alăturat acestor presiuni.
ţărăneşti. Colhozurile şl sovho bucurie această cerere şi trans
zinci : „Pace", „Trăiască prie zurile dispun de cadre califica mit tun salut tuturor patrioţilor Propunerea sovietică, subliniază zia
te şi sînt înzestrate cu o teh francezi şi glorioşilor partizani
tenia franco-sovietică!“, „Bine nică modernă de prim rang. francezi cu care oamenii sovie rul, a fost făcută într-o perioadă is
ai venit, H ruşciov!“. tici au luptat umăr la umăr în
In urma îndeplinirii planului 'detaşamentele de partizani. torică în care un acord pe baza prin
septena!, agricultura noastră va
N. S. Hruşciov a Intrat în primi pînă în 1965 încă peste De două ori în decursul unei cipiului „trăieşte şi lasă-I şi pe altui
un milion de tractoare. Noi ne singure generaţii popoarele ţări
clădirea prefecturii unde i-au însuşim cu dragă inimă şf apli lor noastre ău fost nevoite să să trăiască" ar fi reciproc avanta
căm în agricultura noastră tot îâ armele pentru ă lupta împre
fost prezentaţi reprezentanţii au ce este mai bun şi mai înaintat ună împotrivă duşmanului^ co jos...
şi în această ordine de idei ne mun. Oare ăceăsta rup este dea-
torităţilor locale şi persoanele interesează să cunoaştem reali funs ? Nu dorim să izbucneas •Sî3?9=
zările agriculturii franceze, care că incendiul unul nou război.
oficiale. —"•[—pr*.—”!—r-fpvr-— este considerată drept una din Tocmai de 'aceea ne pronunţăm Liderul laburist Gaitskell şi ziarele engleze îi cer
cele măi 'dezvoltate din lume. cu ătîtă Hotărîre împotrivă feîn- lui Macmillan să acţioneze pentru acceptarea
tehnic. Schimbul de experienţă, NIMES 28 (AgerpresJ. — vierii în însăşi inima Europei ă
a declarat el. esle folositor chiar TASS transmite cuvîntarea ros Dragi prieteni! militarismului şi spiritului re ultimelor propuneri sovietice în problema
şi atunci cînd una din ţări este tită de N. S. Hruşciov în oraşul Sînt profund convins că ţăra vanşard german.
mai mică decît cealaltă. Nimes la 27 marne 1960. nii francezi, le fel ca şi colhoz încetării experienţelor cu arma nucleară
nicii noştri sovietici, că şi toţi Trebuie să fim vigilenţi pen
In încheiere Lamour a ’deda’- Sîntem bucuroşi să vă vizi oamenii muncii, doresc fierbin tru că nimeni să nu ne_ poată LONDRA 28 (Agerpres). — Spe rea că „noua formulă oferită de Numeroşi ziarişti britanici conside
r a t : Toţi oamenii au nevoie de tăm oraşul dv., care pe drept te pacea, doresc să muncească reproşa că am fost nepăsători, ranţa cea mai arzătoare că Anglia U.R.S.S. reprezenta un program sub ră că S.U.A. tergiversează răspunsul
pace şi nutresc speranţa că vi cuvînt este considerat drept unul liniştiţi pe ogoare, în ateliere, în pentru ca alte milioane de oa şi Statele Unite vor cădea de acord stanţial" care ar putea oferi baze la propunerea sovietică şi că „cei de
zita lui N. S. Hruşciov în Fran din cele mai pitoreşti oraşe din instituţii şi nu nutresc senti meni să nu mai fie mistuiţi de cu Uniunea Sovietică pentru a se pentru acorduri viitoare. In aceeaşi la Pentagon nu doresc în realitate să
ţa va servi cauze' întăririi păcii, sudul Franţei, vestit pentru mo mente 'de ură şi duşmănie urnii vîlvătăile războiului. înţelege pune capăt experienţelor nucleare este ordine de idei, liderul laburist s-a se ajungă Ia un acord cu U.R.S.S.".
de aceea' am să vă spun sin numentele antichităţii, pentru op faţă de alţii. rea’ şi colaborarea între popoa exprimată în unanimitate atît de oa referit la problema generală a dezar Această părere aparţine comentatoru
gurele cuvinte pe care le-am în timismul şi hărnicia locuitorilor menii politici englezi cît şi de presa mării, arătînd că el „nu găseşte deo lui politic al lui „Sunday Express"
văţat în limba rusă : „Bine aţi săi. Ţinutul dv. este vestit prin Oamenii sovietici ştiu bine rele noastre constituie o garan britanică de duminică. Gonstatînd a- sebiri de neîmpăcat între poziţia Es care critică cu asprime „forţele ocul
venit, domnule preşedinte!“. Cei clima lui binefăcătoare, prin mi ce înseamnă războiul şi ştiu să cest lucru, agenţia Reuter subliniază: tului şi cea a Vestului". te de la Pentagon care doresc cu
prezenţi au aplaudat aceste cu nunatele lui livezi şi vii, prin aprecieze păcea. Numai în ul ţie sigură a păcii şi securităţii „Există uri sentiment general că vi orice preţ să continue experienţele nu
excelentele lui fructe şi legume. timul război au pierit !multe zita pe care premierul britanic Mac Corespondentul din Londra al a- cleare subterane".
vinte cu căldură. Agricultura este cel măi vechi milioane de oameni. Franţă ă în Europă. millan o face actualmente în S.U.A. genţiei Associated Press vede în de
şi mai paşnic ’domeniu de acti avut de ăsemenea pierderi con este plină de însemnate posibilităţi de claraţia lui Gaitskell „hotărîrea tutu In sfîrşit, subliniind importanţa ul
N. S. Hruşciov s-ă interesat vitate a omului. O agricultură siderabile. Ştim că în anii răz Ingăduiti-ml să vă transmit, a scăpa odată pentru totdeauna ome ror partidelor politice din Anglia de timelor propuneri sovietice, săptămî-
de unele amănunte în legătură bine dezvoltată constituie una boiului regiunea L'anguedoo In nirea de marile primejdii implicate de a se obţine ceva din prelungitele con nalui conservator „Sunday Dispach"
cu producţia' agricolă a acestei locuitori ai oraşului Nimes, un continuarea experienţelor nucleare". vorbiri de la Geneva privind înceta cere „să profităm de această posibili
regiuni, iar Lamour a dat expli din sursele principale ale bună rea experienţelor nucleare". Săptă- tate". Săpfămînalul scrie: „Începutul
caţii. In ace! moment lui N. S. Duminică la o mare reuniune a or mînalul „Observer" consideră că „nu noii săpfămîni este marcat de marile
Hruşciov i s-au adus cîteva stării' poporului. ganizaţiilor laburiste din Scoţia, Hugh există nici un motiv plauzibil ca să speranţe care s-au ivit în întreaga
mosire de ştiuleţi din porumbul Gaitskell, liderul partidului laburist, nu- se încheie un acord între cele trei lume. Primul ministru Macmillan şi
cultivat de fermierul 'Ârteaux, L*ă noi, în Uniunea Sovietică, a declarat: „Sper din tot sufletul că puteri participante la convorbiri".
Anglia şi Statele Unite vor accepta „Observer" atrage atenţia că „avan preşedintele Eisenhower vor hotărî
care a obţinut o recoltă de 120 se ă’corclă foarte multă atenţie propunerea sovietică şi vor încheia un tajele ce vor decurge din încetarea
acord asupra interzicerii experienţelor experienţelor şi stabilirea primului sis împreună asupra unei probleme de
chintale la un hectar de pămîn’t problemelor dezvoltării agricul nucleare fără înfîrziere". Vorbitorul a tem internaţional de control sînt atît
spus în continuare: „Dacă scopul vi de covîrşitoare îneît, în comparaţie cu însemnătate vita lă : Dacă Occidentul
irigat. N. S. Hruşciov a luat turii. Ne-ăm propus sarcină că zitei Ia Washington a primului nos ele, confraargumenfele acelor militari
tru ministru este de a convinge gu şi oameni de ştiinţă americani care să accepte propunerea sovietică de a
ştuitetele în rnînă: O recoltă în cel măi scurt timp să asigu vernul american să accepte propune vor să continue experienţele subtera
rea sovietică, îi urez tot succesul po ne apar ca stupide şi lipsite de va se interzice imediat experienţele nu
minunată, a declarat el. însă tre răm un belşug de produse ali sibil". Gaitskell şi-a exprimat păre loare";
cleare care pot fi controlate. La a-
buie să vă spun că la noi, la mentare, iar în acest scop avîn- -S«S3©.
ceasta nu poate exista decît un sin
Tarnohol, colhoznica Evghenia tul rapid ăl producţiei agricole
gur răspuns: Din străfundul inimi
Deliuniuk obţine cîte 225 chin are o importanţă hotărîtoare.
lor noastre noi răspundem da 1";
tale lă hectar. In prezent, la noi agricultură
In continuare N. S. Hruşciov păşeşte înainte cu paşi de şapte
a s p u s : Dacă 5ş putea să vă poşte. Intr-o perioadă scurtă,
influenţez, v-aşl sfătui sâ culti numai în 6 ani, producţia de ce
vaţi în regiunea dv. cîte două reale a crescut în ţară noastră
recolte de porumb. Prima re de la 82.000.000 tone în 1953 feriente a fost un puternic centru salut cordial ’din partea poporu Comunicatul comun iraniano-afgan
coltă de porumb să o seceraţi ca Ia 125.000.000 tone în. 1959, an de rezistenţă împotrivă ocupanţi lui sovietic şi să vă' urez suc
siloz pentru vite cînd porumbul care din punctul de vedere al stă lor fascişti. In timpul ocupaţiei cese în muncă şi fericire în via-, TEHERAN 28 (Agerpres). TASS med Daud a avut întrevederi cu şa mul ministru al Afganistanului a ex
va ajunge în fază de maturitate rii timpului a fost extrem de ne germane în departamentul Gard ţa personală. EDA anunţă:-L a 26 martie la Teheran a hul şi cu primul ministru Eghbal. plicat şi a confirmat politica de neu
lăptoasă-ceroasă. In regiunea favorabil într-b serie întreagă fost dat publicităţii un comunicat co „Primul ministru al Afganistanului şi tralitate a Afganistanului şi politica
dv. el ajunge în această fază de regiuni. In anul precedent, Declaraţia Partidului mun iraniano-afgan în legătură cu vi primul ministru al Iranului, se spu sa de neparticipare la blocuri mili
de maturitate la 15 Iunie, sau în 1958, producţia de cereale a din G re c ia zita oficială făcută la Teheran de pri ne în comunicat, au avut un schimb tare".
poate chiar la 1 iunie, şi ime ajuns la 141.000.000 tone. mul ministru al Afganistanului, Mu- de păreri în problema relaţiilor din
diat după aceasta să semănaţi hammed Daud. tre cel două ţări, precum şi în legă In cursul tratativelor a fost dis
Această creştere a fost obţi cutată problema folosirii apelor fiu«
In comunicat se arată că în tim
a doua recoltă. Acest porumb va nută îndeosebi prin valorifica ATENA 28 (Agerpres) TASS aduce prejudicii intereselor na pul vizitei sale Ia Teheran, Muham- tură cu situaţia internaţională. Pri viului Hilmend.
atinge în mod sigur nu numai rea a 36.000.000 hectare de pă- a n u n ţă: Comitetul executiv al ţionale aife Greciei şi constituie
faza de maturitate lăptoasă-ce- mîntur’i înţelenite şi virgine în partidului Uniunea democrată de o primejdie pentru legalitate şi M arinarii sovietici au salvat un vas etiopian
roasă ci şi aceea de maturi regiunile răsăritene ale ţării. stînga (EDA) a dat publicităţii libertăţile democratice ale po
tate deplină. N. S. Hruşciov a Pentru a vă da o imagine mai o declaraţie de protest împotri porului grec. NOVOROSSISK 28 (Agerpres). de acest port pe vas s-a terminat a ieşit remorcherul de salvare „Grd-
vorbit în continuare despre clară asupra amploarei lucrări va înscenării în ţară de noi pro Protestînd cu hotărîre împo TASS anunţă: Marinarii sovietici au combustibilul. Valuri uriaşe aruncau movoi". Gu toate că marea era agi-
construirea hidrocentralei din lor efectuate, voi menţiona că cese împotriva democraţilor sub triva noilor acţiuni ale guver salval vasul etiopian „Angelica“ aflat vasul dintr-o parte într-alta. S-a ivit , , .. .
acuzaţia falsă de spionaj. nului îndreptate spre agravarea ............................ , , ” , „ . ,, , -f .... tata marinarii sovietici au reuşit să
Instantanee artificială a situaţiei în ţară, în primejdie în Marea Neagra. Ple- pericolul ca vasul sa fie asvirlit spre
In declaraţie se subliniază că Comitetul Executiv aî EDA cere cînd din Isfanbul vasul s-a îndrep-
PARIS 28 (Agerpres) Cores corespunzător. Domnul Hruş procesele intentate unui număr malul stîncos. remorc eze vasul etiopian şi să-I a-
tat spre Novorossisk. La 70 de mile ducă în port.
La semnalele de alarmă, în mare
pondenţă specială. După cum ciov a întredeschis uşa, iar. voi de 64 de democraţi greci, aflaţi încetarea represiunilor, suspen Şedinţa plenară a Consiliului de Stat al R.P. Chineze
se ştie, canonicul Kir, prima aţi trîntit-o“. în prezent în închisoare, fixate darea legii 375 şi eliberarea tu
rul oraşului Dijon şi decanul pentru luna aprilie, reprezintă turor democraţilor acuzaţi în PEKIN 28 (Agerpres). După cum care-1 va prezenta Li Fu Ciun, loc executarea bugetului de stat pe exer
de vîrstă al Adunării Raţiona In Franţa se consideră că un act al războiului rece, care baza acestei legi. anunţă agenţia China Nouă, la 28 ţiitor al premierului Consiliului de Stat ciţiul 1959 şi cu privire la proiectul
presiunile exercitate asupra ca martie a avut loc o şedinţă plenară al R. P. Chineze, ta cea de-a doua bugetului de stat pe anul 1960, care
le Franceze, a. fost unul din cei nonicului Kir oglindesc încer ¦08« a Consiliului de Stat al R. P. Chi sesiune a Adunării reprezentanţilor va îi prezentat de Li Sian Niam, loc
mai calzi sprijinitori ai vizitei cările anumitor cercuri ale neze, care a discutat şi aprobat indi populari din întreaga Chină a celei ţiitor al premierului Consiliului de Stat
lui N. S. Hruşciov in Franţa, înaltului cler catolic de a re Componenţa noului parlament indonezian cii de bază ai planului economiei na de-a doua legislaturi, care îşi începe a! R. P. Chineze, la cea de-a doua
exprimindu-şi de mai multe ori duce la tăcere pe acei membri ţionale pe anul 1960 (proiect) şi „ra lucrările Ia 30 martie. sesiune a Adunării reprezentanţilor
dorinţa de a-l primi personal ai bisericii catolice care se pro DJAKARTA 28 (Agerpres) citoreşti, ai organizaţiilor de in portul cu privire la proiectul planului populari pe întreaga Chină aT?'c! de-a
pe acesta cină va sosi la Dijon. nunţă în sprijinul coexistenţei TASS a n u n ţă : După cum s-a telectuali, de tineret şi de femei economiei naţionale pe anul 1960“, pe Şedinţa plenară a ascultat şi aprobat doua legislaturi.
rnai anunţat, în seara zilei de şi ai locuitorilor dfn Irianul de de asemenea raportul cu privire la
Ameninţat însă că va fi che paşnice. 27 martie preşedintele Republi Vest
mat în faţa Tribunalului Ecie- ? cii Indonezia Sukarno, a tăcut Adenauer — protagonistu p.o <6
siastic dacă îl va primi pe cunoscută lista noilor membri In noul parlament partidul
N. S. Hruşciov, octogenarul ca La Pau, pe care N.S. Hruş ai parlamentului Indoneziei. Par naţional a primit 44 mandate,
nonic a trebuit să cedeze în ciov l-a vizitat sîmbătă, o se partidul „Nahdatul Ulama“ —
faţa presiunilor exercitate de rie de grupări folclorice au
prezentat un spectacol în cin
Vatican şi de episcopii fran stea înaltului oaspete sovietic. lamentul în vechea sa compo 36 mandate, Partidul Comunist TOKIO 28 (Agerpres)'. La mat îngrijorarea poporului ja Adenauer a declarat de asen
cezi. Intr-o scrisoare pe care La sfirşit s-a produs o adevă nenţă, ales în 1955 la alegerile 30 mandate. Alte partide au pri conferinţa de presă a cancela ponez faţă de cursa înarmărilor nea că el „nu va permite“ n
a trimis-o episcopului de Di rată busculadă pentru obţine generale, şi-a încetat activitatea mit 20 de mandate. Partidul de rului Adenauer, care a avut Ioc nucleare şi de faptul că Germa un fel de amestec în pj-ebie!
jon, Kir expune cu vigoare rea de autografe. Unul dintre în urma unei decizii a preşedin extremă dreaptă Ataşumi, care la 26 martie la Tokio, acesta a nia occidentală ca membră a Berlinului.
motivele pentru care a dorit artişti, mai descurcăreţ, a iz telui din 5 martie. a avut în vechea componenţă a insistat din nou asupra necesi N.A.T.O. şi-a anunţat intenţia
să-l primească pe Hruşciov. butit să obţină de la N. S. parlamentului p e ste '50 de man tăţii promovării unei politici de de a se înarma cu arma ato Adenauer a dezvăluit unul t
Hruşciov o semnătură pe tam Noul parlament numără 261 date, nu este reprezentat în pe poziţii de forţă. mică, Adenauer nu ,a găsit ne scopurile vizitei sale in Japo:
„Voi, serie Kir, vă plingeţi de burina. sa. El a plecat apoi bă- de membri dintre care 130 sînt noul parlament, întrucît s-a declarind că în prezent este i
tină vesel ritmul şi a decla reprezentanţi ai partidelor poli compromis prin legăturile sale Răspunzînd la întrebarea co cesar nici măcar să desmintă cesar să se întărească lepătur
cortina de fier. In realitate voi rat : „Instrumentul meu a că tice, iar restul — reprezentanţi cu rebelii în timpul rebeliunii
ai aşa-numitelor „grupuri func planurile înarmării Bundesweh- economice şi politice „în luţ
sînteţi aceia care trageţi cor
tina de fier. pătat acum. o valoare uriaşă. ţionale“ şi anume ai forţelor a r nereuşite împotriva guvernului respondentului ziarului japonez rului cu arme de exterminare în comună împotriva comunismu
Eu puteam fi un tntelocutor 'Aş spune că este unic în lume’1. mate, Uniunii ţărăneşti şi mun Indoneziei, din anul 1958. j .Sa'nkei Skn-bun“, care a expri masă. mondial“.
Redacţia şi administraţia ziarului: ştr. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188j 189f 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.7.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. « Tiparul : IritrepHndereş Poligrafică „1 Mai" r - Deva,